774 matches
-
atât îmi e de bine! și atâta mă framântă! că m-aș cățăra-n livezi până-n vârful ceruluidoar să văd: iubire, verzi îți sunt ochii ori căprui? ca să-ți spună "te iubesc" macii au ieșit din floare luna-i tot descântă-n seară și-i întreabă de-i firesc până când și ea, minciuna, s-aibe chip de fată mare. iu al meu, de-atâta vară. De-atâta toamnă Iu al meu, e toamnă, darăde s-au gălbejit dovlecii. stau ciorchinii-n
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
sân de mamă, Griji sub colțuri de năframă. Răsărit de soare blând, Pâine la cel ce-i flămând, Mână caldă-n altă mână, Două inimi împreună. Floare albă răsădită Cu rouă de ochi stropită. E porunca pururi sfântă, Apa limpede descântă! Și dacă ... Auzi în suflet cum mocnește Un foc ce arde ne’ncetat? Nici gheața iernii nu-l topește ... Dar oare crezi c-a încercat? Auzi cum țipă doru-n tine Cu un ecou prelung și trist? Cum lacrima abea se
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
izvoare, călătoare. Crapii‐n ele‐s cât berbecii, În pomi piersici cât dovlecii, Pepenii de zahăr roșu, În grâu spicul cât cocoșu. Pui un bob, din el răsare Mia de mărgăritare: Dulce binecuvântare. Fiecare fir de vânt Îl adie un descânt, Fiecare stea de sus Îl mângâie cum l‐ai pus. Noaptea‐ l coace și ea, luna, Caldă lui întotdeauna și pe câmp cu cer în față Câmpul pletele‐ și răsfață. În adâncul lui tresare Altă vatră de izvoare Ți‐ a
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ai râs în poală și te‐ am dus plângând sub cruce. Maica Domnului când vine Pune‐ o mână peste tine, Măr de aur ea‐ ți aduce Să te joci cu el. Nouă luni în zori, pe rouă, Tot ți‐am descântat, Joi curate, alte nouă Să ai inimă curată și să fii păzit de ele, șapte stele, logostele Fie‐ți scrise‐n cer și‐ o fată Mândră de‐mpărat. M‐ am rugat de ursitoare Pentru capul tău, S‐ odrăslești, ca rupt
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
a lapte fiert... “Ce-o fi în paner?” Împins de curiozitate, am ridicat șervetul. Din fundul coșului mă priveau două străchini pline cu tăieți cu lapte aburind - așa cum îmi făcea mama acasă... Nu lipsea nici sticluța cu lichior de zmeură “descântat” de bătrân. Îl bănuiam după culoare. Când m-am întors, bătrânul mă aștepta așezat pe iarbă. I-am prezentat panerul cu gesturi rituale. Zâmbindu-mi, a așezat totul pe șervetul întins... --Ia să gustăm noi întâi din licoarea asta, fiule
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
artă. Spre ziuă, venea Florin Zamfirescu și recita "În seara când s-au întâlnit, ea se-ndrepta cu pas grăbit spre locuință..." și ținea ritmul bătând din picior, iar sala odată cu el. Odată cu zorii, revenea Pitiș și cânta, și-l descânta pe Dylan... Uitai de foame, de sete, de somn. Îți ajungeau ei. Sigur, orgoliul nemăsurat al lui Adrian Păunescu, odată ajuns liderul generației în blugi, i-a fost fatal. Dar cine nu-și pierde capul când stadioane și orașe întregi
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ei de oarbă și mă cuprinde o milă, aproape o revoltă față de nedreptățile ce li se fac unor oameni. Femeia stăpânea din moși-strămoși magia albă și mergea căutând calea cu bățul ei nelipsit pe la toți cei care îi cereau ajutorul. Descânta de toate: de deochi, de spaimă, de ursită, de blesteme. Când ne îmbolnăveam, mama o chema și pe la noi. Ea își pregătea pe pipăite toate cele necesare într-un ritual desăvârșit. Punea la loc de cinste apa neîncepută, cărbunii aprinși
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
ZÅPADÅ TÂRZIE Iarna iar n-a respectat întâlnirea prevåzutå-n calendare De trei luni o cåutam în sus în zare în vânt o adulmecam îi descântam cu-o amintire de când era mare Atingerea ei îmi fåcea obrazul roșu când în mâinile-mi tremurânde se topea pufoaså și rece era Vers alb cernut în privire hlamidå a zeilor pe umårul meu ai venit Caldå înfrigurare
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1631]
-
de cataclism, când se zguduise zdravăn șandramaua purgatoriului și primejdia semăna atât de bine cu eliberarea, ar fi trebuit s-o găsească, să se regăsească, să se recunoască, în sfârșit, după atâtea ocoluri, pereche. „Irina și Dominic, Irina și Dominic“, descânta preoteasa. Gura de jăratec peste torța de jăratec. Creștea iarăși, lent lent, incubația, vibrația, tremurul, cutremurul, ferestrele vibrau, la fel și zidurile turmentate și planșeul. Gura plină de salivă și bacterii și afrodiziace bolborosind blesteme inefabile. Se trezise iarăși în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
subțieze, să-l tragă În jos, la nivelul Patriei Mume, cu care ardeam de dor să ne unim... Până și liberalii, cât erau ei de liberali se speriaseră de programul Basarabenilor - și nu mai era Stere al nostru, să-i descânte de deochi, Îl băgaseră În pușcărie pentru trădare de patrie, iar prietenii lui Brătianu, Duca n-au deschis gura ca să-l disculpe, doar ei Îl rugaseră să rămână În Bucureștiul ocupat de nemți, ca să-i apere pe români... Dar chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mama. Așa o fi. Din pricina gionatelor bolnave stau În calidor, Învelit În pături pân-la brâu. Și trăznesc a pucioasă, de parc-aș fi râios. Dar nu-s. Nu râie am adunat de la vale, la scăldat - altceva. Cu bube. Mi-a descântat Mătușa Domnica de-râie, e cel mai curat, nu-i cu balegă, nu-i cu cap di șărpe de-o săptămână - numai cu untură de porc, curată și cu acul de cusut - ce-i mai curat, pe lumea asta, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ce spune Mătușa Domnica și cum ea e descântătoare-În-mahală (adică: de-duminică) rostește descântecul destul de clar - și cum Îl zice de nouă ori... Stau În calidor, aștept parașutele de azi, o aștept pe mama, cu doc torul, de la Vatici, Îmi descânt singur, după Mătușa Domnica, de-râie: „S-o-nsânicat, S-o mânicat, Pi cale, pi cărare - Paulică S-o dus la vânat Ș-o prins o vacă neagră, Ș-o tăiet-o Ș-o făcut bucate din è, S’ facă bal! Ș-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
rus: «Hai să ne luăm, fată de rus. Să facem și noi niște copii. Eu te cunosc oleacă pe dinlăuntru, de la Bălana, așa că o să-nvăț pe dată limba ta...» Și dacă nu și nu - o pun pe Mătușa Domnica să descânte. De-dragoste. Mie Încă nu mi-a descântat, dar am tras eu cu urechea și am auzit - și țin minte. Și, dacă nu vrea Mătușa Domnica, Îmi descânt singur: Iau agheazmă, o pun În ceva, un vas și, Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Să facem și noi niște copii. Eu te cunosc oleacă pe dinlăuntru, de la Bălana, așa că o să-nvăț pe dată limba ta...» Și dacă nu și nu - o pun pe Mătușa Domnica să descânte. De-dragoste. Mie Încă nu mi-a descântat, dar am tras eu cu urechea și am auzit - și țin minte. Și, dacă nu vrea Mătușa Domnica, Îmi descânt singur: Iau agheazmă, o pun În ceva, un vas și, Într-o duminică dimineața mă rog la icoana Maicii Domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ta...» Și dacă nu și nu - o pun pe Mătușa Domnica să descânte. De-dragoste. Mie Încă nu mi-a descântat, dar am tras eu cu urechea și am auzit - și țin minte. Și, dacă nu vrea Mătușa Domnica, Îmi descânt singur: Iau agheazmă, o pun În ceva, un vas și, Într-o duminică dimineața mă rog la icoana Maicii Domnului de la noi din salon: „Cum nu poț’ tu făr’ de sfânta icoană, Așa s’ nu poț’ făr’ de mine. Ș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
s’ nu poată... (Rusoaica, parașutista) trăi făr’ di mini! Cum luminează soarele fereștile, Așa să luminez eu Înaintea ta. Ș’ cum nu poț’ fără ușă ieși afară, Așa s’ nu poț’ tu bè șî mânca făr’ de mine! Așa te descânt!” Și, dacă nu merge cu ăsta, fac cealaltă poezie - mai scurtă, dar mai frumoasă - auzi-o: „Să răsaie inima-ntr-Însa După cum răsare soarele La apa aiasta. Cum stă steagu la casa cuiva, Când moare cineva Și se miră cu toții, Că, iaca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ea știa limba noastră. Eu aș vrea o Bălană care să nu știe românește, s-o-nvăț eu, bine-bine - după aceea mai vedem noi ce facem și nu spunem la nimeni. Ieri, tot așa, stăteam În calidor, Mătușa Domnica Îmi descântase de-râie, mama zicea că su-per-sti-ții! - dar n-o oprea pe babă să mă descânte: de ce? De-aceea! Ieri a fost cu asta - cu descântecul și cu Rusoaica cea mare; parașutista - cu devușka, bre! C-așa-i zice la fetișoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
-o-nvăț eu, bine-bine - după aceea mai vedem noi ce facem și nu spunem la nimeni. Ieri, tot așa, stăteam În calidor, Mătușa Domnica Îmi descântase de-râie, mama zicea că su-per-sti-ții! - dar n-o oprea pe babă să mă descânte: de ce? De-aceea! Ieri a fost cu asta - cu descântecul și cu Rusoaica cea mare; parașutista - cu devușka, bre! C-așa-i zice la fetișoară, zice Moș Iacob că se zice, la ei, la Ruși. Ieri: Stau În calidor. Aud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
una este să te joci cu ei ca și cu niște păpuși și alta să ai responsabilitățile pe care trebuie să le ai ca părinte. Ți se rupe sufletul când i se întâmplă ceva rău. Îmi amintesc cum îmi mai descânta biata Dedi, în șatră, ba când mă durea capul, ba când mă durea stomacul, cu toate că nu eram fata ei. — Copiilor noștri nu le vei descânta. Îi vom duce la medic. Știi că mamei Zina și tatălui Sebi le descântam? Nu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Ți se rupe sufletul când i se întâmplă ceva rău. Îmi amintesc cum îmi mai descânta biata Dedi, în șatră, ba când mă durea capul, ba când mă durea stomacul, cu toate că nu eram fata ei. — Copiilor noștri nu le vei descânta. Îi vom duce la medic. Știi că mamei Zina și tatălui Sebi le descântam? Nu te cred. — Vrei să spui că nu știu descânta? Am trăit atâta timp în șatră. Cum să nu fi știut? Dacă vrei îți fac și
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
mai descânta biata Dedi, în șatră, ba când mă durea capul, ba când mă durea stomacul, cu toate că nu eram fata ei. — Copiilor noștri nu le vei descânta. Îi vom duce la medic. Știi că mamei Zina și tatălui Sebi le descântam? Nu te cred. — Vrei să spui că nu știu descânta? Am trăit atâta timp în șatră. Cum să nu fi știut? Dacă vrei îți fac și vrăji, glumește Teofana. — M-ai vrăjit până peste cap. Ce vrăji să-mi mai
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
capul, ba când mă durea stomacul, cu toate că nu eram fata ei. — Copiilor noștri nu le vei descânta. Îi vom duce la medic. Știi că mamei Zina și tatălui Sebi le descântam? Nu te cred. — Vrei să spui că nu știu descânta? Am trăit atâta timp în șatră. Cum să nu fi știut? Dacă vrei îți fac și vrăji, glumește Teofana. — M-ai vrăjit până peste cap. Ce vrăji să-mi mai faci?o strânge cu drag de obraji și-o sărută
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
nu-i mai mare rușinea? Ar râde de mine. Adicătelea cum m-am încrezut eu - om gospodar - în vorbele unei... vrăjitoare? De fapt nici nu știu ce îi fimeia asta. Îi moașă? Îi vrăjitoare? Dumnezeu știe! Când moșește, îi moașă. Dar când descântă, când dă în bobi, când mai face și de ursită sau mai știu eu ce... Atunci ce-i? Lucru anapoda îi că știe să te facă s-o asculți. Când și-a înfige ochii în tine te trec fiorii! N-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Serafim Catzianu, așaaa, într-o suav-încercănată preumblare duminicală, și veți simți numaidecât liniștea, limpezimea, seninătatea, împăcarea cuprinse numai (și numai!) în basmele bunicilor, rostite cândva la gura sobei. Dacă nu ați avut parte de așa ceva, atunci vă plâng și vă descânt. Despre (și... dinspre) morți - numai de bine! 27 ianuarie 2011 O anumită calitate a tristeții Știți bine că tristețea - ca și bucuria, resemnarea, extazul - cunoaște, slavă Domnului, destule grade de comparație. Există o tristețe bogată, a sufletului preaplin, cum se
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
noapte așa de zbuciumată îi ca și cum ai fi tras la sapă. Am urmat îndemnul bătrânului.Încet-încet puterile au început să picure în mădularele mele ca argintul viu...Simțeam că îmi recapăt vlaga văzând cu ochii. „Numai că laptele ista îi descântat, că altfel cum să-mi vină puterile puhoi așa deodată?” gândeam eu pe când sorbeam ultimele picături de lapte. În acest timp, bătrânul își făcea de lucru prin chilie. Se vedea cât de colo că nu are mai nimic de făcut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]