65,585 matches
-
care România a pus-o sub tensiune deja din luna noiembrie 2013. Esența relației cu Moldova este interconectarea la sistemele energetice și de infrastructuri rutieră și feroviară ale României și, implicit, ale Europei. Vreau să mulțumesc domnului președinte Barroso, pentru deschiderea legată de proiectul „Cluj Innovative City”. Este un proiect de cercetare extrem de important și dorit la Cluj. Acolo, municipalitatea a alocat deja 220 de hectare de teren pentru acest proiect și el va fi axat pe educație, pe cercetare în
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
volum-dicționar - prețios instrument de lucru pentru studenți /elevi, dar nu numai - , intitulat 111 romane celebre într-o singură carte - dicționar de autori și opere. Anul acesta, ea revine pe piața editorială cu o carte despre povestirea tradițională, publicată în colecția "Deschideri" a Editurii Paralela 45, care confirmă seriozitatea și eleganța condeiului autoarei. Orice s-ar crede, nu simpatizez cu discursul științific brut, sec, lipsit de nuanțe, care face dovada exactității fără să transmită cititorului ceva din compoziția intelectual-afectivă a celui care
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
moartea-n el prin mine". Fără îndoială, versurile din Pasărea tăiată vădesc o sensibilitate cu o acută propensiune spre aporiile realului. Rezonanța tăierii păsării în conștiința eului liric e tulburătoare și tragică, aducătoare de vină și de angoasă. Cunoașterea, ca deschidere a ființei perceptive spre lume, are dimensiunile jertfei și ale vinovăției, în măsura în care, prin intermediul ei, ființa umană cunoscătoare iese din perimetrul protector al sinelui, din recluziunea sa benefică și ia cunoștință de dramele, neîmplinirile, fisurile, anomaliile și nedesăvârșirile firii. În viziunea
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
și a fisurii. Cum anume? Poate că paleta e locul de unde pleacă și unde se întorc să adoarmă, să moară culorile, dar și locul unde realul și idealul se întâlnesc și se separă; poate că arta însăși implică scindarea, iar deschiderea devine fereastră spre absolut. Săgeata trimite în înalt, în universul pictural al fiului care transcende tristețea tatălui, printr-un adânc elan spiritual. Tablourile lui George Țipoia îmi par că invită la reflecție în doi timpi: în prima fază ele sugerează
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
figurativului pentru a spiritualiza realul și pentru a da suferinței o dimensiune ascendentă. în cea de a doua fază, descopăr că pictura fiului presupune inițierea într-o filozofie a privirii: crucea poate fi și sarcofag, emblemă a morții, dar și deschidere spre lumina învierii, săgeată metafizică și înaripare. Mobilitatea sufletească a spectatorului e chemată să participe nu atât la metamorfozarea formelor, cât la descifrarea energizantă a aceleiași imagini. Cu alte cuvinte, depinde de noi dacă prin lectura tablourilor ne lăsăm răstigniți
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
Și zgomot de cruciați, (voci răgușite, silabe agonice, icnete), Foarte încet Păstorul care cîntă în fluier Din biserica lui De iarbă Și pietricele de rîu, Precum și blîndul sfînt Predicînd norilor. * Pereche de șoimi, Făpturi a căror îmbrățișare E mai curînd Deschiderea zilei într-o Crescătoare strălucire, Rotind deasupra pădurii. Tîrîtoare le par Toate Și nestatornice Cum ar fi Alaiul de nuntă, Albia unui pîrîu, Un zid în ridicare... * Nisip... De neîngrădit, Ca lumina. Palma în care Fiecare grăunte Aspru sau mîngîietor
POEZIE by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/12698_a_14023]
-
ca informație pentru un viitor roman al generației sale, idee la care va reveni și în alte rânduri, fără să reușească să-l scrie. Diaristul, autodefinindu-se nu o dată, era un tip monden, "om de lume"; avea excelente lecturi și deschideri spre toate artele: plastică, literatură, muzică, teatru, balet, cinematografie. Simțea nevoia de varietate, de "extensiune estetică și cognitivă". Se arăta prietenos, nu dogmatic și nici suficient, nu se credea superior, știind să asculte și să comunice. Se autocaracterizează prin "activism
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
Andrei Zanca (fragment) «...ce pîrg de vreme ne-a adus laolaltă cînd nimic nu e întîmplător, deopotrivă ce se știe că însăși suma zarurilor înscrie într-un tîrziu o curbă deplină? să fie acel privilegiu al deschiderii divine din noi netezindu-ne întîmpinarea, ori poate răsplata unei delumiri egale îngemănîndu-ne timpurile?» - înserarea înstăpîni o ploaie atît de lină încît doar privind rîul o puteai bănui - «^vrei adevărul, ori mîna ce alină^... - m-a întrebat odată o femeie
Mîna by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12951_a_14276]
-
care motivează înalt-intelectual traducerea, este dorința de a pune opera la îndemâna specialiștilor în literatură comparată. Desigur, aceștia pot fi cei interesați de finele secolului luminilor și de începuturile romantismului în literatura europeană. Poema lui Ion Budai-Deleanu face probă elocventă pentru deschiderea românilor față de tot ce se întâmplă în cultura Europei. E suficient să citești cele două prefețe care escortează textul Țiganiadei, spre a vedea că, în sinteză și în detalii, autorul se dovedește un bun cunoscător al fenomenului literar, de la antichitate
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
asta știu, spre undeva, neliniștea mă duce/ Acolo unde se opresc încremeniți toți călătorii/ Și de unde cad apele pustiite-n dosul lumii.” Versul ultim, oricât de întunecos: ,,Și uite-aici e moartea și-ntâii zori de zi”, cuprinde o grandioasă deschidere - înrudit cu versul inițial al ultimei strofe din ,,Cimitirul marin”: Le vent se leve!... Il faut tenter de vivre. Cascada apelor pustiite care cad ,,în dosul” planetei îl varsă pe Eu în univers, în lumina întâilor zori de dincolo de moarte
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
literar”, coordonată de M.R. Paraschivescu, Geo Dumirescu, inițial, devenită din ’54, “Steaua”, unde A.E. Baconsky e redactor-șef, până în ’59, când Aurel Rău preia conducerea revistei devenită, în timp, sinonimă cu spiritul de modernitate bine temperat, echilibru și cosmopolită deschidere. Chiar dacă nici Nichita Stănescu, nici Ioan Alexandru nu debutează efectiv aici, lunarele au ritmul lor care nu țin, nu au cum, pasul cu impetuozitatea poeților tineri din anii ’60, ei publică de la începuturile lor literare la revista ardeleană care-și
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
la o generație sau alta, sau la o formulă. Mesele rotunde și interviurile au fost preferate studiilor cu numeroase note de subsol, excelente articole docte, dar nepotrivite într-o publicație lunară. Tipul consacrat de tabloid, structurat ca magazin literar cu deschideri spre plastică, muzică jazz, l-am considerat valabil încă, dând întâietate talentului matur, sau în formare, nu improvizației, firește, intuiției totalizante, dar nu acribiei specializării. În cazul colaboratorilor noștri constanți, de la, să spunem, istoricul ideilor Ovidiu Pecican, la criticul mentalităților
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
cu piesa De-a v-ați ascunselea, a realizat împreună cu Rodica Frențiu volumul Haiku și caligrame (Ed. Echinox, Cluj, 2000) Ca romancier, Florin Ilis se ambiționează să scrie romane complexe, eventual originale, prin stilistica textului și, în orice caz, cu deschideri spre metafizic. Deși motivele biblice, temele de asemenea factură nu lipsesc, ba chiar devin extrem de semnificative în economia romanelor, ele nu acaparează sensurile date existenței umane, nu copleșesc, par numai un nucleu de la care pornește totul sau unul în care
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
dialog, a fost adoptat în întâlnirea de la Tescani, protagoniști fiind prof. Elena Bulai și prozatorul Nicolae Breban. Întâlnire sfârșită festiv prin recitalul muzical extraordinar, susținut de pianistul Viniciu Moroianu. Cu un caracter, voit oficial s-a impus atenției festivitatea de deschidere, prin cuvintele prof. Const. Th. Ciobanu, salutul din partea Primăriei, rostit de prof. Dobrică, în calitate de consilier municipal, și de Nicolae Breban din partea Uniunii Scriitorilor. Tot lui îi revine plăcuta misiune de a numi premiații Zilelor Culturii Călinesciene, Cornelia Ștefănescu, Premiul Opera
La Onești și la Tescani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13487_a_14812]
-
putea numi, pînă la urmă, lectură filologică, înțelegînd prin aceasta pătrundere în interioritatea textului pentru a-i desface cojile succesive ce îl ascund, pornind de la structură și de la cuvînt, cu tehnici ce țin mai degrabă de hermeneutica literară. Există în deschiderea comentariului un istoric al acestuia pe care l-am rezumat în rîndurile de mai sus și pe care André Scrima îl încheie cu o frază ce cuprinde, în cuvinte puține, sensul adînc al actului interpretării evangheliei. „Un fapt - spune André
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
binelui public. Progres, libertate, egalitate în drepturi, efort de emancipare culturală: inventarul de clișee de care o tenace propagandă prosovietică se servește în anii postbelici este recognoscibil în toate intervențiile lui Mihail Sadoveanu. Entuziasmul nu pare să cunoască limite și deschiderea către lumea nouă implică o preocupare de a tălmăci cititorului și cetățeanului autohton semnificația actului legal în care democratismul stalinist își află expresia ultimă: constituția de la 1936, obiect de export, ce concentrează în sine toate virtuțile unui sistem din care
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
de evenimente selectate de autor pentru a fi prezentate în carte. O istorie cunoscută sau mai puțin cunoscută, oricum una „oficială" și „mare". Dar alături de aceasta apar, ridicate la rangul de eveniment, întîmplări și date ce țin de banalul istoriei. Deschiderea unei farmacii, a unei fabrici „producătoare de ceară roșie, pomadă și ciocolată", precizarea numărului de cărămidării care funcționau în oraș, mutarea bolnavilor de nervi de la schitul Malamuc la mânăstirea Mărcuța, o procesiune religioasă pentru combaterea ciumei cu purtarea moaștelor Sfîntului
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
creștere." Aftonbladet * "Romanul Gabrielei Melinescu seamănă cu o frumoasă muzică de cameră din patru părți muzicale: primăvara, vara, toamna și iarna. Schimbările anotimpurilor eliberează memoria: astfel încât totul se ridică la suprafață din adânc. Dar scopul său nu e reamintirea ci deschiderile, înlănțuirile libere de asociații poetice despre exil și timp. Puternica ei certitudine vine din acel trecut unit cu viitorul, pe care ea îl formulează aproape ca pe un vis: Există în mine un ceas magic bătând un ritm, în tact
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
și care reușește această performanță e o prezentare a poeziei postmoderne românești, scrisă de Mircea A. Diaconu și apărută anul trecut la editura Aula din Brașov. Structura cărții e cea tipică pentru o lucrare adresată elevilor. Un capitol scurt în deschidere, o introducere mai ales teoretică în problema postmodernismului. Apoi obișnuita selecție de texte ale autorilor intrați în manualele școlare, poezii pe care Mircea A. Diaconu le comentează în detaliu. Urmează un al doilea capitol de texte și comentarii, de data
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
impresionantă ca de un instrument de investigație funcțional. Ceea ce mai merită, apoi, semnalat, este faptul, că deși travaliul filologic este - după cum remarcam mai devreme - esențial, el nu rămîne, nici pe departe, un scop în sine, ci conturează chiar o posibilă deschidere spre zona investigării mentalităților. După cum și-a propus să ne demonstreze autoarea, poetul pare să se integreze într-adevăr unei epoci mai noi, definită "prin răsturnarea modului tradițional de a exista și a celui clasic de a scrie"...... Catrinel Popa
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
sa intenție și în dubla sa realizare; cuvântul mântuie prin crâmpeiul de transcendent pe care îl pune în joc, pe care inevitabil îl conține, dar angajează, în egală măsură, ființa într-un joc aproape tragic al limitelor și revoltei, al deschiderii și claustrării. Preluând o sintagmă eminesciană de amplu fior nostalgic (Trecut-au anii...), Virgil Ierunca își așază paginile de jurnal, "întâmpinările" și "accentele" ori "scrisorile nepierdute" sub semnul timpului, al distanței implacabile dintre trecut și prezent, explicitând hiatusul ce se
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
se întorc niciodată necunoscând altă ediției după aceea din 1946. Oricum, discutarea dezinhibată, și avizată, a momentului literar 1945-1948 a devenit posibilă. Până în prezent nu avem o cercetare de tip monografic a segmentului acesta de epocă, dar există lucrări cu deschidere mai amplă, de aspect mai ales istorico-politic, care îl include. Una singură, după cât știu, își fixează cam aceleași borne în timp, adunând mărturii ale presei dintre 24 august 1944 și 30 decembrie 1947, completate cu capitole de "cronică măruntă". Mă
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
junimiștii Negruzzi, Slavici și Gane nu lipsesc; nici Vlahuță, pe care l-a întâlnit la Maiorescu, și care avea să îl viziteze în 1913. între pasajele selectate pentru traducere - texte pentru prima oară în limba română - am ales episodul de deschidere al cărții, cu sosirea lui Nyrop la București (la 23 aprilie 1884), care, în afară de tema Bucureștiului ca „oraș al contrastelor", comună la călătorii din epocă, prezintă una din consecințele mutărilor, în masă, a bucureștenilor, de Sf. Gheorghe și Sf.Dumitru
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
universuri posibile. Dar lecțiile lui Henri Jacquier nu constituie doar ultimul și cel mai evident exemplu pe care-l invoc pentru a ilustra ceea ce numeam paradoxul universului universitar, paradox rezidând, repet, în conjugarea dintre limitarea, parcelarea acestuia, fragmentarismul său și deschiderea sa posibilă asupra nelimitării, a totalului, a universului. În francezul acesta, care și-a sfârșit zilele în țara noastră, am întâlnit un mare prieten și un magistru perfect neacademic, dacă nu cumva înțelegem prin Academie o ideală grădină a lui
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
Cornel Munteanu Îi datorăm lui Dimitrie Popovici, de la a cărui naștere se împlinesc o sută de ani, refacerea tabloului istoriei și criticii literare consacrate lui Eminescu și deschiderea unei noi etape în procesul complex al receptării. Contribuția sa o putem urmări la nivelul obiectivelor, prin lărgirea domeniului de investigare (nevoia unui Eminescu global), al construcției critice, printr-o nouă motivare a raportului dintre cele două tendințe (critica raționalist-științifică
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]