1,611 matches
-
și problema textului lor de bază, publicând numeroase documente folclorice și analizând filonul folcloric în romanul contemporan. A efectuat cercetări de teren în Bulgaria, România, Republica Moldova, Karelia, Altai, China ș.a. A preconizat unele metode noi ale „folcloristicii experimentale”, bunăoară în descifrarea datei și textului baladei Ilincuța, determinând că a fost culeasă la 25 februarie 1791, cum demonstrează în studiul Samaia ranniaia zapisi vostocinoromanskoi epiceskoi pesni din volumul colectiv Folclor. Poetica i tradiția (1982). Lucrarea i-a prilejuit lui Adrian Fochi o
GAŢAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287173_a_288502]
-
tranșate sau explorând cu luare-aminte zone încă nefrecventate. Nimic superficial, nimic excesiv în pertinentele incursiuni. Scrutând în adâncime, inițiind un joc circumspect de întrebări și răspunsuri, detectând „recurențe” semnificative, D. are momentul său de interiorizată jubilație atunci când descoperă „chei” pentru descifrarea unor noi, de luat în seamă, înțelesuri. Un cerebral distinguo domină aceste analize impulsionate de o nevoie de certitudini, ipotezele de lucru fiind plasate într-o rețea de paradigme ce dezvăluie o înclinație spre teoretic. Sugestiile împrumutate din critica franceză
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
fantastice”, relative la animale denumite tot astăzi „fabuloase”. Ideea însăși a căutării semnificatului în „cartea naturii” nu trebuie înțeleasă ca o inventare a valorii simbolice, ci ca o încercare de a o identifica exact acolo unde fusese imprimată de la geneză. Descifrarea valorii de signum al lumii și al făpturilor create a fost însă ținta multor scrieri medievale. Ceea ce șochează în Fiziolog nu este această preocupare, ci imageria bestială, un fel de horror al realității spirituale. Acestei adevărate estetici a urâtului îi
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
scufundate) copii ale principalelor liste de coduri maritime germane. Germanii au luat măsuri suplimentare de siguranță, criptând mesajele deja codate; cu toate acestea, britanicii au reușit să le descifreze 3. Totuși, cel mai important succes criptanalitic englez l-a reprezentat descifrarea codurilor folosite de diplomația germană. La data de 17 ianuarie 1917, criptanaliștii britanici au descifrat un mesaj, cunoscut în istorie drept „telegrama Zimmermann”, prin care ministrul de Externe german i-a transmis instrucțiuni ambasadorului german din Mexic cu privire la o posibilă
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
pornește de la observația că, indiferent de viziunea asupra activității de informații, trebuie recunoscut rolul său important cel puțin în cazul câtorva tipuri de analize. În primul rând, activitatea de culegere informațiilor generează imediat necesitatea analizei, fie tehnice (cum ar fi descifrarea mesajelor codificate), fie cu caracter general (cum ar fi compararea rapoartelor din două surse diferite pentru a verifica dacă informațiile coincid sau se contrazic). Trebuie realizată o evaluare a informațiilor primite pentru a stabili, de exemplu, dacă acestea trebuie acceptate
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
avantaj în domeniul informațiilor deoarece companiile lor dețineau și operau multe din liniile internaționale importante de comunicații. 59. Tocmai pentru că mesajele radio pot fi ușor interceptate, mesajele importante sunt cel mai probabil trimise în formă criptată. Astfel, comint și criptanaliza, descifrarea codurilor și cifrurilor, sunt strâns legate, deși criptanaliza ar trebui considerată probabil o metodă de analiză a informațiilor (mai degrabă decât o metodă de culegere a informațiilor) și din acest motiv este discutată în următorul capitol. 60. Datorită preocupărilor continue
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
ci și despre terapia prin familie, considerându-se că familia este cel mai important și mai eficient grup de suport în bolile psihice, dar și în afecțiunile fizice grave sau incurabile; în fine, dar nu în ultimul rând ca importanță, descifrarea unor structuri, regularități din universul familiei are semnificație și din unghiul de vedere al marelui public, al tuturor oamenilor dornici să optimizeze relațiile familiale. Dacă investigațiile pe tema familiei prezintă în general relevanță teoretică și aplicativă, cele ce privesc tânăra
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
știința” grupurilor etnice, spre deosebire de etnologie, care este știința despre grupurile etnice. Etnoștiința își are corespondentul în sociologie, în ceea ce se numește etnometodologie. În vreme ce etnoștiința are în vedere dimensiuni, componente cognitiv-culturale relativ unitare și stabile ale comunităților culturale, etnometodologia țintește la descifrarea fenomenelor de viață cotidiană în societăți mai complexe. Accentul este pus pe aspectele de psihologie socială, pe reconstrucția metodelor prin care omul în activitatea zilnică descrie, explică și interpretează propria lume, subliniindu-se caracterul dinamic al acestor construcții. Conceptele-cheie ale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o metodologie pentru organizarea naturii, marele filosof francez din secolul al XVII-lea René Descartes a fost cel care a pus bazele conceptuale pentru transformarea naturii În resurse. El a găsit ceea ce considera a fi o piatră din Rosetta pentru descifrarea și manipularea secretelor naturii În legile universale ale matematicii. El a scris: Studiind problema cu atenție, am ajuns treptat să Înțeleg că toate aceste chestiuni ne trimit numai la matematică, În care ordinea și măsurătorile sunt investigate și că nu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să presupună un cod lărgit, comun de comunicare (aici putem include o mulțime de variabile ca: interesele elevilor, modul lor de ascultare, tipul dominant de feedback folosit, tipul de interrelaționări ale elevilor între ei și cu profesorul etc.). Decodarea presupune descifrarea sensului mesajului primit, fiind operațiunea corespunzătoare codării, la nivelul receptorului de această dată. Pentru a se produce o decodare corectă, receptorul trebuie să se afle în posesia codului adecvat, astfel că, în ceea ce privește comunicarea mesajelor, un cod sau un sistem de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
televizat înregistrat; după o perioadă introductivă, vor trebui să dea sonorul la minim și să urmărească piesa interpretând doar mesajele nonverbale; apoi, sonorul va fi dat din nou la un nivel auditiv suficient, și cursanții vor trebui să observe acuratețea descifrării continuității acțiunii. Sintetizând aceste direcții de acțiune metodologică, putem regăsi în practică incidența unor funcții ale comunicării nonverbale (vezi și Hybels, Weaver, 1989, p. 111; DeVito, 1988, pp. 135-136): - comunicarea nonverbală are menirea de a o accentua pe cea verbală
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în zona interpretării (poate nu sunt niciodată înțelese în profunzime); - unele mesaje ne parvin simultan sau într-o succesiune foarte apropiată; - unele mesaje pot să le distorsioneze pe celelalte; - emoțiile cu care receptăm un mesaj nuanțează numărul de pași în descifrarea acestuia; - „pașii” modelului Ross operează cam în același timp. Se cuvine, de asemenea, să ținem cont de ceea ce Myers observa, și anume că „participarea activă, verbalizată în discuție produce mai multe schimbări în atitudine decât ascultarea pasivă (...). Mintea oamenilor nu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Premiul Academiei Române), ca replică la ideile lui Lessing din Laokoon. Se pleacă de la etimologia comparată a cuvintelor din limbile vechi care desemnau noțiunea „fluture”, dar și „suflet”, de unde se deduc o serie de sugestii și conotații care vor servi la descifrarea sensurilor adânci ale piesei muzicale a lui Schumann: drama existențelor mărunte (fluturi, suflete) de a fi atât de efemere, fragile, neînsemnate. Este demonstrat caracterul relativ și reciproc convertibil al dramaticului, tragicului și comicului. Analizând filosofia și arta romantică, a căror
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
apoi cele despre Marcel Proust și destinul capodoperei sale în literatura română interbelică sau despre relațiile marelui scriitor cu românii. În ce privește receptarea lui în spațiul românesc, romanul lui Proust va fi caracterizat drept „reactiv pentru definirea unor poziții critice, pentru descifrarea modelului personal al fiecăruia de a gândi în problema romanului modern”. Alte pagini definesc ipostaza rebreniană a epicului (nici aici nu lipsesc formulările care se rețin: „contemporan ca om cu Proust și Gide”, Liviu Rebreanu ar fi, în plan literar
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
Stevens, Dylan Thomas, Theodore Roethke, W. S. Merwin, Frank O’Hâra, unele în ediții bilingve, toate însoțite de studii introductive care, pornind de la o minuțioasa aplecare asupra textelor, în sensul close reading promovată de New Criticism, propun direcții fertile în descifrarea diferitelor viziuni lirice, a identităților poetice. De asemenea, S. a prezentat selectiv, în antologii sau în periodice, numeroși autori americani, contribuind la impunerea acestei literaturi în orizontul cititorilor și scriitorilor români. Foarte bună cunoaștere a două mari literaturi de expresie
STOENESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289940_a_291269]
-
foarte rar cu observații personale, nu comentează, ci relevă totul prin glasul scris al ziarelor sau revistelor. Autenticul faptelor și ideilor transformă cartea într-un izvor de meditație ce-ți răscolește pentru multă vreme gândurile în lucrarea lor perpetuă de descifrare a neînțelesei treceri. Pe măsură ce ne adâncim în conținutul ei, cartea se transformă dintr-o „istorie” într-o epopee. Fapte, întâmplări, portrete, microbiografii, frânturi de creații literare, simpla enumerare a unor personalități intrate în Panteonul literaturii române, ce-au trăit, gândit
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]
-
și cenușă (1968), asumându-și treptat un soi de lirism contemplativ, ca în Umbra necesară (1971) și Culoarea anotimpurilor (1977). Poezia se ivește din reminiscențe ocazionate fie de peregrinări intelectuale în spații privilegiate (Flandra, Paris, Londra, Weimar ș.a.), fie din descifrări „didactice” ale sensurilor lumii pentru fiul său, în manieră cvasiargheziană - Exerciții de candoare (1974). Cu Timpul neprobabil (1985) își face loc un ton reflexiv ce devine gnomic pe alocuri, cu precădere în secvențele de meditație asupra vârstei ori mecanicii succesive
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
poetic: „Aveam mantia ruptă în trei puncte La brâu îmi atârna un copăcel uns cu sirop de trefle. Ca pălărie purtam pe cap o tufă”. S. este un poet lucid în visele sale, care invită la reflecție asupra înțelesurilor, la descifrare, la el componentele lumii reale nu dispar, dar sunt puntea de trecere spre o așa-zisă lume a „simetriei”. Una însă infidelă și imprevizibilă, precum visele. SCRIERI: Imperiul simpatiei, București, 1990; Simetria fierbinte, București, 1994. Traduceri: André Boulanger, Orfeu (legături
STANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289866_a_291195]
-
2; Lucian Vasiliu, „Înfrângerea somnului”, CL, 1981, 5; Maria Sârbu, „Înfrângerea somnului”, „Dialog”, 1981, 5-6; Constanța Buzea, „Înfrângerea somnului”, AFT, 1981, 7; Lucian Gruia, Pelerin la marginea tăcerii, LCF, 1983, 36; Virgil Cuțitaru, Luminile poetului, CRC, 1985, 11; Mircea Șoncuteanu, Descifrarea poetului, LCF, 1985, 42; George Bădărău, „Soarele- Lup”, CL, 1986, 1; Cezar Ivănescu, Valeriu Stancu, LCF, 1987, 20; Ioan Holban, Salonul refuzaților, Iași, 1994, 229-233; Ioan Țepelea, Asumarea stării de criză, „Unu”, 1995, 12; Ioan Holban, Zile și nopți la
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
Înlocuiește adesea realitatea cu transcendența. Psihanaliza insistă pe trecutul persoanei, pe când Psihologia Morală pe idealurile persoanei proiectate În viitor. Pe aceste baze am Încercat să organizez cursul de Psihologie Morală. Această lucrare caută să răspundă Întrebării „Ce este omul?”, prin descifrarea semnificației naturii interioare a subiectivității sale. Ea este o psihologie a vieții interioare, obiectivată prin Întâlnirile și actele persoanei, ca subiect, În relațiile sale cu ceilalți indivizi, percepuți În interioritatea sa ca ființe asemănătoare. Având În vedere aceste intenții, se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
vin din nevoia axiologică de a da și de a avea un rost valoric pentru propria ta Persoană și pentru viața ta. Din acest motiv, temele existenței se deosebesc de modelele de existență prin faptul că ele converg toate către descifrarea explicativă a identității și destinului Persoanei umane. Temele existenței persoanei privesc câteva aspecte principale ale acesteia, și anume: căutarea de sine, descoperirea de sine, datoriile morale, nevoia de autodepășire, contul existenței. 1. Căutarea de sine Prima temă, legată de existența
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și funcțiile imaginii unei persoane, se pot stabili veritabile sisteme cu rol semiotic ale acesteia. În relațiile interumane, imaginea Eului este, din punct de vedere formal, și un simbol care exprimă semnificația acestuia. Fiecare individ are imaginea care-l reprezintă. Descifrarea semnificațiilor simbolice ale imaginii Eului ne pun În față o varietate extrem de interesantă și nuanțată de aspecte - o adevărată semiologie imagologică a persoanei. În sensul acesta, am izolat câteva aspecte esențiale ale acestei imagologii, pe care le prezentăm În continuare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
oculte”, deci În dimensiunea sa secretă - are o altă viață, accesibilă doar unui inițiat. „Ușor de Înțeles de ce doctorul Zerlendi, pasionat cum era de trecutul neamului nostru și de istoria medicinei, și-a Închinat atâția ani din viață reconstituirii și descifrării adevăratei biografii a lui Honigberger.” O Încercare de a glosa deopotrivă asupra „istoriei secrete a neamului nostru”, cum scria În 1937?1 Deja, portretul lui Zerlendi e compus din două trăsături: una Îl aseamănă cu Bologa, o alta cu Eliade
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
-i surprindă sensul, e relatarea celor trei femei: dna Zerlendi - Smaranda - Arnica), doctorul Își va ascunde secretul prin grafierea sanscrită, tot mai aproximativă ulterior, a relatării sale românești (52-54), la care ajunsese de altfel Hans (ultimul stadiu, foarte incomplet, al descifrării acestor documente). Un anumit pasaj fixat la capătul acestui paragraf ne va ajuta ceva mai târziu să Înțelegem ce reprezintă sau ce poate reprezenta strada S.: „Privii din nou caietul. Era Îngrozitor să mă despart acum, când Îl găsisem”. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fructul unei ultime și esențiale fapte pozitive. Astfel, rezumând cât se poate rezuma, satș e climaxul acestei dependențe structurale și ultima tentativă de a respecta criteriile acestei inferiorități. Nu e complet hazardat să te gândești că insistența doamnei Zerlendi față de descifrarea destinului soțului este, În fond, perpetuarea acestei atitudini hinduse a inferiorității și pasivității femeii, pe care naratorul o construiește și În trăsăturile celorlalte două femei. Vom vedea Însă abia În final, conform acestei analize, ce Înseamnă un același univers și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]