570 matches
-
reformele pe care aceștia intenționează să le pună în aplicare întâmpină o rezistență acerbă din partea establishmentului, de vreme ce în aceste situații pot efectiv să mobilizeze masele pentru a aplica reformele în discuție (Roberts, 2006). Implicit, populismul nu intenționează întotdeauna să se descotorosească de tot establishmentul. În antiteză, populiștii aflați la putere și cei din opoziție încearcă să mențină relații de cooperare cu segmente ale establishmentului care le sunt mai apropiate din punct de vedere ideologic (sau strategic). Nu este o coincidență faptul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ai cumpărat de la un catolic sau le-ai amestecat cu răvașele catolice? - Șoricel nimic nu amestecat niciodat', a răspuns vrăjitorul, cu un aer trufaș. Trulilu-lu, truliu-lu-lulu! - Lasă-ne cu trulilulu-ul tău! a strigat una dintre fete. Cum îndrăznești să te descotorosești de bilețelele tale păgâne prin fiicele lui Israel? - Îmi vreau cei doi cenți înapoi! a spus o altă fată cu furie. - Și eu! Vrăjitorul și-a pus pe umeri încărcătura - orgă, șoareci, papagali, răvașe și restul, și a dispărut. - Asta
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
e de mirare, pentru că, dacă nu înțelegi până la capăt capcana nicotinei, TSN pare foarte logică. Se bazează pe credința că ai de învins doi dușmani puternici atunci când încerci să te lași de fumat: Unul. Obișnuința - de care trebuie să te descotorosești; doi. cumplitul chin fizic al lipsei de nicotină - căruia trebuie să-l supraviețuiești. Dacă trebuie să învingi doi dușmani puternici, e rațional să te lupți cu ei nu deodată, ci pe rând. Deci teoria TSN spune că întâi nu mai
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
tine și vei descoperi că poți rezolva orice problemă rezolvabilă prin gândirea pozitivă, inclusiv obiceiurile alimentare. însă ceea ce nu trebuie să faci este să ciugulești între mese. Altminteri, vei deveni gras, nefericit și nu vei ști niciodată când te-ai descotorosit de țigară. Vei fi deplasat problema în loc să scapi de ea. CAPITOLUL treizeci și opt. TREBUIE SĂ MĂ FERESC DE SITUAȚII TENTANTE? Până acum am fost ferm în privința sfaturilor pe care ți le-am dat și te rog să consideri aceste
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
primul război mondial, grevele erau la ordinea zilei, problemele economice erau foarte mari. Cu o monarhie incapabilă să rezolve problemele, venea, în sfârșit, cineva cu mână forte. S-au înșelat crezând că va rezolva problema, după care se vor putea descotorosi de el. Și am avut 22 de ani de fascism, pe care Italia l-a mai și exportat cu succes în Ungaria, în România, în Spania și în Portugalia. Iar în Germania, fascismul a devenit nazism prin Adolf Hitler. E
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
conveniențele regale. Această răsturnare de roluri nu mi-a plăcut niciodată, încă din copilărie, când am observat-o, la Biaritz, în pavilionul regal, după ce am văzut cum se purta doamna de Montebello față de regele Alexandru 11. Prințul imperial m-a descotorosit de mănușile și de micul meu bagaj de călătorie; mi-a turnat el însuși șampanie și apa pe care i-o cerusem. Era, cum se spune, aux petits soins, adică foarte atent cu mine. Când am plecat cu mașinil,e
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
litere latine, îndată cu strălucire i se văzu latina lui față și părea că râde asupra mea de bucurie, că l-am scăpat din sclavie și din calicele chirilicești petece"*. A înlăturat peticele, și-a recăpătat forma dintâi, s-a descotorosit de alfabetul barbar și a apărut, frumoasă zeiță latină, bine păstrată și asemănătoare cu propria-i tinerețe, pentru că poporul de la sate își păstrase toată credința în ea. Edgard Quinet, în Les Roumains, observa corect acest fapt: "... scriitorii, neavând nici o carte
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
progresul celei dintâi. Cum să se asigure o comunicare între guvernanți și guvernați la înălțimea tehnicității problemelor unei societăți moderne și demne de constituția sa democratică? Pentru a înlătura sechestrul pus de notabili pe definiția interesului general, pentru a se descotorosi de tendința orientării asupra propriilor privilegii ignorând viitorul, administrația consultativă înțelegea să preschimbe societatea politică tradițională înființând noi spații publice politice (comisia Planului, adunările regionale, comisiile extramunicipale etc.) mai bine corelate cu "forțele vii" ale țării. Planificarea urbană întruchipa, în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
i-au urmat trei zile și trei nopți nesfârșite și îngrozitoare chiar dacă - așa cum îmi dau astăzi seama - le țineam piept și luam lucrurile cu un spirit hai să-i zicem „sportiv“, mai curând deplasat și de care aveam să mă descotorosesc foarte repede, având în vedere circumstanțele. Celula în care am fost închisă era una din nenumăratele și minusculele încăperi de serviciu situate la etajul al 8-lea și ultimul al unui bloc de apartamente burgheze, ocupat acum de Direcția Generală
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
vreme splendidă, în acea zi de august 1958, o vreme de vară fără sfârșit deasupra câmpiei Dunării. Ce se întâmplase? Mi se părea că ieșisem din realitate. Eram în altă parte, într un vis urât de care încercam să mă descotorosesc, când m-am auzit strigată de fiul meu. Auzise totul, voia să știe unde plecase tatăl lui. Am înțeles că nu era un coșmar, ci viața însăși, care o luase deodată 81 pe-o cale necunoscută, pe care aveam s-
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
tribunalului să mă jefuiască în urma unei parodii de judecată? Dacă mă gândesc bine, îmi dau seama că m-am comportat exact așa cum calculaseră ei, știind că eram la cheremul lor, prinsă în capcană, și că voi fi grăbită să mă descotorosesc de îngrozitoarea formalitate. Mă revăd și acum urmărind cu privirea, pe geam, căruța țiganului, în care se îndepărtau dulapul, canapeaua și salteaua, peste care era cocoțată vaza chinezească - supraviețuitoare a casei familiale - care fusese adăugată, în ultima clipă, obiectelor confiscate
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
această regiune bucolică în ajunul războiului. Și acesta a fost semnalul a ceea ce avea să urmeze,izbucnirea războiului și a violentelor sale urmări. Dar mitul a supraviețuit și, odată cu el, lumina ce strălucește peste peisajul primordial. Cred că m-am descotorosit, datorită distanței în timp, de un sentiment care nu m-a părăsit vreme de ani întregi. Îmi dau seama acum că, vreme îndelungată, am avut, în privința trecutului, o reacție „explicativă“ în ceea ce privea România. Ca pentru a preveni necunoașterea sau
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Destinul României: 1918-1954, Berger Levrault Paris) descrie astfel modalitățile de aplicare a acestui decret: „Pentru a instala surplusul de mână de lucru industrială cerută de planul cincinal, pentru a face loc și rușilor, care sosesc tot mai numeroși, pentru a descotorosi Capitala de guri inutile și, în același timp, pentru a expulza elementele considerate de nedorit, s-a hotărât, pe la jumătatea lui februarie, să fie deportați din București: în primul rând, familiile deținuților politici, ale celor deportați, ale emigranților (prin familie
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
secol XX. Alexandru Șafran le arară pe cele ale comunității evreiești, Ecaterina Bălăcioiu pe cele ale unei mame, Nicolae Steinhardt pe cele ale unui prieten. Pierderea libertății este un îngrozitor eveniment care conduce oamenii valoroși ai unei țări care se descotorosește de ei pentru a-și face de cap, în pragul de a-și pierde viața. Revenirea la libertate este un proces la fel de chinuit ca și pierderea libertății. În subsidiar trăiește o caracatiță de privilegiați ai fostului regim social care deține
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
el. -Mă surprinzi, dar realmente îți promit că voi lucra pentru tine. Sunt sigură că pot. Lui nu-i prea plăcea tonul din vocea ei, era ca și cum ar fi spus că, la o adică ea știe să se descotorosească dacă ceva o deranjează. -Te rog să te gândești bine, Lăură! A zis, poate chiar dacă... Lăură nu a refuzat, bineînțeles, si nu putea refuză propunerea și nici să ascundă faptul că voia neapărat să plece cu el. -Nu ți se
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
avusese timp să se usuce? Da, am făcut o plimbare pe malul mării. Lumina lămpii cu abajur verde îi sublinia trăsăturile obosite. Își arăta bine vârsta, poate mai mult decât vârsta reală. Mila îi strânse inima. "Nu vrei să te descotorosești de palton?" "Ba da." O ajută să și-l dezbrace. Și acum?.. Îi veni o idee: "Știi, am cumpărat niște mere foarte frumoase în după-masa asta, nu vrei?" Vocea lui, pe care și-o voia normală, sună teribil de fals
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
să aud, ca în vis, tălăngile turmelor, trecând liniștite pe un plai de munte... Ușa se deschise cu zgomot, lăsând să intre un client înzăpezit până la sprâncene, cu o privire sumbră și scrutătoare: vameșul. Aoleu, șopti învățătorul, trebuie să ne descotorosim numaidecât de el. Dacă vine Constantin, n-o să aibă inima să-l trimită la plimbare. Vameșul tropăi ca să-și scuture zăpada de pe bocancii solizi și luă măturica pe care Grigore o lăsase pe tejghea ca să se deszăpezească: "Bună seara, Gogonea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
echilibrul și s-a întins pe jos cât era de lung, împrăștiindu-și pachetele în toate cele patru colțuri ale camerei. Se strâmbă de râs, dar și de durere, cu brațul îndoit peste față. Margareta îngenunche lângă el și îl descotorosi de restul pachetelor: "Ți-ai scrântit glezna?" Se priviră în ochi, foarte aproape unul de altul. Ea se ridică. El îi înlănțui picioarele și își lipi fruntea de genunchii ei. Ea se clătină. Prin țesătura subțire a fustei, buzele lui
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
se restabilește repede. Dar în incintă și în tribune urmează să se audă un lung fâșâit de șoapte și mișcări nervoase. Mihail Kogălniceanu sosește la locul său, unde își depune voluminoasa încărcătură. Deputații opozanți din apropiere îl ajută ca să se descotorosească de cărți. Toți ochii, câteva sute de perechi, sunt îndreptați asupra sa. Toată lumea se așteaptă la o teribilă bătălie parlamentară. În sfârșit! Glasul gutural al președintelui, general Dimitrie Lecca, răsună: „Intrăm în ordinea zilei. Domnul Mihail Kogălniceanu are cuvântul spre
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
sărată), sarbușcă (ciorbă) de perje verzi și adesea țipari fierbinți pe care nu i-am putut gusta măcar). Într-o duminică ne-am dus la pârâu să facem baie, dar ne-am umplut rău de mâl, de nu ne puteam descotorosi. Nu era nici o pietricică cât de mică în pârâu sau drum. Când ploua era jale mare. Apa mătura tot de pe uliță și era un noroi, de nu puteai ieși decât, cu niște cizme de cauciuc înalte. Tata mergea zilnic la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
că Veneția nu va avea liniște până ce nu-i va dis truge pe Salieri. Prea se amestecă În treburile orașelor lor. și Roma e nemulțumită, și Perugia, și Florența. Deci nu vor economisi nici bani, nici energie pentru a se descotorosi de ei. Așa că salută hotărârea nobilei case Zähringer de a Îm pie dica ascensiunea nelimitată a Împăratului. În numele ora șului mi-a oferit credite uriașe cu cuvintele: principii din Breisgau trebuie să fie puternici. Numai puterea lor În regiu nea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
muri oricînd, chiar dacă eu vreau să te salvez. Sunt la fel de neputincios, în fața morții, ca și tine. Încerc doar să fiu onest. Să îți ofer protecție pe cît pot eu, dar, în același timp, să te devorez, bucățică cu bucățică, deposedîndu-te/descotorosindu-te de cele mai macre frumuseți pe care le ai și pe care, neîndoios și trufaș, le vreau pentru mine. Vreau să te jefuiesc, apărîndu-te în același timp. Glumesc... Nu îmi deschid brațele decît ca să te primesc. A.B.Cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pentru procesul Țurcanu Pentru că informații despre torturile folosite în sistemul de la Pitești au ajuns peste hotare, regimul comunist a decis să profite de vâlva creată și să înlăture urmele acțiunii, înscenând un proces care să le confere justificarea condamnării vinovaților, descotorosindu-se în același timp de acei deținuți incomozi care cunoșteau detalii despre adevărații ideatori ai mecanismului. Manipularea imaginată de ei urmărea să impună ideea că întreaga acțiune a fost opera unui grup de deținuți politici, fără implicare din partea organelor statului
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
văzut pe Eugen Țurcanu în celulă, întrucât știa că acesta era de luni bune în Pitești. Itul l-a abordat pe Țurcanu în încercarea de a-l convinge să renunțe la acțiunile sale, prevenindu-l că regimul comunist se va descotorosi de el, și îl descrie mai apoi ca fiind foarte stăpân pe sine și încrezător în hotărârea sa de a trece peste cadavre pentru a-și vedea soția și copilul, afirmând chiar că nici un deținut nu va ieși din închisoare
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pe care a luat-o însă acțiunea li se datorează în mare parte. Atunci când lucrurile s-au complicat, iar zvonurile despre torturile din închisori au început să circule prin țară și străinătate, Securitatea n-a avut probleme în a se descotorosi de martorii incomozi. S-au înscenat nu mai puțin de trei procese: unul pentru a-i elimina pe cei care știau prea multe, al doilea pentru a se disculpa condamnând niște ofițeri (fie de rang secund, fie trecuți, oricum, pe
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]