3,217 matches
-
în evoluția ISD greenfield, precum și ponderea investițiilor greenfield în influxurile de ISD. Evoluția volumului valoric al investițiilor greenfield, în perioada 2003-2011, a fost în primii ani favorabilă, în sensul creșterii volumului valoric al acestora până în anul 2008, și apoi al descreșterii în anii 2009 și 2010, după care în unele țări, între care și România, se constată o reluare a creșterii lor. În România, investițiile greenfield au suferit o scădere dramatică în anul 2009 față de anul 2008, cu 50% după care
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de asemenea, arată de fapt, că eficiența utilizării importului asupra exportului nu reușește să conducă la echilibrarea sau eliminarea deficitului cronicizat al balanței comerciale; la un euro datorie externă, în cele trei subperioade analizate, a revenit un volum valoric în descreștere de 0,84, respectiv 0,94 și 0,57 euro, ceea ce, fără îndoială, ne indică o tendință de scădere a eficienței utilizării datoriei externe în raport cu indicatorul de efect, export. Toate calculele privind eficiența ISD sub forma efect/efort, practic, ne
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
exporturile firmelor cu investiții străine directe din industrie, se constată în perioada 2008-2011 o tendință de reducere a ponderii în total exporturi românești de la 83,4% la 61,9%, iar la importuri, de la 83,2% la 43,6%, tendința de descreștere fiind însă și mai mare. Factorii explicativi ai acestor tendințe descrescătoare se referă la diminuarea comerțului exterior în anii de criză, dar și la un început timid al economiei românești de a înlocui importurile cu producția autohtonă. Soarta balanței comerciale
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
fabrică este un factor determinant al succesului. În noua ecofabrică mediul creat va asigura cele mai bune condiții pentru a putea realiza produse cu un ciclu de viață foarte scurt și o mare variabilitate, pentru a suporta posibile creșteri și descreșteri ale ciclului economic, pentru o rapidă adaptare a capacităților de producție și pentru dezvoltarea cunoașterii. 1.8.2. Producția inteligentă prin încorporarea ICT Contribuția ICT în producție are ca scop îmbunătățirea eficienței, adaptabilității și sustenabilității sistemelor de producție și integrarea
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
de natura veniturilor și cheltuielilor cuprinse în Cadrul general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare sunt prezentate tot prin prisma intereselor investitorului. „Veniturile constituie creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creșteri ale activelor sau descreșteri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor. Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale activelor sau creșteri ale datoriilor
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
două calificative. Un elev este declarat promovat dacă a obținut cel puțin calificativul „satisfăcător”. Calificativul anual va fi unul dintre calificativele semestriale, stabilit de profesor pe baza unor criterii (progresul sau regresul în performanța elevului, raportul efort/performanță, creșterea sau descreșterea motivației, realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregătire sau din cel de recuperare stabilite de cadrul didactic). La sfârșitul anului școlar, elevii primesc distincții la fiecare disciplină în parte, renunțându-se la premiile globale. Aprecierea nonverbală (ectosemantică) se referă
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
primare, de exemplu (Bohr, 1969). În fond, fizicienii reproșează Economiei ceva ce este imposibil de făcut în legătură cu obiectul ei: să se marcheze predictiv începutul și sfârșitul unor procese, să aibă ca preocupare esențială decelarea mecanicii evoluției ciclurilor de creștere și descreștere, adică Economia să-și conformeze enunțurile la legea iluministă a progresului combinată cu legea platonică a decăderii. Prin această reformă a Economiei dorită de fizicieni s-ar ajunge la automatismul prezicerii a ceea ce se știe că urmează să se întâmple
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ca regulă a staționarității factoriale, ci se referă la starea de progresivitate a modelului. Dar ceea ce este progresiv (fiind ascensional) poate avea și sens negativ de exces (de creștere nesustenabilă, creșterea pe datorie etc.) în evoluția sistemului. După cum nu orice descreștere ar putea să fie tratată ca un aspect nedorit atâta timp cât are sens de corecție a excesului. Ceea ce contează cu adevărat în Economie este ca procesualitatea pe care am numit o convectivă (deși corect ar fi coezivă în cazul acesta) să
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
este descris prin diferențiale raționale și iraționale, recursive și nerecursive, a căror sumarizare oferă nu starea în sine, la un moment dat, a sistemului economic, ci starea de devenire, la un loc cu sens de progres sau regres, creștere sau descreștere, câștig sau pierdere, mai ales când punem problema în termeni de temporalitate într-un sistem global, cum vom vedea mai încolo. Orice ieșire din reperele bunului-simț, ca operator al omogenității intențiilor și consecințelor economice, ascultă, practic, de legea bifurcației, dar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
din viața ta, de acum, din 2008... și pe măsură ce te vezi și te auzi în acele situații ești conștient de felul în care te simți.. și dacă la un moment dat sentimentele devin prea inconfortabile atunci poți modifica aceasta prin descreșterea sunetului sau sentimentelor cu ajutorul butoanelor televizorului... și tot așa le poți amplifica atunci când te simți fericit și plin de încredere.. și când ești pregătit să explorezi inconștient și să reevaluezi amintirile și experiențele relevante care apar în timp ce privești povestea vieții
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
nu putea zări marea, dar izbutea să distingă În depărtare licăririle farului de la Capul Rău și auzea vuietul mării jos, pe stânci, la picioarele crăpăturii spre care se Înclinau siluetele pinilor, aidoma unor sinucigași nehotărâți În contralumina lunii galbene În descreștere. Ținea În mâini paharul cu coniac, pe care Îl umpluse iar după ce musafirul plecase fără să-și ia rămas-bun; plecarea lui părea o pauză neînsemnată, o mică amânare tehnică a chestiunii complexe din mâinile lor - Faulques Însuși recunoștea că acum
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cu ajutorul numărului mediu scriptic, dimensiunea modificării obținându-se ca diferență Între numărul mediu scriptic al perioadei curente față de cel al perioadei de bază sau față de cel programat. Astfel, EMBED Equation.3 (2.1) În care: EMBED Equation.3 = creșterea sau descreșterea numărului mediu scriptic; EMBED Equation.3 = numărul mediu scriptic din perioada curentă; EMBED Equation.3 = numărul mediu scriptic din perioada de bază (de referință). O importanță deosebită pentru cunoașterea situației reale o are determinarea modificării relative a numărului mediu scriptic
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Evoluția productivității medii și marginale Reprezentarea grafică din figura 4.1. pune În evidență faptul că cele două curbe au o evoluție aproximativ similară, În sensul că În prima parte ele cresc, ating puncte de maxim, după care Înregistrează o descreștere, zonă În care se diferențiază În sensul că productivitatea marginală Înregistrează și valori negative, În timp ce productivitatea medie rămâne deasupra punctului zero chiar și În situațiile cele mai critice. Din analiza graficului rezultă că Între cei doi indicatori au loc relațiile
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
avem o zonă a randamentelor negative. Grafic, coeficientul de elasticitate calculat În baza datelor din tabelul 5.9 se prezintă astfel: Fig. 4.2. Variația coeficientului de elasticitate Din practică rezultă că În oricare dintre cele trei zone creșterile sau descreșterile pot oscila Între limitele maxime și minime În funcție de aportul ultimei unități de personal asupra productivității muncii. 4.2. Restricții și extensii În folosirea indicatorului de productivitate a muncii pentru determinarea gradului de utilizare a potențialului uman Productivitatea muncii, ca noțiune
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
productivității muncii, utilizând o relație de calcul mai simplă decât coeficientul de concordanță, care exprimă diferențele dintre calificarea lucrătorilor și complexitatea lucrărilor. Verificarea corelației dintre categoria lucrărilor și categoria personalului angajat este ușor de urmărit atunci când au loc creșteri și descreșteri de personal de la o perioadă la alta, comparând indicele de personal cu cel al productivității muncii. Relația de calcul În această situație este următoarea: EMBED Equation.3 (4.9) În care: = numărul mediu de personal din cele două perioade (actuală
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
ascensiunea este întotdeauna un semn favorabil, deoarece indică măreția scopurilor și dorința de înălțare; - dacă este în partea de sus, obiectivul este atins. Însă dacă cel ce visează coboară treptele sau scara, visul capătă o semnificație negativă. Indică regresul, deziluzia, descreșterea. A eșua Eșecul corespunde unei semnificații negative, dar adesea este mai revelator în privința temerilor conștiente sau inconștiente și nu prevestește o nenorocire. Chiar dacă cel ce visează se lovește, în vis și în realitate, de obstacole, celelalte elemente onirice pot să
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
reacție stimul; articolele: cuvînt-stimul cuvînt-reacție (pentru direcția stimul reacție) și cuvînt-reacție cuvînt-stimul (pentru direcția reacție stimul). Structura Dicționarului Dicționarul conține 508 articole ordonate alfabetic după cuvîntul-stimul. Titlul articolului de dicționar este evidențiat prin bold. După cuvîntul-stimul urmează cuvintele-reacții în ordinea descreșterii frecvenței lor. Cuvîntul-stimul este delimitat de cuvintele-reacții prin [:], iar cuvintele-reacții sunt separate între ele prin [;]. Dacă respondentul a indicat mai multe cuvinte-reacții la un cuvînt-stimul, acestea sunt separate prin [,]. Cifra dintre paranteze indică frecvența reacției în răspunsurile respondenților. Pentru reacțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a se apleca; apune; ascensor; atent; aval; avansa; avion; din avion; bea; bloc; bogăție; brațe; cal; cărare; căzînd; coborî; a coborî; a da jos; din deal; dealuri; decade; a decădea; decăzut; declin; dedesubt; degaja; des; descăleca; descentra; descinde; a descrește; descreștere; dezamăgire; dîndu-se; doboară; drumeție; efort; eșua; frică de înălțime; funie; gînduri; greutăți; groapă; a ieși; interior; intră; involua; involuție; începe; închinat; înger; înjosi; a se întoarce; întuneric; lăsa; lene; Luceafăr blînd; Luceafărul; luna; pe mal; mers lent; mic; mijloc; spre
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
țară (2); trandafir (2); absentă; agitație; agonie; alerga; alergare; alunec; aluneca; alunecă; Ana; anevoiasă; ascensiune; bădiță; baston; bucurie; cărare; în cale; casă; cascadă; căzătoare; să cobori; coborît; colb; colină; copaci; curge; curgere; curs; dea; deasă; degradare; deluroasă; denivelări; depresie; deschidere; descreștere; devale; dîmb; drum anevoios; drum nesfîrșit; drum, uliță; drumeție; Dunăre; dus; efort; eliberare; energic; floare; formă de relief; formă joasă de relief; frumos; fugi; fum; grătar; haină; haos; iaz; imaș; înălțime; interes; întindere; întinsă; inundație; inundații; lan; largă; lărgime; libertate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
surplus reprezintă un câștig realizat. În situația în care rezultatul reevaluării reprezintă: ~ creștere față de valoarea contabilă netă, atunci aceasta se tratează astfel: ca o creștere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului „Capital și rezerve”, dacă nu a existat o descreștere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ; sau ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreșterea recunoscută anterior la acel activ; ~ descreștere a valorii contabile nete, aceasta se tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
aceasta se tratează astfel: ca o creștere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului „Capital și rezerve”, dacă nu a existat o descreștere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ; sau ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreșterea recunoscută anterior la acel activ; ~ descreștere a valorii contabile nete, aceasta se tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare); sau ca
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
creștere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului „Capital și rezerve”, dacă nu a existat o descreștere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ; sau ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreșterea recunoscută anterior la acel activ; ~ descreștere a valorii contabile nete, aceasta se tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare); sau ca o scădere a rezervei din reevaluare
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare); sau ca o scădere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului „Capital și rezerve”, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve și valoarea descreșterii, iar eventuala diferență rămasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială. Amortizarea calculată pentru imobilizările corporale astfel reevaluate se înregistrează în contabilitate începând cu data de 1 ianuarie anul următor celui pentru care s-a efectuat reevaluarea. Dacă o imobilizare corporală
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
capitalurilor proprii, a veniturilor și cheltuielilor entităților. În literatura de specialitate, acest concept a cunoscut mai multe definiții, dintre care amintim: ~ procedeu specific al metodei contabilității prin care se exemplifică la un moment dat modificările, în sensul creșterii și al descreșterii elementelor patrimoniale în decursul unei perioade de gestiune; ~ componentă de bază a sistemului contabilității în partidă dublă, iar sistemul de conturi servește la înregistrarea tranzacțiilor și altor evenimente care conduc la creșterea sau micșorarea elementelor de activ, de datorii, de
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
prin punerea în corespondență cu veniturile degajate, se consideră importantă și prezentarea principalelor concepte privind veniturile întreprinderii. Legislația contabilă definește veniturile ca reprezentând creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creșteri ale activelor și descreșteri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalului propriu, altele decât cele realizate din contribuții ale acționarilor. În opoziție cu cheltuielile, recunoașterea veniturilor se realizează simultan cu recunoașterea creșterii activelor sau a reducerii datoriilor (de exemplu, creșterea netă a
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]