79,897 matches
-
că e inevitabil că ei să fie prezenți pe scena istoriei, chiar dacă reacțiile lor sînt adesea inadecvate". Cum însă nu face parte din savonarolica specie a intelectualilor-procurori autoinvestiti, Andrei Pleșu nu se va fi excluzînd pe șine din această succinta descriere a eșecului intelectualilor. Un eșec însă doar parțial, ce s-ar fi înregistrat doar în plan politic, unde "intelectualii nu au obținut nici o victorie substanțială". Dar în ce ar fi putut constă o victorie a intelectualilor în plan politic?! În
Solidaritatea intelectualilor cu ei însisi by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17673_a_18998]
-
retorice ale jurnaliștilor și - într-o măsură mai redusă - ale autorilor de mesaje publicitare. Cel puțin în faza premergătoare evenimentului, tonul a fost totuși relativ sobru, tendințele ludice și ironice ale jurnalismului autohton manifestîndu-se cu moderație. Discursul de tip științific (descrierea astronomica) și cel de tip politic (insatisfacția față de rezultatele propagandei turistice) și-au limitat inventivitatea la variația perifrazelor, a formulelor de desemnare - dintre care unele sînt extrem de lungi și de complicate: "extraordinar de mediatizata ultima eclipsă de soare a acestui
"Cu ochii în soare..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17698_a_19023]
-
presă, individualizate prin tonul lor deloc eufemistic, ba chiar plin de certitudini pesimiste: "Absența durerii va încuraja nechibzuința" ("Libertatea", 2740, 1999, 8). Discursul medical se adaptează publicistic, combinîndu-se cu umorul negru caracteristic jurnalismului autohton de senzație, sărind de pildă de la descrierea simptomelor la anunțarea consecințelor asupra unuia dintre cei care anunța că nu-și vor lua măsuri de protecție: După cîteva minute, pe rețină poate apărea o pată albă, apoi una neagră, care poate persistă 8-10 zile. Dacă după această perioadă
"Cu ochii în soare..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17698_a_19023]
-
il vedeai trecîndu-ti prin preajmă". Nu se poate vorbi în această carte de un concept de narator, de personaj, de derulare epica tradiționale. Un roman postmodern, din care nu lipsesc narațiunea la viitor sau la persoana a doua, intertextul parodic, descrierea cu funcție narativa, notele de subsol auctoriale, separarea discursului naratorului de cel al personajelor printr-un corp de litera diferit, ca expresie a unei minunări modeste că cei atît de clar prezenți acolo ar mai avea nevoie să fie dirijați
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
încă mulți alții. Dintre toți se desprinde figură lui Bela Bartók, marele compozitor și muzicolog ungur, care a scris primul studiu științific despre melodia populară românească, văzând în ea o reînnoire a muzicii universale. În redactarea articolelor, Iordan Datcu efectuează descrieri minuțioase, urmărește modalitățile de transcriere (orală sau mecanică), știe să aleagă citate expresive, în genere accepta ideile autorilor discutați, dar nu se ferește nici de obiecția critică. Astfel, nu subscrie opiniei lui Ovid Densusianu, potrivit căreia balada ar fi mai
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
a întâmplat și în România până în 1989. Că scriitorul Dovlatov avea deja... mâna stilistică formată(nici gând de a-i pune la îndoială autenticitatea), ne-o garantează ruperile din ritm, Dovlatov trecându-le dintr-un registru într-altul. Ba o descriere de mobilier, de redacție, de familie, de corvoadă protocolară, ba una de cârciumă și numaidecât un dialog sec, alternând cu un stil indirect liber. Altfel spus, cititorul nu obosește în niciun fel, autorul oferindu-i câte ceva senzațional, fără de-a
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
definit: pentru că elită apare în genere că formată din personaje populare, din vedete, aduse în atenția publicului de bogăția sau de succesul lor. Conotațiile trezite de accepțiile mai vechi ale terminologiei sociale pot intra astfel într-un contrast comic cu descrierea gesturilor și a obiceiurilor lumii noi: "Evenimentul... a reunit lume bună, vedete din televiziune, show-business și ziariști" (EZ 1966, 1998, 2); "o nouă modă cucerește lumea bună a Bucureștiului: Cîntăreața L. S. își va face un tatuaj pe fund"; "modă
Lumea bună by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17730_a_19055]
-
față invită la un astfel de dialog. Forță de iradiere a textului este considerabilă, ca și provocarea conținuta. Nu-și au rostul aici nici un inventar al problemelor - importante și nu de puține ori inedite - nici, cu atît mai putin, o descriere a articularii compoziționale a volumului. Aș reduce observațiile mele în continuare, în continuarea dialogului, la o singură tema, nu principala, ci secundară, dar omniprezentă chiar atunci cînd e subiacenta: e vorba de modernism. Mircea Cărtărescu nu se mulțumește cu definiția
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
o remarcă și, împotriva naturii lui, se simte fascinat de ea. Dornic să o vindece, o duce la Putna, la un batran preot, Sofronie. În biserică, are loc scenă împreunării intempestive a bolnavei cu icoana Mântuitorului. Scenă este falsă, dar descrierea metamorfozării icoanei în urma acestui sacrilegiu atrage atenția prin forță imaginației plastice a autorului: "Vopseaua se umezise și crăpase, deformând întregul desen, creându-i lui Iisus o imagine grotesca, aproape buhăita și buboasa, ca a unui om care suferă de o
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
Rodica Zafiu Cercetările actuale de onomastica se îndreaptă și spre zonele minore sau marginale ale domeniului: tocmai în măsura în care au fost oarecum neglijate în trecut, acestea pot oferi surprize interesante sau cel puțin descrieri înzestrate cu detalii pitorești. Ideea că printre "obiectele" care pot primi nume (străzi, vile, restaurante, hoteluri, firme, produse comerciale, instituții publice etc.) se numără și trenurile, datorată cercetătorului italian Enzo Caffarelli ("Rivista Italiană di Onomastica"), care întreprinde un studiu comparativ
Trenuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17766_a_19091]
-
naratorului, un personaj care vorbește la persoana întîi și care se deplasează după cum poftește în planul temporal al românului. Dar, ca toate celelalte personaje din român, si naratorul e implicat în poveste, moartea îl atinge și pe el. Faptul că descrierea crimei e lăsată pentru sfîrșit reprezintă, după părerea mea, o parodiere a altei convenții de român polițist. Termenul "parodiere" sugerează îndeobște asocierea cu umorul, de aceea va părea, poate, inadecvat aici. Dar e o parodiere, în măsura în care presupune utilizarea unei tehnici
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
să infirme o serie de supoziții și inferențe făcute de cititor pe parcurs (cazul policier-ului). Scenă se constituie, mai degrabă, ca o exorcizare a angoasei așteptării. Pe lînga tensiunea acumulată pe parcursul cărții, cînd crimă încă nu s-a comis, descrierea ei minuțioasa e de-a dreptul liniștitoare. Santiago moare calm, așa cum a fost în întreaga povestire. Ultimele propoziții ale cărții sînt impresionante prin tonul senin și relaxat pe care il impun, după frenezia de pînă acum. Santiago spune că a
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
de exemplu). Este adevărat, Ț. O. Bobe tinde să se joace de-a literatura și aceasta luare în deriziune a propriei sale gravitați (talentul are întotdeauna gravitate, în sensul etimologic al cuvântului) îl deosebește de înaintași. Iată cum se încheie descrierea voit pompoasa, în stil de român istoric, a unei viziuni desprinse parcă dintr-o proza a lui Urmuz: "Patru fecioare poartă pe străzile Romei o litiera însângerata. În ea se află o ureche de doi metri, cu un dezvoltat simt
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
mai "tehnice", de fonetica istorică și de gramatică, au obiecte alese tot dintre aspectele cele mai controversate și insuficient studiate ale limbii române: dativul posesiv, pronumele dînsul, structurile partitive, comparația, ordinea cuvintelor. În analize de o remarcabilă finețe și complexitate, descrierea strict gramaticala se completează prin disocieri stilitice și de uz - și, mai ales, evadează în explicații de natură socială și culturală. În cazul dativului posesiv, de exemplu, e observată diferența dintre uzul de determinant verbal și cel adnominal - argumentîndu-se convingător
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
Malamen, melancolia, nu povestea, străbate textul ei. Timpul și-a pus ghiara peste text. Iolanda Malamen nu a făcut altceva decît ne-a povestit cum a lucrat timpul înfricoșător. A recurs la toate însemnele timpului; durere, eșec, culoare, aduceri aminte, descrieri rafinate. Se spune că femeile trebuie să facă un efort dublu, față de bărbați, pentru că arta lor să primească valoare. Iolanda Malamen a așteptat să treacă timpul pentru că efortul ei să fie substituit de chiar trecerea timpului. Acest lucru a fost
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
cu efemerul și cu deriziunea. Fără a fi un scriitor propriu-zis, cu o conștiință limpede a actului narativ, Ion Popescu-Negreni se lasă de multe ori furat de cuvînt, fie în considerații generale, fie legate strict de domeniul artei, fie în descrieri exterioare, în formule aforistice, în mici proze cu efecte incipient artistice sau chiar în exercițiul explicit al unor forme lirice. Paginile sale de jurnal, deși nu au nimic spectaculos sau ieșit din comun, nici că substanță și nici că text
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
arderi violente chiar și în actele sale de generozitate - e antologica furia cu care, refuzat fiindu-i cadoul de către Adam Puslojic, Nichita Stănescu își azvîrle pe geam impresionantă colecție de ceasuri - își găsește în tonul poetului sîrb cea mai eficientă descriere. Și grație temperamentului coleric al lui Adam Puslojic, străin de orice obiectivitate cu putință și menținut mereu la nivelul unei subiectivități extreme, empatia și asemănările structurale dintre cei doi poeți prieteni devin evidente în cartea de față, oferindu-se cu
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
melodica o dau prozele reunite sub titlul Dintr-un album, toate capodopere ale prozei scurte românești. Numai în bucată Dânsul rata (fără a mai vorbi de Călătoriile unei importante piese tehnice, Anțărț sau Vagonul, demne de mari maeștri ai absurdului), descrierea nunții atinge sublimul. Să spunem, înainte de toate, că este vorba de o nuntă că atâtea altele desfășurată într-un spațiu urban (cu ceea ce are mai rau acest cuvânt) și nu de una care respectă ritualul străvechi, tainic, așa cum se întâmplă
Contrapunct by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17908_a_19233]
-
este deja în genitiv, prezența sa exprimă mai ales extinderea unei mărci de oralitate necultivată, intenția de a vorbi altfel decît cer normele: "ni se făcuse dor de mișto-urile lu' matale" (EZ 2326, 2000, 10). Confruntînd situația actuală cu descrierea dată de Iorgu Iordan, în Limba română actuală (1943), fenomenul pare în esență același, dar exemplele sînt cu siguranță mai ușor de găsit în scris.
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
pe care insistă dl Liviu Grăsoiu este proza lui Topârceanu, căreia nu i s-a dat niciodată atenția cuvenită. Ea a inaugurat, în 1918, seria cărților antirăzboinice lipsite de exclamații patriotarde. Analizând minuțios proza ignorată, dl Liviu Grăsoiu găsește că, "descrierile lui Topârceanu, chiar și în proză sunt ale unui maestru. Dozarea lor are ca rezultat o mișcare neîntreruptă, un ritm interior supus mereu realismului de la care nu se abate". Capitolul final analizează marile poeme ce alcătuiesc de fapt "centrul de
"Cazul" Topârceanu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/17210_a_18535]
-
al mărturiei prin artă. Albumul acesta în care desenul are o funcție dublă, de formă artistică și de text (de suport narativ pentru o realitate deja constituită) este simultan o carte de artă, o formă specifică de exprimare și o descriere spontană a vieții, o luptă cu uitarea și cu moartea. De la est la vest și de la sud la nord, cu alte cuvinte în toate marile regiuni ale României, Eugenia Iftodi călătorește, observă, participă și face notițe grafice frugale despre priveliști
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
am scris în împrejurări puțin favorabile, în anii 1952-54. Dar nu numai problemele de structură și de stil m-au îndemnat să întrerup publicarea lui în "Jurnalul literar", - unde au apărut primele șase capitole, care corespund proiectelor mele - dar și descrierile unor personaje, modul de prezentare și de relatare a relațiilor dintre ele. Într-adevăr, în capitolele apărute este vorba de propriile-mi întîmplări, de o încercare ratată de evadare din lumea supusă sovietelor, de ceea ce mă preocupa, de ceea ce gîndeam
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
de cuțit, pe întrepătrunderea tonurilor sau pe zona liminară a unei juxtapuneri, apoi alunecarea lentă pe suprafața imaginii, inventarierea succesivă a acesteia pentru ca, în final, prin mărirea distanței, întregul să prindă contur și forma să capete rezoluție. Deși o simplă descriere în acești termeni poate lăsa senzația că procedeul este banal și la îndemîna oricui, în realitate o asemenea investigație în interiorul tabloului devine pur și simplu fascinantă. Privitorul este purtat cu multă discreție, dar cu tot atîta siguranță, în toate dimensiunile
O clipă de artă: Clip Art by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17216_a_18541]
-
romantic o femeie tânără, se pregătește în tăcere, la sfârșitul războiului, pentru a-i întâmpina cu un pistol în mână pe soldații sovietici. Dezastrul care va fi provocat României de forța de ocupație este cu finețe sugerat de prozator prin descrierea paraginii care cuprinde domeniul domnului Arthur, încă înainte de venirea invadatorilor: " După ce intram în curte (prozatorul adoptă perspectiva femeii îndrăgostite de bătrânul domn, n.n.), străbăteam, la început înfiorată, apoi din ce în ce mai copleșită de încântare, parcul, fostul parc, pe care numai câteva luni
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
autor în Introducerea sa. Definite, într-adevăr, foarte lax și cu o constantă circularitate, conceptele de enunț sau formațiune discursivă au făcut totuși carieră. Ciudat e că, dincolo de labilitatea lor teoretică, i-au permis autorului, după părerea mea, o solidă descriere a regulilor de constituire a unei paradigme disciplinare, a unui proiect investigativ. Oricît de rezervați ar fi unii filozofi față de Arheologia cunoașterii (între aceștia Richard Rorty), cred că e singura scriere foucauldiană care se pretează masiv la analize aplicate. Statutul
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]