793 matches
-
doar de câțiva ani (Miles et al., 1997). Mintzberg (1979) încearcă să realizeze, cu pretenții unificatoare, un model de înțelegere al structurilor organizaționale. Formele și etichetele clasice sunt înlocuite cu altele noi, considerate a reprezenta mai fidel realitatea actuală. De la descriptorii tradiționali asociați ierarhiei, accentul se mută pe analiza mecanismelor de coordonare și control. Formele clasice, bazate pe principiile lui Fayol, sunt amenințate de structuri organice, descentralizate, care au ideologia ca liant principal. Dacă se analizează tendințele asociate populației organizaționale, atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
s-au oprit asupra următoarelor repere: - fișă de evaluare a cadrelor didactice În cadrul inspecției speciale; - organizarea clasei; - fișă de caracterizare a elevului; - evaluarea. este al patrulea document pus la dispoziția cadrelor didactice de serviciul național de Evaluare și Examinare alături de: "Descriptori de performanță", "Modele de aplicare a descriptorilor de performanță" și "Caietul de evaluare a elevului". Conceput pentru fiecare an școlar, acest document cuprinde: a instrumente curriculare (programa școlară pe ani de studii, spațiul afectat planificării calendaristice, schema orară și orarul
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
amorsarea unui dispozitiv retoric versus ingeniozitate în dezamorsarea/ persiflarea aceluiași dispozitiv. Singura ieșire posibilă din acest naufragiu programat e identificată în poemul care închide Rosa canina, sub forma sinuciderii, anticipată, de altfel, anterior, în mai multe rânduri: „Cândva eram grozavul descriptor al Florii de Măceș, Rosa canina, Rozalia:/ nu începeam bine să o descriu,/ afurisita îmi apuca mâna, gura, capul.// Vinerea trecută:/ descriu un cocoș, cocoșul nu mai cântă,/ se face hârtie mototolită, cade sub masă;/ descriu un câine, câinele nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
un cocoș, cocoșul nu mai cântă,/ se face hârtie mototolită, cade sub masă;/ descriu un câine, câinele nu mai latră, schelălăie,/ se duce dracului.// pe masa de scris, roșu, alb, verde, măceșul./ Îl privesc cu poftă, îl mângâi nebun./ Mărețul descriptor reîncepe descrierea./ Scriu: Floarea de Măceș.../ Florile de Măceș - scrum!// Nici bucurie, nici spaimă, cu capul pe masă,/ hotărăsc autodescrierea” (Autodescrierea). Tăcerea care i-a urmat acestui „ultim” poem a părut să confirme decesul; dar realitatea „cadavrului” rămâne problematică. Antologiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
limba și literatura română, se realizează pe baza unei grile care vizează cinci competențe: înțelegerea textului; exprimarea și argumentarea unui punct de vedere; organizarea discursului; adaptarea la situația de comunicare; utilizarea limbii literare. Aceste competențe sunt detaliate în grilă prin descriptori calitativi, organizați în mod progresiv, care permit o evaluare globală pe trei niveluri de competență: utilizator mediu - nivel reprezentând independență în comunicare; utilizator avansat - nivel reprezentând experiență în actul comunicării; utilizator experimentat - nivel reprezentând excelența competențelor de comuni care orală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pauze descriptive, determinând un „decupaj“ în temporalitatea evenimentelor și în discursul narativ. Ea poate fi plasată în expozițiune (portret inițial, ca în romanul călinescian Enigma Otiliei, de pildă) sau „pulverizată“ în tot spațiul diegetic și în discursul mai multor instanțe descriptor (narator și personaje, precum în Moromeții de Marin Preda). - Portretul/autoportretul liric are, de cele mai multe ori, funcție de structurare a imaginarului poetic (Evocare de Nichita Stănescu, Autoportret de Lucian Blaga, de exemplu). Frecvent, „obiectul“ contemplației este textualizat prin titlu sau prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a imaginarului poetic (Evocare de Nichita Stănescu, Autoportret de Lucian Blaga, de exemplu). Frecvent, „obiectul“ contemplației este textualizat prin titlu sau prin laitmotivul/ cuvântul cheie al discursului poetic. - Descrierea de tip tablou are rolul de a detalia cronotopul ficțional. Perspectiva descriptorului poate fi obiectivă [proza realistă heterodiegetică: narator anonim, creditabil/neimplicat, persoana a IIIa descriptivă, repere spațiotemporale obiective, „efectul de real“, „gradul zero al scriiturii“ (Roland Barthes)], subiectivă (proza homodiegetică/ autodiegetică modernistă și postmodernistă; majoritatea pastelurilor, a poeziilor „de atmosferă“), simbolică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Textul citat se încadrează în tiparul discursiv al portretului, cristalizat din perspectiva personajului narator. Portretul Zenobiei - vizând trăsături morale, psihice și, mai ales, comportamente atipice - ilustrează fragmentar personalitatea inefabilă a eroinei (gr. Zenóbios - viață a zeului). În mod paradoxal, deși descriptorul pare a realiza o caracte rizare directă, eroina este individualizată printrun sistem de semne stilistice, cu funcții simbolice. Mai întâi, se accentuează raportul neobișnuit al Zenobiei cu realitatea, pe care o redimensionează, purificândo de întuneric, capabilă săi anuleze eclipsele. Trăsătura
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
genera cu ușurință, după cum se observă, DUBLIN CORE. 50. Prezentați conversiile din Dublin Core în UNIMARC! Elemente de conținut Titlul 200a Titlul propriu-zis 200 e Informații despre titlu 517 a Alte titluri (variante la titlu) Subiect 610a cuvinte cheie 606 descriptori 675 CZU 676 DDC 680 LCC 686 Alte sisteme de clasificare Descriere 330 a Cuprinsul/Rezumatul Surse 324 Notă privind versiunea originală 54 Limba 101 Limba documentului 300 Note generale Relaționare 300 Note generale Acoperire spațio-temporală 300 Note generale Elemente
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
Definiți indexarea! R: Reprezentarea cu ajutorul limbajului documentar sau natural a datelor care rezultă din analiza conținutului unui document sau a unei părți dintr-un document în vederea regăsirii acestuia. Tip de analiză a unui document al cărui conținut se exprimă prin descriptori sau cuvinte-cheie. 54. Ce înțelegeți prin indexare automatizată? R: Indexarea automatizată contribuie la exprimarea conținutului unui document electronic. 55. Enumerați modele de indexare documentară! R: Indexarea documentară tradițională folosește surse de inspirație pentru indexarea automatizată. Pierre Le Loarer prezintă următoarele
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
automatizată contribuie la exprimarea conținutului unui document electronic. 55. Enumerați modele de indexare documentară! R: Indexarea documentară tradițională folosește surse de inspirație pentru indexarea automatizată. Pierre Le Loarer prezintă următoarele modele de indexare: * Indexarea plată: nu se face diferențiere între descriptori; toți au același statut în raport cu documentul și sunt reprezentați la același nivel ierarhic. * Indexarea ponderată: constă în acordarea importanței unor descriptori pentru a-i diferenția de restul descriptorilor care caracterizează conținutul. * Indexarea fațetată: se bazează pe atribuirea unui rol specific
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
inspirație pentru indexarea automatizată. Pierre Le Loarer prezintă următoarele modele de indexare: * Indexarea plată: nu se face diferențiere între descriptori; toți au același statut în raport cu documentul și sunt reprezentați la același nivel ierarhic. * Indexarea ponderată: constă în acordarea importanței unor descriptori pentru a-i diferenția de restul descriptorilor care caracterizează conținutul. * Indexarea fațetată: se bazează pe atribuirea unui rol specific unor descriptori, în scopul redării anumitor aspecte, anumitor fațete ale conținutului, în funcție de nevoile concrete ale aplicației. * Indexarea structurată: se bazează pe
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
au același statut în raport cu documentul și sunt reprezentați la același nivel ierarhic. * Indexarea ponderată: constă în acordarea importanței unor descriptori pentru a-i diferenția de restul descriptorilor care caracterizează conținutul. * Indexarea fațetată: se bazează pe atribuirea unui rol specific unor descriptori, în scopul redării anumitor aspecte, anumitor fațete ale conținutului, în funcție de nevoile concrete ale aplicației. * Indexarea structurată: se bazează pe diferențierea descriptorilor în principali și secundari, pe atribuirea unui nivel de importanță, a unei valori, a unei dependențe față de alte noțiuni
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
importanță, a unei valori, a unei dependențe față de alte noțiuni. 56. Prezentați câteva tezaure multilingve existente, care s-au impus ! R: Tezaurele care s-au impus sunt : * Library of Congress Subject Headings (LCSH) este un tezaur care ordonează alfabetic subiectele, descriptorii care pot exprima un conținut informațional. LCSH a fost conceput ca un instrument de catalogare pentru serviciile de specialitate ale Bibliotecii Congresului. Este cea mai completă listă de vedete de subiect din întreaga lume (peste 220.000 de termeni) * Tezaurul
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
de specialitate ale Bibliotecii Congresului. Este cea mai completă listă de vedete de subiect din întreaga lume (peste 220.000 de termeni) * Tezaurul Unesco exprimă preocupările Unesco privind diversitatea și interferențele culturale, multilingvismul. Este o listă structurată și controlată de descriptori utilizați în educație, cultură, științe sociale și umane, științe naturale, informare și comunicare. Tezaurul conține termenii în limbile engleză, rusă (cca. 7.000 de termeni), spaniolă și franceză (8.600 de termeni). Acest instrument de indexare și regăsire se actualizează
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
multilingv prin subiecte în scopul de a permite utilizatorului final sau profesionist să interogheze interfețe web sau baze de date direct în limba sa maternă. 57. Ce este indexarea precoordonată! R: Indexarea precoordonată este un sistem de indexare în care descriptorii reprezentând subiecte compuse sunt coordonați de către indexator înaintea căutării, adică în momentul indexării propriu-zise a documentului respectiv. 58. Care este structura unei liste de descriptori? R: A. Descriptori principali Utilizați în descrierea unui subiect sau a mai multor subiecte dintr-
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
57. Ce este indexarea precoordonată! R: Indexarea precoordonată este un sistem de indexare în care descriptorii reprezentând subiecte compuse sunt coordonați de către indexator înaintea căutării, adică în momentul indexării propriu-zise a documentului respectiv. 58. Care este structura unei liste de descriptori? R: A. Descriptori principali Utilizați în descrierea unui subiect sau a mai multor subiecte dintr-un document. Descriptorul principal poate fi un substantiv: conceptele se utilizează cu forma de singular, iar obiectele cu forma de plural. Pot fi descriptori din
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
indexarea precoordonată! R: Indexarea precoordonată este un sistem de indexare în care descriptorii reprezentând subiecte compuse sunt coordonați de către indexator înaintea căutării, adică în momentul indexării propriu-zise a documentului respectiv. 58. Care este structura unei liste de descriptori? R: A. Descriptori principali Utilizați în descrierea unui subiect sau a mai multor subiecte dintr-un document. Descriptorul principal poate fi un substantiv: conceptele se utilizează cu forma de singular, iar obiectele cu forma de plural. Pot fi descriptori din două 59 cuvinte
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
de descriptori? R: A. Descriptori principali Utilizați în descrierea unui subiect sau a mai multor subiecte dintr-un document. Descriptorul principal poate fi un substantiv: conceptele se utilizează cu forma de singular, iar obiectele cu forma de plural. Pot fi descriptori din două 59 cuvinte: adjectiv + substantiv. Descriptorul poate fi compus din două sau mai multe cuvinte legate prin conjuncție sau prepoziție. B. Note explicative Asigură utilizarea eficientă a descriptorului respectiv, specificând clar domeniul la care se aplică acel descriptor. C.
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
forma de singular, iar obiectele cu forma de plural. Pot fi descriptori din două 59 cuvinte: adjectiv + substantiv. Descriptorul poate fi compus din două sau mai multe cuvinte legate prin conjuncție sau prepoziție. B. Note explicative Asigură utilizarea eficientă a descriptorului respectiv, specificând clar domeniul la care se aplică acel descriptor. C. Referințe Exprimă relațiile dintre descriptori. Ele se formează pe principiul ce se consideră a fi de interes pentru beneficiarul care caută informația consultând descriptorii de subiect. 59. Care sunt
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
fi descriptori din două 59 cuvinte: adjectiv + substantiv. Descriptorul poate fi compus din două sau mai multe cuvinte legate prin conjuncție sau prepoziție. B. Note explicative Asigură utilizarea eficientă a descriptorului respectiv, specificând clar domeniul la care se aplică acel descriptor. C. Referințe Exprimă relațiile dintre descriptori. Ele se formează pe principiul ce se consideră a fi de interes pentru beneficiarul care caută informația consultând descriptorii de subiect. 59. Care sunt simbolurile utilizate în indexare? R: BT termen general NT termen
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
adjectiv + substantiv. Descriptorul poate fi compus din două sau mai multe cuvinte legate prin conjuncție sau prepoziție. B. Note explicative Asigură utilizarea eficientă a descriptorului respectiv, specificând clar domeniul la care se aplică acel descriptor. C. Referințe Exprimă relațiile dintre descriptori. Ele se formează pe principiul ce se consideră a fi de interes pentru beneficiarul care caută informația consultând descriptorii de subiect. 59. Care sunt simbolurile utilizate în indexare? R: BT termen general NT termen specific UF utilizat pentru USE RT
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
explicative Asigură utilizarea eficientă a descriptorului respectiv, specificând clar domeniul la care se aplică acel descriptor. C. Referințe Exprimă relațiile dintre descriptori. Ele se formează pe principiul ce se consideră a fi de interes pentru beneficiarul care caută informația consultând descriptorii de subiect. 59. Care sunt simbolurile utilizate în indexare? R: BT termen general NT termen specific UF utilizat pentru USE RT termen relaționat SA Referințele sunt folosite pentru sinonime, variante lingvistice, forme vechi de descriptori etc. 60. Prezentați subdiviziunile de
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
beneficiarul care caută informația consultând descriptorii de subiect. 59. Care sunt simbolurile utilizate în indexare? R: BT termen general NT termen specific UF utilizat pentru USE RT termen relaționat SA Referințele sunt folosite pentru sinonime, variante lingvistice, forme vechi de descriptori etc. 60. Prezentați subdiviziunile de subiect! R: Utilizarea descriptorilor de subiect necesită folosirea extensivă a subdiviziunilor de subiect ca mijloc de combinare a unui număr de concepte diferite într-un singur descriptor de subiect. Există subiecte complexe care pot fi
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
folosite pentru sinonime, variante lingvistice, forme vechi de descriptori etc. 60. Prezentați subdiviziunile de subiect! R: Utilizarea descriptorilor de subiect necesită folosirea extensivă a subdiviziunilor de subiect ca mijloc de combinare a unui număr de concepte diferite într-un singur descriptor de subiect. Există subiecte complexe care pot fi exprimate doar prin descriptori urmați de subdiviziuni Categorii de subdiviziuni: * de subiect * de formă * cronologice * geografice Subdiviziuni de subiect: Sunt utilizate sub descriptorii principali sau sub alte subdiviziuni pentru a delimita conceptul
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]