299,320 matches
-
creative (creatoare, în ultimă instanță) a configurării enunțului muzical. Lectura va face apel în acest sens la niveluri superioare de generare și definire a ordinii în această Lume (a expresiei, creației și comunicării). Textul muzical va stabili cum se va desfășura procesul formării operei muzicale și criteriile de comportament performativ în actul rostirii. În acest sens s-ar pune problema, deja anunțată în intervențiile noastre anterioare, a unei muzici cu doi pași. Și aceasta, prin punerea în act, în potențare, a
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
durate. De aici încolo, pe aceste unități generative de bază se poate configura orice edificiu (de la monodia gregoriană până la Politopul lui Xenakis). Ne propunem ca prin prestația interpretativă (performativă) să generăm operă muzicală constituită din modele de succesiune și simultaneitate desfășurate în timp întro anume tipologie de lectură transgresată din obiect în principii de ordine, în acțiune (formativă): adică de „rostire” într-o Logică alta decât cea din Lumea noastră de producători și „consumatori” de artă a sunetului. În consecință, educația
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
straturi suprapuse în dezvoltarea istoriei muzicii. [În paranteză vorbind, nu mi se pare nimic mai rizibil decât calificarea (adjectivală) a unor anume tonalități cu diverși termeni luați din dicționar. Aici este activă o anume memorie culturală legată de anumite capodopere desfășurate în tonalitatea respectivă, sensul fiind abstras și decantat din mesajul acestor opere, una peste alta și nu din „caracterul” de ce fel?al unei anume raportări „tonale”. În ce acordaj al acestui LA (de exemplu)? Știm prea bine că sistemul tonal
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
date ale domeniului. Câteva mențiuni speciale privind pauza în acțiunea muzicală. Ea poate primi următoarele accepțiuni: non sunet și non-activitate (muzicală). În primul caz avem de-a face cu valoarea Ø atribuită zonei respective a parametrului (spațial) IT, acțiunea muzicală desfășurându-se în continuare în această „nuanță”, iar în cele de-al doilea caz, avem de a face cu întreruperea (totală) a acțiunii muzicale (lapsus, ieșire din procesul „rostirii”, al comunicării muzicale). Pornind de la cele înfățișate mai sus și în sensul
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
descendent al nobilimii normande, autor dramatic, director literar la ŤFigaroť, ofițer al Legiunii de onoare, membru al Academiei Franceze. În anii primului război mondial, în calitate de consilier al lui de Saint-Aulaire, ministrul Franței la București, se prinde în aventurosul joc diplomatic desfășurat pe axa Iași-Paris. Ulterior este unul din cei care transpun în practică planul Quai d'Orsay-ului de transformare a României în bază spirituală pentru Europa Orientală. Printre altele izbutește să facă obligatorie limba franceză în școlile românești, aducând pentru instruire
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
de Cultură și al Muzeului de Istorie. A fost vernisată o expoziție documentară, care a reflectat cele mai semnificative secvențe culturale circumscrise personalității enesciene, și a fost organizat un simpozion, în cadrul căruia a fost evocat contextul în care s-a desfășurat primul contact concertistic al lui George Enescu cu publicul meloman lugojean. Manifestările dedicate marelui compozitor au culminat cu un concert cameral omagial, în care au putut fi audiate opusuri enesciene reprezentative din diferite etape creatoare, susținut de elevi ai Colegiului
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
nu schiță nici măcar un gest la intrarea străinilor În cameră, continuând să doarmă profund. Aceștia o priviră o clipă după care se aplecară deasupra ei, privind-o cu insistență. Fetița se trezi, se Întinse zâmbind, dezvelindu-se. Părul Îi era desfășurat pe perna imaculată, ca o pată de lumină. Vizitatorii o atinseră, de parcă ar fi vrut să se convingă de existenta ei. Atingerea lor o făcură pe fetiță să râdă și să se trezească. Se trezi râzând, privind cu ochii somnoroși
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
al Antantei, a vrut - și s-a luptat cu pasiune și cu neobișnuită forță pentru vrerea sa - o Europă unită, solidară În demersurile ei pentru concordie și pentru pacea universală. Este perfect adevărat, dar tot el a vrut, Înainte de toate - desfășurând În sprijinul vrerii sale și pasiune, și forță, cum spuneți Dvs., și o inteligență politică și diplomatică fără rival - o Românie puternică și unită, ca partener de seamă al statelor Europei puternice și unite. „Eu sunt garantul României Mari”, mi-
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
LIRICA ÎNCHISORILOR Tezaurul Cultural al țării noastre a beneficiat de aportul substanțial al scriitorilor români care au ales calea exilului, desfășurând o prodigioasa activitate publicistica departe de meleagurile natale. Ei au părăsit țara în valuri succesive, unii, cei mai fericiți, înaintea instalării în România a regimului comunist, care a declanșat o acțiune fără precedent de lichidare a elitelor și valorilor neamului
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
anul 1964. În anul următor, 1965, s-a căsătorit cu Marica Caramihai, reușind să emigreze în Statele Unite cu ajutorul unei rude a soției sale. Stabilindu-se la New-York, unde a fost ales președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici, Zahu Până a desfășurat o intensă activitate jurnalistică la câteva publicații de limbă română din Exil, printre care menționam Revista de Cultură și Acțiune Românească “CARPAȚII” care apărea la Madrid, revista “TRA ARMANAMI “editata de “Asociation des Francais Aroumain” din Paris, Revista “BANA ARMANEASCA
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
spirituală de la Câmpul Românesc de lângă Hamilton. Erau adevărate prelegeri ținute că într-un amfiteatru în fața a doi auditori care îl urmăreau cu evlavie, într-o lume ce părea desprinsa de realitate, departe de junglă primitivismului și instinctelor primare care se desfășurau la mare distanță, acolo unde luptaserăm amândoi să făurim o lume mai dreaptă și mai bună și unde visele noastre au fost în mod brutal spulberate, iar tinerețea noastră marcată de anii petrecuri în detenție. Reverberațiile acelor clipe de desfătare
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
IV: Povestesc ele 'n de ele, unde avem de-a face cu un calup de cuvinte, cu o rostire egală. În imaginea luminării, Însă, acest apostrof trebuie considerat strâns. Eminescu are multe locuri unde cere lectură imitativă, adică așa cum se desfășoară acțiunea, și vom reveni asupra lor. Când ai, Însă, scrierea legată: sara suflu'n luminare, și vezi formele aliterante sa-/su-; au-u-u-a sugestia suflatului Încet și continuu vine de la sine. Dimpotrivă, pauza după suflu sugerează acțiune rapidă. Considerați cele două
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
și sunete prelungi, în timp ce saxofonul alto are o linie melodică derivată din cea a saxofonului tenor. Ritmurile dublu punctate din știma lui se păstrează, ilustrând acea apogiatură care însoțea isonul, dar evenimentele melodice sunt acum mult mai dense. Corul își desfășoară sonoritățile având ca suport vocalele a,e,i,o,u, de unde și caracterul fluid al secțiunii. Valorile lungi, sunetele relativ restrânse numeric și disipate celor două partide divizate alcătuiesc un fundal instabil a cărui organizare armonică oblic-verticală este evidentă. Simultaneitățile
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
fiind investite cu același tipar melodic. Cele patru diviziuni vocal-instrumentale (S1-6, S7-10+A1-2, A3-8 și saxofonul sopranino) evoluează pe perechi. Astfel, vocile înalte (sopranele 1-6 și saxofonul sopranino) au ritmuri aproape identice și profiluri melodice asemănătoare. Pe același principiu își desfășoară discursurile celelalte două divizii (S7-10+A1-2 respectiv A3-8). Cu toate că fiecare voce permută un număr restrâns de sunete, intensa disonanță a secțiunii se datorează cromatizărilor puternice, ciocnirilor intervalice și rapidității cu care ele au loc în cadrul măsurilor. Totuși, detaliul nu se
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
instrumentale, ce pot avea structuri metro-ritmice libere sau măsurate. Aceste piese instrumentale acordau cântăreților momente de pauză, în care se puteau odihni. Nouba începe întotdeauna cu o introducere instrumentală, cu rol de preludiu : se prezintă modul în care se va desfășura suita, publicul familiarizându-se astfel cu atmosfera și cu caracterul piesei. Urmează apoi o succesiune de mai multe piese vocale și instrumentale, a căror tempo se accelerează către finalul noubei. Fiecare piesă componentă a suitei are ca bază ritmică o
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
ca acompaniament. Nu este obligatoriu să fie interpretate toate părțile componente ale unei suite. Dintre toate mișcările unei nouba se pot alege numai câteva, în funcție de ocazia reprezentației sau a timpului disponibil. Părțile componente ale unei suite de tip nouba se desfășoară toate într-un singur mod, numit principal. Acestui mod principal i se pot asocia mai multe moduri denumite secundare, ce sunt generate de modul principal. Acestea au în comun cu modul principal mai multe sunete, dintre care cel mai important
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
varianta unui acordaj unic pentru toată suita. Suita nouba este interpretată de către soliștii vocali și de către instrumentiști în heterofonie. Vocile se întrepătrund, fiecare interpret expunând aceeași linie melodică, mai mult sau mai puțin variată și ornamentată. Există părți care se desfășoară într-o mișcare sau tempo liber - fără suport ritmic și părți ce au o cadență regulată, măsurată, unde ritmul are o importanță capitală. Conform muzicologului orientalist Christian Poché <footnote Christian Poché, La Musique arabo andalouse, p. 85. footnote>), noțiunea de
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
este denumită istihbar, și poate fi în egală măsură plasată la începutul noubei - ca preludiu sau în cadrul unei mișcări instrumentale din cadrul suitei - interludiu. Istihbar reprezintă de fapt un solo improvizat, în care artistul trasează și prezintă modul în care se desfășoară respectiva suită. Se delimitează ambitusul modal, se reliefează intervalele caracteristice modului respectiv și se introduc rând pe rând formulele melodico-ritmice cele mai uzitate în acest cadru modal. Majoritatea artiștilor se limitează la executarea unor anumite clișee ritmico-melodice, caracteristice modului respectiv
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
pe care libertatea interpretului nu le poate omite sau permuta. Aceste momente cheie ce reprezintă pilonii - sau reperele - improvizației, sunt cunoscute și așteptate de către public și un bun instrumentist trebuie să le marcheze și să le evidențieze. Discursul melodic se desfășoară conform unei scheme relativ prestabilite, ce conține elemente legate de evoluția tono-modală, paleta dinamică, precum și de progresia temporală. Fiecărui mod îi sunt asociate în mod tradițional anumite șabloane sau clișee motivice - ritmicomelodice - ce evidențiază și diferențiază respectivul mod. Interpretul este
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
fi salvate din vertijul acestei vieți lipsite de sens, doborâte de plictiseală, În care orele libere sunt prilejuri de aduceriaminte, deoarece nimeni nu se apără de avalanșa de amintiri nostalgice, ce cuprind mereu același sistem de axe Între care se desfășoară zilele. Narațiunile tratează cele mai importante aspecte ale mediului cotidian: relațiile cu familia (În Vară-primăvară), relațiile de cuplu, cu accent pe conflict, pe alterarea treptată a iubirii, până ce ea nu mai devine decât o uzură, un aspect fără de care viața
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
Maestrul Gh. Popescu-Județ e înzestrat cu harul armoniei, în înțelesul antic al cuvîntului. Această tărie magnetică, a armoniei, îl îndrumează în tot parcursul întreprinderii lui de explorare a științei, artei și filozofiei jocului romînesc. Elemente, construcții, expresii, apar și se desfășoară, treptat și gradat, dinaintea ochilor și minții noastre, ca sub bagheta magică a unui vrăjitor extracosmic și, pornind de la amănunte aproape neînsemnate, și care întru nimicnu fac să se prevadă vastele consecințe. Maestrul parvine să ne transporte în prezența unui
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
străluciri ale marxism leninismului se poate totuși aciuia în mod dușmănos unii farisei. Toate acestea de mai sus ar forma o incompletă și imperfectă schiță - și utilă totuși - a unei atmosfere în care s-a ivit și pare a se desfășura tot atît de nnefericit un alt caz al operei mele „Meleagridele”, despre care cred că se poate lua o suficientă cunoștință dintr-o recentă petiție - întîmpinare pe care am adresat-o Ministerului Învățămîntului și Culturii și pe care o transcriu
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
și îndumnezeire. Iar aceasta o dobândim primind și văzând în noi slava lui Dumnezeu, în Duh, când va binevoi Dumnezeu să ne introducă în tainele Sale <footnote Ibidem, pp. 287-288. footnote>. Întreaga dezbatere cu Varlaam, Achindin și Gregoras s-a desfășurat în jurul acestei întrebări și nedumeriri, anume dacă lumina taborică era sau nu creată. Sfântul Grigorie a trebuit să facă unele precizări și în chestiuni legate de posibilitatea și realitatea experienței mistice, natura harului, natura vederii lui Dumnezeu și sensul real
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Zilele regelui (2008), precum și după numeroase premii primite, Filip Florian leagă cuvintele În ultimul său roman, Toate bufnițele (Polirom, 2012) În stilul său meticulos, acordând o deosebită atenție detaliului, Îngrijindu-se ca Întâlnirea dintre cele două personaje principale să se desfășoare În parametrii firescului ce se cere acceptat: Emil, un domn trecut de 60 de ani, Îl salvează de la bătaie pe Lucian„zis și Luci” -, un puști de 11 ani. Autorul Își Începe romanul parafrazându-l pe Bohumil Hrabal, care spune
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
Sadie Jones undeva, cred că locul ei ar fi pe un pian, În fața unei ferestre franțuzești, care are vederea spre o grădină Îngrijită, plină de flori parfumate și pomi mici, un decor care să refacă parțial atmosfera În care se desfășoară cea mai mare parte a acțiunii. Și undeva În fundal câțiva mărăcini care strică echilibru, avertizând că ordinea nu e naturală, e o trucare a realității. Ceea ce face din Proscrisul mai mult decât un roman romantic, pe care numai fetele
ALECART, nr. 11 by Iris Tincu () [Corola-journal/Science/91729_a_92886]