764 matches
-
acesta)/ nu-i mare lucru să descoperi într-o zi/ în păhăruțul tău un dinte de țață balcanică)". Neîndoios, balcanismul reprezintă genul proxim al poeticii lui Marian Drăghici: o simțire ageră și dezabuzată, convulsionată de trupească atracție, dedicată irezistibilului concret, desfătată de pitoresc și învederînd o remarcabilă artă regizorală, a montării unui spectacol în spectacol (spectacolul verbului în Theatrum Mundi). Aidoma unei păsări de curte ce-ar vrea să-și ia zborul, misticismul, atît cît e, se prăbușește în contingent... Să
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
un ceas de somn... -Da', ce? Mă crezi parlamentar?, se revoltă el. Și, uite-așa, un prieten bun, un om la care țin foarte mult, se transformă în dușman. Îmi pare rău de el, regret serile noastre petrecute în fața televizorului desfătându-ne sufletul cu demnitari ambalați în înțelepciuni făcându-i pe ,deștepții" antici să se răsucească în morminte de invidie... ...Deci, a trecut vara, am intrat în toamnă și vom sta în fața televizoarelor pregătiți să culegem - care vom mai apuca - rodul
Conversând cu Haralampy? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11355_a_12680]
-
Și nu nimeresc și cazanul în veci n-o fi gata. 35. Puțin e o viață de om, dar cu miile pot Să tot bârfească-acel om, ce și cum a făcut. Mai puțin e încă poemul; dar și el, mii desfată Și sunt mii care-l mustră. Deci trăiește, scrie-nainte! 46. Meserie voioasă e scrisul, dar cam scumpă îmi pare; Pe măsură ce cartea tot crește, țechinii tot scad. 54. Vremuri nebune-am trăit și nu m-am ferit niciodată Să mă
Johann Wolfgang Goethe - Arte poetice by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7463_a_8788]
-
după război în perioada afirmării că dramaturg. Ce anume o determina pe această tânără de familie bună - obligată de istorie să părăsească o țară în care cei de familie bună deveniseră indezirabili - să se angajeze în lupta anticomunista, în loc să se desfete, la Paris, cu tot ceea ce ii oferea cultură? Ce anume o face pe această posibilă Jeni Acterian să iasă din pasivitatea observării atente și inteligente a lumii înconjurătoare pentru a se împotrivi în mod declarat râului? Lectură românului 1984 al
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
române - și nu numai! - era ordonată și întreținută cu o grijă ce ieșea din comun. Ea constituia, desigur principala, daca nu unică avuție de care stăpînul era mîndru și o iubea mult, de aceea o păstra la vedere ca să-i desfete în permanență inima și ochii. Acolo se aflau autografe, dedicații, omagii de prietenie și admirație primite de la aproape toți scriitorii, mari și mici, celebri sau mai putin celebri, din primele decade ale veacului nostru și Lovinescu le rînduia cu pietate
Biroul si biblioteca maestrului by Pericle Martinescu () [Corola-journal/Journalistic/18197_a_19522]
-
trecut - cel puțin așa cum se anunță. De la geam, vezi un ins căzut pe gheață, cum se readuna cu dificultate, pe când la televizor, unde au revenit cuvenitele programe, un tip neconvențional înjunghie, cu indiferență obișnuinței, o superbă nimfetă despuiata ce se desfată sub dus, cu nesăbuitul sentiment de siguranță al oricărei persoane la ea acasă. Pe masă, ultima gazeta a anului defunct oferă calcularea noului impozit pe proprietate ce indică tuturor psoesorilor de spații locuibile necesitatea inexorabila de a afla repede noi
După revelion by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18193_a_19518]
-
de moarte, că viața lui ajunsese o încâlceală de înșelăciuni și disimulări. Pe lângă dorința sălbatică de a împlini enormitățile care dospeau în el, nu mai exista nimic sfânt. Accepta cu cinism rușinoasele detalii ale zbuciumului său tainic, în care se desfăta să meschinizeze, să vulgarizeze cu minuție orice imagine care-i atrăsese ochii peste zi. Își popula zilele și nopțile cu imagini distorsionate ale lumii exterioare. O figură de femeie care la lumina zilei îi păruse serioasă și candidă i se
Portret al artistului la tinerețe () [Corola-journal/Journalistic/5190_a_6515]
-
lui de creație: "Din turnul pleoapei,/ Din cetatea sângelui,/ Iată, scriu ierburilor albastre/ Pe care tu le crești sub arcadele sânului./ Nu sunt bolnav, nici întreg sănătos,/ Cu arcul și cu haitele nu mă mai întrem,/ Cum nu mă mai desfată nici cerurile de lemn./ Din turnul pleoapei,/ Din cetatea sângelui,/ Scriu această carte/ Ca un inorog nespus de urât,/ Să știe ierbile tale albastre/ Că încă trăiesc, și atât. " De la primele volume la cele din ultimii ani, se poate vorbi
După douăzeci de ani by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12883_a_14208]
-
recent către teritoriul israelian. De asemenea, publicațiile palestiniene susțin că armata israeliană a atacat trei pescari din Gază. „În ciuda știrilor pe care le citiți despre acest teritoriu, Gază nu este o închisoare în aer liber. Vara aceasta , locuitorii dețin puterea, desfătându-se în noi mall-uri, plaje minunate și hoteluri și își fac cumpărăturile de la magazine cu produse proaspete. Gază are chiar și un bazin olimpic”, scrie publicația jewishnews.co.il., care se întreabă unde este criza umanitară din Gază.
Cum prezintă Israelul Gaza: soare, plajă și mall-uri. După lansează raiduri by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/55577_a_56902]
-
de rășină, cealaltă de absint? Un titlu de o tandră ironie și de o laconică seriozitate e Cronică pe o confetă. Întîlnirea, spumoasă ca spartul unei seri de bal, dintre efemer și spectaculos. Artizani ai propriilor artificii, care-i omoară desfătînd ochiul lumii, avangardiștii nici n-au dorit altceva. O confetă scrisă într-un ocean. Respirația colorată a materiei agonizînd. Omul din spatele desenului, acolo unde îl roade "cîrtița unei nevroze", e cel care cere socoteală jocului nostru meschin, de fiecare zi
Materii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7722_a_9047]
-
nu-l mai recunoaște. De la el află, printre urări de plugușor, că stăpânul acestuia a murit, că Elena s-a măritat... La o fereastră de sală de bal, prin care se prevede toată zădărnicia lumii în care el însuși se desfăta - paragrafele de portret de grup sunt printre cele mai reușite, dând măsura ironistului: „Dar cea mai atrăgătoare figură e a doamnei care stă colo, aburită de joc, răcorindu- se cu evantaiul; figură de creolă, cu ochii învăpăiați și cu buzele
Nopți de pomină by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5889_a_7214]
-
îți face gura drâmbă și creierul câlți, după care, acum, la ora vânjoșilor cai-putere rasa Mercedes, Cielo, Laguna, Audi, Mazda etc. etc. ș.a.m.d., mai compromite și toată herghelia pe hipodromul șoselei cu rasa Trabant... Și privești la televizor desfătându-te că acest fenomen degradant este stopat la timp de doi specialiști ai SPP-ului în domeniu, care îl sperie cu un toc de bătaie pe sfidătorul "trabantist", încât îl lasă pe loc repaus la marginea șoselei cu nevasta lui
Desfătări telespectatorice by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12592_a_13917]
-
înspre cerul surd în van plânsu-mi-i, Și mă privesc și blestem ce mi-e scris; Dorindu-mă un tip mai cu speranță Să-i semăn lui, de-amici înconjurat, Râvnind când artă și când importanță, De ce-ndrăgesc nu sunt chiar desfătat; Gândesc astfel, disprețul mă și-ncarcă, Dar mi te-aduc în gând, mă dumiresc, Și, fericit, o ciocârlie-s parcă, Și-nalț din lutul trist un imn ceresc; Că mă iubești nu uit și sunt bogat Și n-aș schimba
Shakespeare - Hamlet Ediție in-quarto (1604) (fragment) by Violeta Popa și George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/6396_a_7721]
-
trebuie să fi ajuns un adevărat chin, și am hotărât să nu mă alătur teribilului asalt, cel mai bun mod de a-i mulțumi fiind acela de a-l lăsa în pace ca să aibă timpul și liniștea de a ne desfăta mai departe cu literatura lui. Dar biograful fără astâmpăr din mine mă tot îmboldea. García Márquez este un amfitrion atent și încântător, cu o atenție dezinvoltă și totodată intensă, și atât de exclusivă încât interlocutorul are senzația că i-o
Interviu cu Dasso Saldívar „Am devenit un cititor fervent al Veacului de singurătate“ by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3059_a_4384]
-
iubirii, Noaptea întunecată a sufletului și, în principal, Păstorelul, sunt argumente limpezi că până și sfinții-poeți nu sunt străini de vocile lumii căzute și sunt extrem de atenți la facerea textului, la corpul poemului, la construcția lui. „Un păstorel însingurat jelește, Desfăt și-alin pe lume-i sunt străine, Doar păstorița lui în gând îi vine și pieptul de iubire-i pătimește.” De reținut, în acest caz, că una dintre lucrările celebre, semnată de suprarealistul Salvador Dali, în care Hristos este reprezentat
Gânduri despre poezia creștină by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/4047_a_5372]
-
regimuri ale vorbirii. Există vorbirea privată care conjură liniștea, ca ideal și ca instrument de seducție. Dar odată actul seductiv îndeplinit, această vorbire nu mai are nevoie de cuvinte. Aceasta este, scrie Barthes, dialectica vorbirii private. Vorbim ca să ne putem desfăta în liniște după ce am reușit să chemăm și să instalăm, în relație cu celălalt, iubirea. Și există o vorbire publică, aceea care pălăvrăgește despre discursurile celorlalți ca și cum s-ar achita de o datorie. Această din urmă vorbire este reușită dacă
Fântâna barthesiană (2) - Vorbire privată și vorbire publică by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5565_a_6890]
-
care însă nu-l făcuse, precum pe atîția, nici morocănos, nici absent. Bibliofil, erudit al cărții (numai el își mai ținea cititorii la curent cu observații pe tema formatului, corpului de literă ori a unor detalii tipografice), Ș. Cioculescu se desfăta (e cuvîntul lui) mînuind exemplare excepționale, cum ar fi o ediție a Istoriilor lui Herodot din 1645, sau ofta după dicționarul latin-francez al lui Quicherat. Chiar și felul lui de a citi căpătase, în anii din urmă, proprietăți remarcabile. Se
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
numai parfumul de epocă, dar ele par să imprime însăși pecetea locului: Gică Grăbitu, Sile Ciupitu, Gore Dolofan, Cornel-Șase-Luni, Leana Chioara, Aurică-Fir-Lalea etc. Una din cârciumi, ceva mai răsărită, a lui Moise, era frecventată și de Păstorel Teodoreanu. Clienții se desfătau cu romanțele și cântecele de pahar ale unor soliști faimoși, precum Jean Moscopol, Cristian Vasile, Titi Botez. Spațiul acesta mărginaș din buza Oborului, îi apare memorialistului, prea arareori sentimental, ca "marea curte a copilăriei sale", unde forfoteau "bagabonții", florăresele, "hoții
Realitate și ficțiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7624_a_8949]
-
din organizația " Noua dreaptă creștină" - dacă i-am reținut bine numele... Nu toți, dar o parte dintre homo-și sunt, într-adevăr, delicioși (nu "libidinoși", cum a silabisit cu intoleranță și măgăreață lipsă de respect Haralampy prin aburii de trăscău), desfătându-ne cu un spectacol irezistibil de inedit - vorba prietenului, totuși -, atât prin vorbe cât și prin înfățișare - guri zugrăvite cu rujuri roșii-stridente, pieptănături clovniene, îmbrăcăminte complicat-saltimbantică și aerul general de seriozitate arborat etc.). - Mă, dacă ne ajută Dum..., începe prietenul
Ce mai parade! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10565_a_11890]
-
rămas anemică, de începător care promitea dar nu s-a realizat. Și asta, cred că dl Nicolae Manolescu are dreptate, pentru că M. Kogălniceanu "are prea mult spirit critic ca să fie cu adevărat un scriitor, dar a cărui inteligență literară ne desfată adesea cu o pură artă a cuvîntului". Scrierea din 1840 Iluzii pierdute dovedește oarecare har, prin balzacianismul manifest, aducînd în scenă pe eroina, Niceta, invitată la un rendez-vous printr-un bilet de amor de un farmec livresc indicibil. Romantic, deși
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
palme, ca toată creatura, liniștit. Lăuntrul trandafirilor De unde tărîmuri alese acestui lăuntru? Pe care durere asemenea pînză se țese? Cît cer în despuiere în mări lăuntrice piere, în mările-acestor învolți trandafiri, netemători în dăinuiri: te uită cum zac și se desfată de parcă o mînă vreodată să-i scuture n-ar cuteza, tremurînd. Cu greu se mai rabdă în sine; mulți se umplură pe rînd, că-s gata să-ncline, din spațiul lăuntric curgînd în zilele-ntruna mai pline care sfîrșesc indecis
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
ana, Elenă Badea Cea de-a patra ediție a Zilelor Muzeului Țăranului, organizată în perioada 12 - 22 septembrie 2013 la MNTR, continuă, publicul având ocazia să se desfete cu expoziții, lansări de carte, filme și muzici tradiționale. Evenimentul cheie al acestui an este expoziția Transporturile tradiționale din România, care va fi deschisă pe 19 septembrie 2013, în sălile Oaspeți și Irina Nicolau. Expoziția, inedită în peisajul muzeal, își
Zilele Muzeului Țăranului continuă. Nu ratați evenimentul cheie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/71454_a_72779]
-
lor. Revărsarea subiectivității autorului peste marginile îngăduite e chiar condiția farmecului literelor sale. Invariabil, ostentația de sine trece înaintea temei alese, obiectul discuției micșorîndu-se sub presiunea forței naratorului. Arțăgos, rău de gură și mistuit de un nerv irascibil, Pandrea te desfată fără să te plictisească, cu condiția să treci peste hiperbola instinctivă în care își drapează fiecare detaliu epic. Pandrea nu poate să scrie decît exagerînd. Numai că rasa indubitabilă a talentului îl scutește de dezvinovățiri ulterioare. Căci nu valoarea de
Cititorul de dicționare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5649_a_6974]
-
intrare în scenă, un zîmbet, îndoieli, tristeți, tumultul cuvintelor învolburat într-un personaj sau altul, tăceri. Imagini, cuvinte, șoapte, imagini, cuvinte, șoapte. Doar eu și ele. Am privit cîmpurile galbene, cîmpuri uluitoare pe care rapița m-a lăsat să-mi desfăt ochii. Așa cum sudul Franței este prizonierul lavandei și al unui mov unic, așa este scăldată în galbenul rapiței această parte de început de Oltenie. Oltenia cu lumea ei magică și tăinuită, cu ceea ce este mereu nerostit dincolo de ce se spune
Promisiunea (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5508_a_6833]
-
e duhul neumbrit al lui Dumnezeu și-n care se-nfiripă ne-ntrerupt icoana minunată a vreunui sfînt. Nu-i rana vindecată și nici desăvîrșirea imitînd o sferă ci doar copilărie ahasveră și nici un de profondis rostit în agonie cum se desfată o vocală sfințindu-ne pruncia iarna își cerne-nstrăinarea de a fi și-n fulguire veșnicia.
Poemul și scrisoarea by Gheorghe Simion () [Corola-journal/Journalistic/10650_a_11975]