755 matches
-
sau Tokio, probabil că existau mulți bătrâni care vor fi murit fără să fi pus piciorul decât pe ciment, fără să fi văzut, nici de departe, culoarea pământului, fără să fi știut ce e o pădure, fără să se fi desfătat cu parfumul de dimineață al unei plantații de pini. Cu ce medicament miraculos vor plăti albii delictul de a aduce cimentul și asfaltul pe un pământ virgin? Nu exista și nu va exista niciodată vreun progres anume scoțând un copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
bimotoare, care făceau manevre de aterizare. — Voi încerca să iau legătura prin radio cu Santa Cruz, spuse americanul. Dacă reușesc să vorbesc cu ministrul Transporturilor, poate că vom lămuri ceva în legătură cu trenul acela. Mișcă din cap. Vă las să vă desfătați cu show-ul pe care vi-l va prezenta Cáceres. Ramón Cáceres a știut să profite de ocazie. Dădu dispoziție să se instaleze camerele de Televiziune și de filmat în fața pădurii, se înconjură de războinicii din tribul yubani, îl așeză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Magdalena nu era În calendar? Și tu, Thomas, s-ar putea să ajungi acolo, chiar alături de Helga, pentru purtări asemănătoare - vei fugi de propria-ți carne, de ispitele ei, devenind numai spirit, numai credință, și Francisc din Assisi s a desfătat În toate felurile, pînă i-a arătat Domnul calea, de ce nu și ție, pocăiește-te, Thomas! „Nu, Helga, nu e vremea Încă!“, a zis acesta, spre mirarea lui. „Care vreme?“ „Aceea pe care o gîndești tu... În mine, cum să
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ști dacă frânghia ar trebui desfăcută deja. Dotat cu toate cele necesare, de la cordele elastice, ancore și pitoni stâncă, până la mănuși speciale, ochelari, Iustin se simțea stăpân pe situație, așa încât se mișca relaxat, cu plăcere, putându-si permite să-și desfăteze privirile cu frumusețea peisajului acelor ținuturi. Urca fără grabă, privind mai mult cu admirație decât cu atenție în jos, de-a lungul versantului, până la poale. Dinspre stratul de verdeață, un glob strălucitor ce părea că se destramă și se transformă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
tamburină. După multe parlamentări, ne-ai făcut favoarea de-a accepta doar păpușa și acadeaua. Pretindeai că, dacă te vei duce totuși să colinzi, n-o să ai în nici un caz nevoie de tamburină, precum țiganii... Cu anii, continuam să ne desfătăm cu o groază de amănunte privitoare la tine. Nu cred să fi ratat ceva, cât de cât important, laudativ ori compromițător, în legătură cu tine... - Și... despre Antoaneta? - Mai ales despre Antoaneta, domnule Floyd. (Sărise soră-sa, doamna cea pufoasă.) - A trebuit
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
curte. Primul care se ridică s-o cerceteze și să-i ofere ajutor fu, lesne de prevăzut, Căpetenia Străzii. Chiar în acea noapte de miercuri, 20 aprilie 1988, pe la orele 3, după ce doamna Cîrlova trecuse totuși pe la el și-l desfătase în ultima lor partidă de poezie, Doru Sinistratul fu scos de către gazda sa cu patul afară, pe trotuarul denivelat și crăpat, din fața celui de-al doilea rând de case diavolești din strada Perone, să scrie despre mașini, copaci și gângănii
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu degetele lui și cu care n-o fi ezitat să iasă în stradă. Dacă doinește în cinstea Partidului, e un bărbat cu un caracter neclintit!... În cinci, șase zile, e posibil să ne abatem și noi, pentru a ne desfăta la versurile și cântecele acestui rapsod..." Încolăcind, cu brațul drept, umerii osoși ai Sinistratului, dascălul de construcții metalice se lăsă, din nou, peste puști și, c-o milă nesfârșită, îi vorbi de-a dreptul în gură. (Privindu-l de jos
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
n-a fost chip. Băiatului îi plăcea mai mult să hoinărească cu Oprică și cu Petre la șina Constantei. Cum să lași cerul ăla, și vrăbiile, și gârla... Când se apropiau sărbătorile, copiii se pregăteau de colinde. La Ajun, femeile desfătau pernele, și din fețele peticite făceau traiste pentru covrigi. Așa era obiceiul. Zidarii veneau devreme acasă cu litra de tescovină și cu bețe pe care ședeau înșirați covrigi cumpărați de la negustori. Ene pleca în ceată, și ălui mic, lui Beghe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pusese ochii pe Paraschiv. El n-a băgat de seamă. Bea vesel cu Nicu-Piele. Lăutarul iar se apropie de urechea Stăpînului: ... Și din gură, floare rară, Să-ți iasă la primăvară. Viermii prin a tale plete, Dulce, cum să se desfete... Gheorghe nu mai bău. Bozoncea se făcuse albastru la obraz. Turna vinul în el și nu ostenea. Sâmbătă, pe la patru după masă, a plecat Paraschiv. La ușă, Treanță i-a șoptit înspăimîntat: - Bagă de seamă, bagă de seamă... Pungașul i-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu o ispită de fericire unică. Deznădejdea-i o înfundătură furioasă, un ireparabil năvalnic, o exasperare a imposibilului, pe când iubirea-i o deznădejde înspre viitor, deschisă fericirii. Până și faptul de a bea apă este un act religios. Absolutul se desfată și-n ultimul firicel de iarbă. Absolutul și Vidul... Unde nu-i Dumnezeu? Unde nu-i Dumnezeu și Nimicul? Deznădejdea-i o vitalitate a Neantului... Teologia n-a putut lămuri până acum cine e mai singur: Dumnezeu sau omul. A
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
le privești, în după-amieze, din umbra unui pom! În inima lui Diogene florile deveneau stârvuri și pietrele râdeau. Nimic nu rămânea neschimonosit; omul își pocea fața și obiectele tăcerea. Natura, atinsă de obrăznicie, își expunea generos impudoarea, în care se desfăta nebunia clarvăzătoare a celui mai lucid muritor. Lucrurile își pierdeau virginitatea în ochiul lui sfredelitor, a cărui lecție pare a ne învăța despre o legătură mai adâncă între sinceritate și neant. Fost-a Diogene omul cel mai sincer? El pare
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și prăbușirea marilor culturi și conflictul ireparabil dintre ele. În fața tragediei lor, desfășurată pe fondul tuturor umbrelor și luminilor vieții, se consumă, într-un clarobscur minor, tragedia culturilor mici, lupta lor dureroasă de a-și învinge anonimatul, pentru a se desfăta în mângâierile devenirii. Fiind subistorice, adică sub treapta și nivelul marilor culturi, ele nu-și pot ridica nivelul decât înfrîngîndu-și legea. Discontinuitatea față de propria lor soartă este condiția afirmării lor. Singura obsesie trebuie să fie: saltul istoric. Căci salvarea lor
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
au întins o oglindă pentru a se putea adora narcisic. În toate momentele mari de cultură, triumfă un Eros spiritual. Este o oglindire în propriul abis de fecunditate și de iradiere. Cu Schelling, Novalis, Hegel și Schlegel, Germania s-a desfătat în străfundurile sale și și-a pipăit marginile. Romantica germană, mai mult decât oricare alt moment al spiritului european, justifică definitiv participarea la istorie. Atâta vis al spiritului compensează trivialitatea de secole a gândirii și a vieții. Romantismul german este
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
atunci ești obligat a recunoaște că primul este o piatră unghiulară a României, pe când ultimul un profesor mare și onorabil, pe care memoria națională îl va înregistra, cu timpul, tot mai înspre periferie. Începuturile unei culturi, ca și amurgurile, se desfată într-un haos pe care nu trebuie să-l disprețuim, fiindcă efervescența lui se purifică în epocile ei clasice. Eforturile stupide și absurde, ininteligibile, ale lui Eliade-Rădulescu, schimbarea limbii și filozofia îndoielnică, multilateralitatea confuză și en-gros-ismul lui cultural sânt de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
genial, care scânteiază definitiv și efemer, ca poeții. Ele preferă gloria longevității și sânt necruțătoare cu rezervele lor de viață. Numai culturile mediocre se supraviețuiesc, fiindcă n-au trăit niciodată. Dacă Franța îndură o carență și de multă vreme se desfată inconștient în presimțirile decadenței, este că a fost prea nemiloasă cu posibilitățile ei. Un destin grandios te costă mult. Franța a risipit în timpul Revoluției mai multă energie decât România într-o mie de ani. Iată diferența dintre istorie și subistorie
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
revoluționar. Față de ideile și de sângele pe care le-au pretins ele, fascismul și hitlerismul sânt simple lovituri de stat. Germania este o țară nerevoluționară. Tot Weltanschauung/l german îndepărtează pe om de la pasiunea în lumea aparențelor, în care se desfată spiritul revoluționar. Metafizica este la antipodul revoluției. Italia a avut într-o oarecare măsură o tradiție anarhistă. Dar anarhismul, pentru un revoluționar pozitiv și cu spirit politic, este tot așa de reprobabil ca și reacțiunea. Căci anarhismul refuză organizația, această
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
vîrful piramidei tocmai pentru că au avut capacitatea de a-și fi suficienți lor înșiși, pentru că s-au putut lipsi de ceilalți, adică pentru că i-au disprețuit. O dată ajunși sus, ei se izolează și păstrează distanța în orice cicumstanță: așa se desfată și mai mult cu acest surplus afectiv, în poziția lor privilegiată. Scriitorul iugoslav Djilas, un fost tovarăș al lui Tito, a observat foarte bine astfel de relații între aceasta din urmă și anturaj. Ele păreau exemplare: "Cu toate acestea, atît
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
la principalul său client pentru a împrumuta bani pentru vacanță, după care a fost nervos până când a reușit să plătească datoria. Și-a petrecut mult timp cu noi. Obișnuiam să-l însoțesc după școală la piscină, iar după ce înotam, mă desfătam ascultând frânturi din aventurile lui în Siberia. M-a făcut să înțeleg că sunt momente când regulile obișnuite nu sunt valabile, iar dacă te supui lor, ești în pericol de moarte. Când Germania nazistă a ocupat Ungaria în martie 1944
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
are mai mult bun gust, dar e prea pasivă, iar sacrificiul ei înmiresmat îi dăruiește opresorului prea multă bucurie. Dar nu am spus de ajuns despre portocală doar amintind felul ei propriu de a parfuma aerul și de a-și desfăta călăul. Trebuie să punem accentul pe culoarea glorioasă a lichidului rezultat și care, mai mult decât zeama de lămâie, obligă laringele să se deschidă larg atât pentru pronunțarea cuvântului, cât și pentru ingerarea lichidului, fără nici o strâmbătură temătoare a gurii
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
eu totdauna viu, Pe muchea cea mai naltă, de mă așez cu jale, Singurătății Încă petrecere de țiu. Întorc a mea vedere În urmă, Înainte, În dreapta sau În stînga, cînd sus, cînd iar (ăși) jos, Ș’oriunde priviri multe a desfăta fierbinte Și inimă și suflet găsesc mai cu prisos. CÎnd o cîmpie plină de iarbă mi s-arată, Pe care ostenește vederea alergînd, Ș’a căria văzută de flori Împestrițată Se’ntunecă cu noaptea pe caru-i ’naintînd.” Odată cu căderea nopții
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lui. Zorile, pasiunile, formele de relief sînt tinere Într-o bună parte din poemele lui Bolintineanu; femeia din seraiurile Bosforului are, totdeauna, „un farmec virginal” (Rabie), zorii sînt tineri („tinerile zori”), tînără este și mustrarea („cu tînără mustrare”), ochiul se desfată pe „vergine sînuri”, visele se nasc „dulci și tinerele”, legiverul (azurul) este fraged. Dumbrava, de asemenea, e fragedă și umbroasă, inima Înamorată este legănată de „tinere plăceri”. În singurătate, poetul melancoliei voluptuoase vede pretutindeni o tânără părere”, frumusețea este la
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
soare, coasta (rîpa) este dătătoare de delicii („coastă de delicii”) și de aceea e binecuvîntată, cascadele sînt „murmuroase” (Proscrisul), văile „Încîntătoare” etc. Obiectele (fizice și morale) primesc aceleași determinări abstracte și sînt, de regulă, valorificate prin capacitatea lor de a desfăta. De a participa, altfel zis, la configurarea unui paradis oriental În care legea supremă este amorul și scopul existenței e desfătarea. Este surprinzător faptul că Bolintineanu ține departe poezia lui sudică de orice mitologie. Chateaubriand, Hugo cultivă miturile greco-latine. Cel
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dulceață nu trăim, Tu cînd nădăjduiești oare Vrem-asta s-o mai găsim? Ducă-să doru-ntristarea, Ducă-să inima rea, Ducă-să chinul, ohtarea, Ducă-să grija cea grea. Iar noi cu o glăsuire Totdaună să cîntăm Și tot cu bună voire Slobozi să ne desfătăm.” 23. Anton Pann Își permite să glumească cu Amoriul. În cele mai vesele prelucrări, improvizații de-ale lui e vorba mereu de muieri și de dragoste. În Calendarul lui Bonifatie Setosul trece „fămeia frumoasă” În rîndurile lucrurilor faste, alături de punga
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
invocau pedeapsa iadului pentru a-și răscumpăra păcatele sau relatau cum au stat de vorba cu Maica Precista. Tommaso asculta puțin, apoi închidea pe jumătate pleoapele și continua să-și scrie una din cărți, dezvoltând o idee, făcând o analiză, desfătându-se cu o descriere. "Oamenii se urăsc cu sălbăticie unii pe alții, adesea fără să știe de ce o fac". Rămânea țintit de această cugetare până la ora prânzului, moment în care șoaptele deveneau tot atâtea apeluri fenetice. Porția de mâncare era
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mărturisire regăsim bucuria inimii Sfântului la vederea luminii suprafirești. Și în Imnul 49, Sfântul Simeon prezintă modul de manifestare și lucrare a luminii. Ea aduce bucurie, frumusețe, inexprimabilul, nepătimirea, intimitatea cu Dumnezeu, căci El descoperindu-Și în lumină slava Sa: Desfătându-mă de acea lumină negrăită, săltăm și mă bucuram împreună cu Tine, Făcătorul și Plăsmuitorul meu, înțelegând frumusețea extraordinară a Feței Tale. Iar când îmi coboram iarăși la pământ mintea mea, luminat fiind întru Tine, nu mai vedeam lumea, nici lucrurile
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]