1,251 matches
-
credea el în noroc. Chi ande bahtiate na pakialas. A lui era mai lumea toată, Leski sasas e phuv savori, Pentru de grijă-a să purtare Anda' pesko rakhimos Lasă la pronia înaltă, Mukălas-pe' ando ucho devlimos, De mulțumiri, de desfătare Parikerimatendar, gulimos Mai înainte el știa, Anglal vov jeanelas, Căci slăbiciunile ardeau Ka le bezăha thabonas În pieptul lui nepotolit. Ande lesko kolin bi-chailo'i. Viețuind în lume mare, Ande barea phuveate jivindoi, De slavă el s-a măgulit, Barimastar
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
kărdean-les nakhavdo Și cu știința luminat, Thai jeanimasa ududiardo Tot ne iubești pre noi prea mult, Șea amen tu buter kames, Insă nu-i pururea plăcut Tale nai lashio yekhimaste Și traiul nostru, la acei Amaro jivimo, kodolende Ce-n desfătare au crescut. Șo barile ande kovlimaste. Eu știu de la părinții mei Me jeanau mire phurendar O din vechime povestire: Yek puranimastar paramichi Pentru un om ce a trait Yekhe manushestar șo jiivdino Aici de Romă surghiunit; Khote le Romanendar shiudino
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
șatra a unui țigan?!! Tala-i tsăra îkhă Romseki?!! Uitând cu ură lumea mare, Bisterindoi nadehimasa e phuv bari, Acum Alecu de doi ani Aba o Alecu duie bărshăndar Petrece tot între țigani Beshel șea mashkar Romă Într-o firească desfătare. Ande'k prakitikano guliarimo'. Cu dânșii bine s-a deprins Lentsa mishtes sikiardilo Și rareori el, ca prin vis, Thai na butivar vo, sar ande suno, Abia mai aducea aminte Phares serelas vo Petrecerea de mai nainte. O angluno pesko
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
preschimbă-n vaze ale fericirii Uitând de chin și jale. Orfeu, venind din munții pustiitori Cu vocea meloasă ce se aude-n văzduh, Născând în inimile arboringenilor muritori, O mângâiere sublimă-n cugetul profan, Ce-i lăsa să trăiască-n desfătarea teriană. Semințiile, transmițând din veac în veac Balade, doine și melodii pline de veselie, Au înfipt în pântecele muribunde ale oamenilor, O fărâmă de speranță glăsuitoare, Care va trăi veșnic Și va alunga gândul tristeții. Arta Din uitate veacuri telurice
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
ștampila câștigătoare... După tsunamiuri cu mititei și berici; Că de, domne, nu se cade să votăm Cu stomacul gol și mintea trăzvită. Cârciumile și berăriile-s pline cu tupeu - Altare fermecate ale lui Dionys, Unde jertfa preschimbată-n râs și desfătări calde... O, bericica noastră dragă...ce ne-am face fară tine! Tu, pe noi ne alini mereu în cugețel... Ne amâni dorul traiului Occidental, După care am tânjit adesea. Chiar de cerem drumuri pavate, Locuințe bogate ne dorim, Cinematografe și
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
iar. Tot scormonesc în a veșniciei amintire să îl găsesc, să ne găsesc pe noi, noi amândoi înfășurați cu el cantr-un cearșaf . Mătasea-i ne-atingea plăcut a noastră piele.... noi ne ascundeam de privirea noastră... Trăiam intens a clipei desfătare și-a nopții ce ne-adăpostea în faldurile-i negre. Lumină-n acel întuneric era iubirea ce ne-arde cu flacără nebună. Cu ochii închiși rostogoleam râsul spărgând taină care ne-ncalzea inimile, în vreme ce noi luminam. Și-atunci eram perfecți
NOI, ÎN TAINA NOPTII de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343214_a_344543]
-
Belșug de daruri în Zile, În fiecare inimă comori... Râuri de bucurie vor arde Pe cărările timpului-armonia. Cutează! Fii nemuritor! RUGĂCIUNE Șoapte albastre deschid Drumuri și cămări cu Hrană pentru trup și suflet. Obosite gânduri și dorințe, Ispite lacome ale desfătării, Orbesc ochii curați ai nopții. Zilele sunt lovite de necurăție, Visele mor întru lenevire Farmecul din sine și din afară Aleargă către lumina cea sfântă. Roagă-te suflete, pentru tine, Roagă-te și pentru ceilalți, Cununa care nu se veștejește
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
-le în umbra survolului păunilor. Viclenia înflăcărează și defectează frâna celor urcați la putere, pe care suferința celor care nu se ajung prin chilipiruri, hoții și înșelăciune îi hrănește cu o senzualitate fără abținere, un delir scăpat la vale, o desfătare hămesită în a distruge pe oricine și orice, spre binele cu orice preț; au săltat miza la culmea tiraniei băgându-ne în pușcărie savanți, punând cătușe pe mâini ce operează, insultându-ne profesorii, artiștii, sportivii, judecătorii..., nu mai contează ce
PĂTIMITORII PENUMBREI ŞI NEVEDERII, CĂTRE PROF. UNIV. DR. MONICA POP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378812_a_380141]
-
femeie -înger, Să-ți fiu scânteie-n ochi-ți goi. În suflet îmi sporește chinul, Cănd scânteierile se sting. Îmi răsucești-n piept pumnalul, Trupu-ti arzând vreau să-l ating. Iubirea, ca un vuiet vine. În jurul meu pământul geme, În desfătările Celine, Din foc născându-se poeme. Un foc ce tremura văzduhul Cu inima într-o scânteie, Rămân cutreierând adâncul Cu suflet-înger de femeie. Referință Bibliografica: Suflet-înger de femeie / Nastasica Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1973, Anul VI, 26
SUFLET-ÎNGER DE FEMEIE de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378933_a_380262]
-
mă cheamă glasul verii/ câteva toamne se aud într-un colț lăcrimând/ iarna își flutură printre fulgi drapelul de pace/ vreo două viscole ciripesc în cuibul zăpezii/ zăresc un pui de primăvară alăptat/ la pieptul unei ierni mai blânde/ câtă desfătare e-n rostirea nespusă a luminii!...(p.110). Iubirea este o trăire magică, un eros cu energii neștiute, ca în ”revelație” (p.169): ”am aflat secretul mistic al viețuirii terestre/ îmi hrănesc toate celulele somatice cu dragoste” , sau e declanșată
ELISABETA IOSIF COROLELE IUBIRII CRONICĂ LA VOLUMUL ”A.D.N.-UL FERICIRII” DE DAN TIPURIȚĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380026_a_381355]
-
eu te descânt secundă mută pe frământări de frunze octombrie dansează și argintează caligrame noi un puf de păpădie la umbră de castan se zboară iar stenograme îmi asez pe un genunchi la margine de crâng din scâteieri de zile desfătări alerg pe scoarțele de trunchi apoi pe neștiute dau ploii-un ultim gând și-ntind memorii ca să-mi stea la rând Referință Bibliografică: CALIGRAME-N STENOGRAME 2 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2114, Anul VI, 14
CALIGRAME-N STENOGRAME 2 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380088_a_381417]
-
greșala, să-I fi cerut iertare lui Dumnezeu hotărâți fiind să nu mai greșească și lucrurile ar fi luat altă întorsătură, dar n-au făcut acest lu¬cru și atunci Dumnezeu, i-a pedepsit părintește, scoțându-i afară din Raiul desfătării unde-i pusese, mus¬trându-i și definindu-le clar pedeapsa atât pentru bărbat și femeie, cât și pentru șarpele amăgitor - diavolul, apoi, i-a promis omului, că îi va trimite totuși un Răscumpărător (Fac.3,14 -15). De atunci, Adam
NU VĂ TEMEŢI de PRODROMOS BELE IEROSCHIMONAH în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381954_a_383283]
-
acestuia să le aducă. Mai întâi îl supăra pe dânsul ca din nevoințe să înceteze, aducându-i aminte de avuții, de purtarea de grijă a surorii sale, de prietenia multora, de iubirea de argint, de iubirea de slavă, de dulceața desfătării și celelalte odihne ale vieții; și mai pe urmă, arătându-i asprimea faptei bune și cum că este mai mare osteneala ei. Îi punea în minte și neputința trupului și lungimea vremii, și în scurt timp, mulțime de gânduri a
PĂRINTELE SPIRITUAL AL MONAHILOR CREŞTINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382060_a_383389]
-
tocmai urmează să înceapă. Un tropar din canoanele Utreniei spune: Vino, ticălosul meu suflet, de plângi astăzi, pentru cele ce s-au făcut cu tine, aducându-ți aminte de goliciunea cea dintâi din Eden, prin care ai fost scos din desfătare și din bucuria cea neîncetată. Sfinții Părinți ne spun că tema izgonirii lui Adam din rai, legată de Duminica lăsatului sec de brânză, reprezinta și o transpunere în cult a ,,expulzării“ temporare a penitenților în afara bisericii, care, odinioară, avea loc
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
în afara bisericii, pe suprafața exterioară a zidurilor ei, sau, uneori, în pronaosul acesteia. Sfântul Simeon Noul Teolog scrie, referindu-se la tema acestei duminici: „Să luăm aminte că, așa cum Adam, după călcarea poruncii, a fost izgonit din rai și din desfătarea, și din petrecerea împreună cu îngerii și a ajuns gol și departe de fața lui Dumnezeu, așa și noi, păcătuind, ne despărțim de Biserica robilor Săi Sfinți și dezbrăcăm prin păcat veșmântul dumnezeiesc pe care l-am îmbrăcat botezându-ne și
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
a fost dată, Însemn al trinității și-al izbânzii din crâncena durere, Și învață ce-I IUBIREA și CREDINȚA cea adevarată! De povara ți-e prea grea, nu te-ndoi ca o floare, Subjugată-n pragul serii de-a vântului desfătare. În cumplita-ți existență nu te plânge niciodată, Ci învață ce-i IUBIREA din CREDINȚĂ cea adevărată! Întinde mâna și cere! Cu prisosință ți se va da. Deschide-ți inima și iartă! ORICÂND stă în putința ta. Sărută crucea răstingnirii
ȘI URMEAZĂ-L PE IISUS CU CREDINȚĂ de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380482_a_381811]
-
electrizat de florile cu miros ferm, colorate în mov deschis, foarte mari și cu petalele cochet ondulate. Lângă ele o altă tufă de crizanteme albe, iar ceva mai încolo delicate cele grena și cele roz au înflorit toate deodată spre desfătarea privirii, pe când cele galben verzui păreau niște pete de lumină în ziua mohorâtă și umedă din mijlocul lunii noiembrie. Oh, mirosul de crizanteme...E ca o promisiune, o asigurare că frumusețea și iubirea nu pot să aibă niciodată sfârșit. Tea
DIN ANUL ACELA CRIZANTEMELE NU AU MAI ÎNFLORIT de DORINA STOICA în ediţia nr. 1662 din 20 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380527_a_381856]
-
m-ascund de moarte”). Cu toate acestea poetului nu-i este teamă de ceasul final are însă alte temeri: “nu mă tem că moartea-i prea aproape/ dar mi-e frică uneori de mine/”( paradox). Poezia lui Ioan Vasiu este desfătare, bucurie transmițătoare a acelei stări de bine, iar neliniștile ce apar uneori sunt estompate de darurile oferite de muză. El își exprimă în versuri bucuria de a trăi împărțind cu noi cititorii pacea pe care i-o dă o viață
UN POET CE-MPARTE VERSURI “TOT AȘA CUM BUNUL DUMNEZEU/ ÎȘI ÎMPARTE DRAGOSTEA LUI MARE” IOAN VASIU – LIVADA CU METAFORE- EDITURA INSPIRESCU- SATU MARE 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1794 din 29 no [Corola-blog/BlogPost/380568_a_381897]
-
freamăt într-o îmbrățișare de suflete pereche,/ lacrimi neplânse în arșița pustiului din noi...” Poetul George Călin, suflet însetat de mirajul luminii și al cuvântului, captivat de „voluptatea ascunsă a păcatului”, făcând din iubire un spațiu al provocărilor, sfâșierilor și desfătărilor...se lasă devorat de fiecare trăire care izbucnește ca o lavă din cel mai temut vulcan: vulcanul timpului... „vorbind însă, poetul își însuflețește imaginile poetice cu prețul vieții sale pesonale, mutată în irealul artistic. El acceptă să moară încă din
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
vânt cald.... II. DRAGOSTEA COLINDĂ, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1820 din 25 decembrie 2015. „Slava Lui Dumnezeu în locurile prea înalte și pace pe pământ între oamenii plăcuți Lui” Luca 2 Ninge cu fulgi mari, dulce desfătare, Dumnezeu coboară, îngerii colindă, Oameni de zăpadă cresc în depărtare, Țurțuri spiralați licăresc la grindă. Mă cuprinde dorul de copilărie, Raiul îmi părea orice glastră ninsă, Stele-am strâns în suflet pentru veșnicie Și tivesc cu ele inimi, gânduri, vise
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
mirific. Brazii cu beteală, globuri, feerie, Iz de mere coapte, cântul din Psaltire, Prunc născut în ... Citește mai mult „Slava Lui Dumnezeu în locurile prea înalte și pace pe pământ între oamenii plăcuți Lui” Luca 2Ninge cu fulgi mari, dulce desfătare,Dumnezeu coboară, îngerii colindă,Oameni de zăpadă cresc în depărtare,Țurțuri spiralați licăresc la grindă.Mă cuprinde dorul de copilărie,Raiul îmi părea orice glastră ninsă,Stele-am strâns în suflet pentru veșnicieși tivesc cu ele inimi, gânduri, vise.Cozonacii
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
l-avea, Iar la astfel de ispite eu, nu pot să mă opun. Am trecut la acțiune plănuind din timp atacul, Am bătut... ea zâmbitoare m-a poftit în dormitor, Parcă m-aștepta pe mine (aranjase treaba dracul) Două ore desfătare, două ore de amor. Îmi fumam țigara-n tihnă, se finaliza „corvoada” Când aud o cheie-n ușa... nu știam pe unde scap, Așa-i când gândește membrul, sau își bagă dracu' coada. Am fugit în pielea goală, să m-
VINA DRACULUI... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381070_a_382399]
-
undele cele mai curate ale sufletului trebuie să zâmbească neîntinat chipul Prieteniei, care provoacă înnoirea spiritului și o tonifiere a conștiinței morale. Aducând mângâiere și binecuvântare sufletului, Prietenia ca chip al bucuriei, conferă omului puterea Adevărului și un sublim al desfătării. Prietenia din Adevărul sfânt te face, așadar, părtaș al unei frumuseți aproape nedefinite, dar arhibinecuvântate. Prietenia este sceptrul Adevărului, care discerne cele două lumi ale existenței: cea a luminii și cea a întunericului. Sub cupola Prieteniei sufletul vibrează de sfânta
PRIETENIA INTRU HRISTOS de MIRON IOAN în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381112_a_382441]
-
sublim înalță sus tulpina și fii un crin de mir florale-ți sunt visurile și pline de mister într-o clipită sfântă să te trezești în cer învăluită frunză ce-ai renăscut în floare din tainica-ți sămânță devii o desfătare.. . Foto tehnica - Art Colaj Media- realizat de autor din imagini preluate - sursa Internet poem publicat inițial pe F.b. 27.dec. 2013 A.D. pe pagina personală https://www.facebook.com/pages/Pavel-Sofian/677211958978138?fref=photo Referință Bibliografică: Poem Hieratic XXXII
POEM HIERATIC XXXII TAINICA SĂMÂNŢĂ de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381188_a_382517]
-
l-avea, Iar la astfel de ispite eu, nu pot să mă opun. Am trecut la acțiune plănuind din timp atacul, Am bătut... ea zâmbitoare m-a poftit în dormitor, Parcă m-aștepta pe mine (aranjase treaba dracul) Două ore desfătare, două ore de amor. Citește mai mult Mai devreme spre serviciu am plecat ca de-obiceiși cum dracul Aghiuță se ținea de mine scai,Îmi șopti-n urechea stângă: -Hai cu mine la femei...De-o să-ntârzii două ore, la birou
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]