590 matches
-
și cu coliere. Mănăstirea are un nume foarte potrivit, Sfânta Maria a Învierii. Maria, fiică a Sionului, înflorită pe ramura lui Iesei, trăsătură de unire între vechi și nou, în tablele Legii și Cuvântul întrupat, devenit carne... Restaurarea n-a desfigurat biserica din secolul al XII-lea construită sub regele Baudouin pe locul unui izvor antic. Cu frescele ei bizantine în culori estompate, ea rămâne de o remarcabilă austeritate, mulțumindu-i astfel pe puriștii lui Dumnezeu. Nu știu exact ce anume
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și mai abitir pentru a le elimina. Nu există creație perfectă, poate fi întreagă, rotundă, dar nu sferică, sunt convins că oricare mare creator după un timp mai găsește ceva de îndreptat. Bineînțeles, există pericolul să ciobească pe alocuri, să desfigureze și ceea ce-i bun, dar este exclus pericolul demolării edificiului. Te rog să faci portretul cititorului tău de poezie. Cum arată, cum respiră, cum se mișcă în spațiul public? Dacă ai sta cu cititorul (tău) ideal de poezie față în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de azi? Întotdeauna a existat o prostituție intelectuală, dar să nu uităm că mulți din părinții artelor au fost într-o măsură mai mare sau mai mică părtași la două procese simultane: creativitate contra supraviețuire. Fenomenul care, după părerea mea, desfigurează literatura și artele în general, este mai curând ușurința de a bombarda lumea cu o mulțime de creații lipsite de răspundere creativă, lipsită de miez și suflet. Orișicine (chiar și eu!) din diaspora, poate publica ce-i trăsnește prin cap
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
reziste nici o lună, ai să vezi. Cum or să-l salte pe unu’ dintre gagii ăia, o să ciripească uite-așa! A venit În ușa de la bucătărie și a pocnit din degete. - N-o să reziste nici o lună. Gura lui știrbă era desfigurată de ură. CÎnd am șuntat cauțiunea și-am tăiat-o din State, agitația gărzii pe tema mărfii arăta deja a ceva nou și fără precedent. Se vedeau limpede primele simptome ale unei isterii la nivel național. Louisiana adoptase o lege
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
fiecare nouă generație, el atrăgând, cu drept cuvânt, atenția asupra faptului că "Tratat anistoric, ridicat în ochii posterității la rangul exemplarității, adevăratul Eminescu a fost deseori "pierdut" sub crusta aprecierilor "generaliste", fiind convocat ca argument suprem în orice demonstrație și desfigurat prin comentarii partizane, colorate ideologic". Fără a se lăsa impresionat de avalanșa contestărilor, domnia sa le vorbește franc despre ridicolul unor atari demersuri demolatoare: ""Consumat" istoricește (după unele voci!) și mumifiat, pus "la produs" (cum s-a încercat/întâmplat în 2006
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
parcuri, tramvaie. Recunoșteam în jur numeroasele insule rătăcitoare de pe insula imobilă de asfalt. În acest oraș ținut sub supraveghere, nefericirea insulei se reflecta zilnic pe chipurile oamenilor. Am văzut razii ale miliției, arestări publice, fotografiile expuse în galantare cu fețele desfigurate de frică ale hoților de prăvălie prinși și, în replică la ele, de-a lungul aleilor din parc, panourile cu zâmbetul unsuros al muncitorilor fruntași și eroilor socialiști. Am văzut zăcând în praf zdrențăroși tineri sau bătrâni, morți în plină
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
deasupra mea încercând să mă deshame, să-mi desfacă sforile sufocante și să mă aducă pe linia de plutire. Titi, Titi, să nu mori, Titi! Auzi? Auzi? Auzi ce-ți spun? Scoală-te! Scoală-te! Și plângea în cascade sonore, desfigurat de groază sub cerul amețitor de înalt din care ne privea, rece, insensibil și cu augustă indiferență, Marele Creator al celor văzute și nevăzute. Ceilalți doi frați ai mei Lică și Sandu erau paralizați, galbeni și muți de frică, uitându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
fascisme roumain de votre Ceaușescu). După acest discurs, se întinse pe patul lui, pe o rână, întorcându-mi spatele ca un om mai mult dezgustat decât obosit. Am început să tremur - știam precis de ce: politica sovietică exprimată într-o franceză desfigurată de ură și combinată cu clarobscurul amurgului căpătase violența unei limbi extraterestre, semiumană, semibarbară. Aveam de ales între a-i spune cât iubesc literatura rusă de la Tolstoi la Babel sau a apăra politica externă a țării mele. Sau amândouă totodată
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Pasiunile și libertatea, viața și visul omului se decid în socialism. Depinde de artist să vadă omul în istorie, nu istoria în om, eternizând socialismul în lupta lui pentru realizarea de sine, pentru purificarea de tot ce încearcă a-l desfigura, a-l abate de la esența lui. Esență principial identică cu esența umană a omului. Înțeleasă în spiritul ei, chemarea adresată de comuniști artistului nu e alta, trebuie să fie chemarea la o artă umanistă edificată în spațiul literar al acestui
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
-l. În satul nostru, locuitorul Diogen Folea, primarul comunei la vremea accidentului, a avut de înfruntat în luptă corp la corp, un asemenea exemplar din care s-a ales pentru tot restul vieții cu o cicatrice facială ce l-a desfigurat. Numai intervenția promptă a tovarășilor săi de vânătoare l-au salvat dela moarte, ursul fiind răpus de aceștia înainte de a-l sacrifica pe ghinionistul vânător. Marmota (Marmota marmota) mamifer rozător cu corpul aparent greoi lung de circa 50 centimetri, cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
înainte. Când un an sau doi mai târziu, prin 1929 sau 1930, guvernul național-țărănist a făcut cunoscuta reformă administrativă (schimbată de trei ori de atunci), introducând ca unitate în administrație regiunea, singurul din toate ținuturile pe care legea aceasta îl desfigura, îl dezorganiza și căruia îi distrugea unitatea istorică a fost Moldova și singurul Centru care ar fi trebuit să sufere de ordinea nouă a fost Iașul. Autorii acestei prefaceri n-au făcut numai un lucru lipsit de justificare practică și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pe care i le cerea situația. Cum astfel mare parte din lucrările sale de sistematizare și de modernizare n-au putut fi duse până la capăt, orașul a rămas plin de găuri, de ruine, de lucruri ciudate, urâte, meschine, care-l desfigurează și-l degradează. În centru, mizeria și degradarea aceasta e mai puțin vizibilă, deși nu peste tot (de pildă în acea porțiune din Piața Unirii de unde ar trebui să înceapă prelungirea străzii Ștefan cel Mare, proectată și începută de peste douăzeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
originale. Pag. 154. Fragment din biserica metropolitană. (Polyfoto, București) Pag. 157. Gata de plecare. (Foto Berman, Dimineața) Pag. 158. Liniște la Cetățuia. (Polyfoto) Pag. 160. Casa unde a locuit câtva timp Vasile Alecsandri, pe strada care poartă numele poetului. Deși desfigurată prin o decorațiune recentă, lipsită de gust, ea păstrează încă în liniile sale aspectul atrăgător al vechilor noastre case boierești. În ea a locuit, mult timp, Gh. Mârzescu, jurisconsult, profesor și om politic. (Foto-Regal) Pag. 161. Obeliscul leilor, rădicat din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
zgomotele de jos, nimic din ceea ce provoacă teamă și sete. Nu-l ating nici speranța, nici bucuriile celor ce cutreieră cîmpia. Și singurul său orgoliu e de a fi orb și surd, de a surîde și celui ce l-a desfigurat. Dincolo de acest sfinx nu mai există nimic. Trebuie să ne Întoarcem odată cu Anteu. Unica aventură adevărată pe Înălțimile Muntelui aparține propriei noastre singurătăți. Altă nemurire nu vom găsi decît aspirația de a justifica, revenind În cîmpie, partea noastră cea mai
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
îi este mai degrabă favorabil lui Radu. De altfel, ca și Muma, ei au o mare slăbiciune pentru icoane, pentru cromolitografii din cele care se vând prin piețe. Dar mâine are să fie iarăși scandal, fiindcă lupta pentru acest birou salon, desfigurat de nu-l mai recunoști, nu s-a terminat încă. Leși, grațioasă și zâmbind cu toți dinții, de parcă își înălțase toate pânzele, m-a ținut tot în dulcegării, spunându-mi că a luat cele cinci cărți care i s-au
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
lui Ițic, va băga de seamă că poartă pe umeri aceeași zeghe ruptă etc. [...] Ce vor face oare toți Ionii din această țară când se vor trezi din amăgirea În care sunt aruncați ?” <endnote id="(425)"/>. Despre „derbedei cu chipul desfigurat de ură” (cuziști sau legionari), care „săreau la evrei pe stradă [și] le smulgeau barba și perciunii”, scrie și Elie Wiesel În memoriile despre copilăria sa din anii ’30 petrecută În orașul natal Sighet (Maramureș) <endnote id="(133, p. 23
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
palestiniene) se confecționează din când În când efigia evreului-israelian generic. Stigmatizată pe piept cu o stea albastră În șase colțuri, efigia de paie este incendiată În piața publică de către o mulțime de oameni cu automate În mâini și cu chipurile desfigurate de ură. Și În acest caz, gestul magico-simbolic al asasinării este urmat de unul efectiv și sângeros. „Jidul nu e om” Exemplele de mai sus au ca numitor comun prezența străinului și, mai ales, a evreului - străinul prin excelență. De-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la Berlin, unde noi, băieții, Împreună cu Lenski ne-am petrecut toamna și Începutul iernii, aranjându-ne dinții. Un dentist american - Lowell sau Lowen, nu-mi amintesc exact numele lui - ne-a smuls câțiva din rădăcini și ne-a legat alții laolaltă, desfigurându-ne apoi cu aparate de Îndreptat dantura. Și mai diabolice decât acțiunea parei de cauciuc care-ți provoca dureri cumplite În cavități erau tampoanele de vată - nu suportam contactul uscat și scârțâitul lor - care erau vârâte Între gingie și limbă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
usturau ochii meditând lângă foc, În camera mea de la Cambridge, și În acest timp banalitatea convingătoare a tăciunilor, a singurătății și a unor dangăte de clopote Îndepărtate mă apăsa, schimonosindu-mi până și cutele feței, așa cum fața unui pilot este desfigurată de viteza fantastică a zborului. Mă gândeam la tot ce ratasem În țara mea, la lucrurile pe care n-aș fi omis să le observ și să le păstrez cu sfințenie dacă aș fi bănuit dinainte că viața mea Își
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
suedez, nici nașterea fiului lor, Emil, n-o pot consola pe Jeanne de durerea vieții ei din trecut. Uneori citesc cartea ei de mare succes La derobade, întrebându-mă cum a fost posibil să se tragă dintr-o viață care desfigurează și omoară, rămânând curată, bună și frumoasă ca un înger, dar rănile ei se pare că s-au acumulat în centrul corpului, în inimă. Vorbesc la telefon cu Sofi Klein, care a lucrat în spitale, și încă mai lucrează, cu
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
numerele albastre tatuate de istoria necruțătoare. Bărbații îmi fac complimente, și femeile mă invită la ele acasă, toți emană o căldură autentică, ce lipsește altor locuri unde se adună bătrânii care au dus o viață normală și n-au fost desfigurați de umilință. Se aprind și se binecuvântează lumânările de sabat, vinul și pâinea, se cântă lui Adonai, și simt dorul pentru ceva necunoscut, dar extrem de familiar venind din hăul anilor despre care nu știu nimic. Este sigur că am trăit
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Gura: puțin deschisă Fața: pătrată, delimitarea lipsește (nu e vizibilă) Gâtul: prea gros, nemișcător, delimitarea la partea dinapoi a capului lipsește, nu e vizibilă Încărcare generală Capul: prea mare Fruntea: aproape normală Ochii: normali Nasul: normal Gura: puțin deschisă Fața: desfigurată jos mai lată ca sus, delimitarea lipsește (nu e vizibilă) Gâtul: prea gros Încărcare generală Persoana reprezentată, văzută din spate Aici este de remarcat umflătura cea tare după ureche precum și ceafa foarte umflată și nemișcătoare Încărcare generală Capul: Înfățișarea normală
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
venit gardianu’... În fine... Ne-a scos la anchetă. Și ăsta a reclamat că noi facem politică În celulă... Domnule..., au venit doi ofițeri de Securitate de la Pitești. Prima dată l-a scos pe Gherghișan, l-a bătut... A venit desfigurat În celulă. Am apucat să zic: „Petrică, ce se-ntâmplă?”. „Veleanu, hai și tu!” Știți cum Îi chema pe ofițerii aceștia? Pe ofițeri nu știu cum Îi cheamă... Parcă să zic unu’, Călin... Da’ nu mai știu sigur. Plutonier de serviciu pe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
necesarii, este neexplicabil pentru Noi că la o politeță răspundeți cu o invocare de canoane ce nu există și invitarea de a asista la [ceremonia] înmormântării domnitorului de la carele aveți titlul ce poate vă inspiră tonul telegramei, drept recunoștință, o desfigurați într-o cestiune cu totul străină de Noi. Al înalt preasânției-voastre în Hristos frate Calinic, Metropolitul Moldoviei“10 Această polemică, care a întristat mult pe acei cari țineau la prestigiul bisericii, nu avea decât un singur motiv, acela al mitropolitului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
boli nervoase, fie în închisori, sau morți. Oamenii din România supraviețuiesc ca animalele din junglă, alergând la vânătoarea de alimente. Dvs. treceți doar pe Calea Victoriei și nu e de mirare că din viteza limuzinelor Renault 18 nu puteți sesiza oamenii desfigurați de oboseală și de cele mai multe ori cu plasele goale. Când veniți dvs. În faimoasele vizite de lucru (păcat că nu faceți piața zilnic, ca președintele Confederației Elvețiene), se spală trotuarele și se umplu rafturile cu mărfuri apărute ca din pământ
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]