580 matches
-
pare aplicabil argumentul citatelor din Internet este cel al pluralelor duble ale unor substantive neutre sau feminine, pentru care norma academică ilustrată în dicționare și îndreptare nu corespunde totdeauna situației actuale. Pentru substantivul neutru nivel, de exemplu, norma acceptă ambele desinențe posibile, -e și în -uri, dar o preferă pe a doua; în DEX, de altminteri, e indicată o clară diferențiere semantică: pluralul niveluri ar corespunde sensurilor principale ale cuvîntului - "înălțimea la care se găsește un punct, o linie sau o
Statistică și normă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15351_a_16676]
-
computer, în care se folosesc metafore arhitecturale sau - curent - se vorbește de paliere de dificultate ale jocurilor ("versiunea completă care conține: 88 de nivele noi în patru teme diferite; noi monștri; mai multă grafică"). Uzurile specializate apar la fel de des cu desinența -uri și -e: în arhitectură și construcții ("case cu mai multe niveluri"; "locatarii blocurilor de 8-10 niveluri..." - dar și "6 nivele, 125 camere cu baie proprie, telefon"; "parking suprateran pe 5 nivele"); în medicină ("niveluri semnificative de imunoglobuline"; "creierul uman
Statistică și normă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15351_a_16676]
-
în anumite teme ar trebui să fie atributul "primilor-miniștri". Din punct de vedere gramatical această exprimare nu este corectă. Când un cuvânt este alcătuit cu PRIM, ca element de compunere gen prefixoid, acesta nu se modifică (nu primește articol sau desinență de plural). Varianta corectă este "prim-miniștrilor" sau "prim-miniștri". Iliescu a repetat sintagma greșită de mai multe ori în declarația sa. Fie că s-a referit la foștii prim-miniștri Boc sau Ungureanu, fie că s-a referit la
Iliescu, greşeli flagrante de exprimare în scandalul Ponta-Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/44303_a_45628]
-
a-l face viu, a simplifica ceva înseamnă a-l face simplu, și exemplele pot continua cu orice verb care se termină în „ificare" (din latinescul efficio-ere) cu sens de act culminînd într-un rezultat. Orice verb care are drept desinență „ificarea" are ca efect chiar rădăcina lui. Prin urmare „verificarea" unui sfînt în vederea „sanctificării" cere drept condiție mistificarea de sine însuși prin chemare de sus. Atîta doar că sfîntul nu se mistifică cu de la sine putere, ci numai prin harul
Sfîntul fără moaște by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6136_a_7461]
-
a respecta anumite norme. Situația de utilizare cea mai normală pentru DOOM este ținerea sa pe masa de lucru, de către orice vorbitor român care nu e totdeauna foarte sigur de forma de plural, de folosirea unui sufix sau a unei desinențe verbale, de pronunția sau ortografia unui cuvînt: chibrite sau chibrituri, conclave sau conclavuri, degajă sau degajează, (eu) continuu sau (eu) continui, mânăstire sau mănăstire etc. Din păcate, se poate vorbi și de utilizarea cea mai aberantă a dicționarului: învățarea sa
DOOM2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11632_a_12957]
-
Rodica Zafiu Noutățile limbajului informatic, intrate rapid în uzul curent, nu sînt doar de tip lexico-semantic (cuvinte și sensuri noi), fonetic și ortografic (pronunții și grafii nespecifice românei, eventual în curs de adaptare) ori morfologic (selecția unor desinențe de plural sau încadrarea în clase de conjugare) -, ci și sintactic: tipuri de construcții, calcuri, combinarea cu anumite prepoziții sau conjuncții etc. În momentul de față, vorbitorii au adesea ezitări în fața unor forme sau construcții concurente. Un exemplu de incertitudine
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
așteaptă să descopere mai multe vulnerabilități în cadrul Windows Vista" (securizare.ro). Totuși, nu în cadrul este supărător în aceste construcții, ci chiar folosirea lor invariabilă, din pură modă lingvistică, chiar atunci cînd ar fi putut primi ușor o reformulare sau chiar desinențe de genitiv: "Iulia Vântur dă o lecție de imagine în cadrul ŤStilul Oana Cuzinoť" (protv.ro, 26.11.2006). Sînt interesante și evoluțiile semantice ale substantivului cadru. În DA, pluralul cadre aparținea în primul rînd limbajului militar, desemnînd "corpul de ofițeri
"Cadrul" si "cadrele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9968_a_11293]
-
pentru post riscul de omonimie e imposibil de ignorat de vorbitori, dar acest lucru nu pare să conteze prea mult. Conștiința existenței unor omonime ar putea totuși explica de ce se încearcă de multe ori o marcare suplimentară, prin cratimă. Atașarea desinențelor sau a articolului hotărît este indicată de cratimă mai ales la cuvintele noi neasimilate fonetic și grafic. Post nu ridică probleme de adaptare; îl găsim totuși des în formele post-ul sau post-uri, în care cratima funcționează ca un
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
sau dragile mele?" (tpu.ro). Variația adjectivului draga fost descrisă de Mioara Avram, într-un articol din 1979, republicat în volumul Probleme ale exprimării corecte (1987); preferința normatorilor pentru formele dragile/dragilor este motivată de regularități morfologice: articolul se adaugă desinenței de plural; întrucât femininul dragă are pluralul dragi (fete dragi, dragi fete), singurele forme cu caracter sistematic, respectând principiul raționalității, sunt cele în -i- (-ile, -ilor). Chestiunea este totuși mai complicată. Abaterile trebuie înțelese înainte de a fi combătute: cum se
Dragi, drage by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6276_a_7601]
-
care rezistă cel mai mult normei și pare a justifica abaterea este folosirea adjectivului substantivizat, la vocativ. Conform normei, forma de adresare dragilor! nu prezintă diferențe de gen. În realitate, limba vorbită a introdus o diferențiere, o marcare suplimentară prin desinențele specifice: prin forma dragilor, vorbitorul se adresează unor bărbați, iar prin vocativul dragelor - unor femei. Sub presiunea acestei diferențieri, distincția e/i s-a întărit și la formele de nominativ-acuzativ, unde articolul deosebea oricum femininul (dragile mele) de masculin (dragii
Dragi, drage by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6276_a_7601]
-
-i este simțit adesea ca popular (ca în căși, făbrici, ciocolăți), mulți vorbitori percepând forma în e ca mai elegantă. Nu este exclusă nici o tendință analogică, de asimilare fonetică, repetiția lui e din articol și posesiv contribuind la preferința pentru desinența e: dragelemele. În fine, trebuie să ținem cont și de istoria formelor în discuție: în dicționarul lui Frédéric Damé (Nouveau dictionnaire roumain-français, din 1893) se preciza că adjectivul dragare la plural formele dragi (la masculin) și drage (la feminin); sintagma
Dragi, drage by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6276_a_7601]
-
pot provoca discuții lingvistice și interpretări contradictorii. Sufixul, de origine slavă, a părut la un moment dat să devină relativ neproductiv, suferind o tendință de eliminare în favoarea unui model derivativ mai regulat. La formele de tipul celor citate, adjectivele au desinența de feminin -ă, iar substantivele feminine corespunzătoare, specializate pentru desemnarea persoanelor, sufixul -că: unei identități formale între adjectiv și substantiv la masculin și neutru singular ("un restaurant clujean" / "un clujean") îi corespunde o asimetrie la cel puțin o parte dintre
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
limitare a ei sînt foarte diferite că amploare, fiind de obicei determinate de tradiții locale). Mă opresc asupra unuia dintre aspectele pentru a caror descriere comparația între mai multe limbi mi se pare utilă: integrarea morfologica manifestată prin atribuirea altor desinențe de plural decît cele engleze. Fenomenul e foarte evident în română, mai ales datorită alternantelor fonetice produse inevitabil de desinența -i: bos / boși, steward / stewarzi, racket / rackeți. Se produc astfel forme hibride, în care tendința de a păstra scrierea și
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
aspectele pentru a caror descriere comparația între mai multe limbi mi se pare utilă: integrarea morfologica manifestată prin atribuirea altor desinențe de plural decît cele engleze. Fenomenul e foarte evident în română, mai ales datorită alternantelor fonetice produse inevitabil de desinența -i: bos / boși, steward / stewarzi, racket / rackeți. Se produc astfel forme hibride, în care tendința de a păstra scrierea și pronunția din limba de origine intra în conflict cu necesitatea de a accepta regularitățile morfologice ale sistemului. Compararea secțiunilor din
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
morfologice ale sistemului. Compararea secțiunilor din volum dedicate morfologiei substantivului da rezultate interesante: anglicismele primesc plurale noi în limbile cu flexiune - rusă, poloneză - sau în cele în care articolul hotărît este postpus - bulgară, română. Este evident că în română obligativitatea desinenței e legată de postpunerea articolului: articolul hotărît nu se poate adaugă, la plural, decît unui substantiv care are deja una dintre terminațiile normale (i, e, le, uri). într-o limbă că italiană, care are desinențe de plural asemănătoare cu ale
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
evident că în română obligativitatea desinenței e legată de postpunerea articolului: articolul hotărît nu se poate adaugă, la plural, decît unui substantiv care are deja una dintre terminațiile normale (i, e, le, uri). într-o limbă că italiană, care are desinențe de plural asemănătoare cu ale romanei, substantivele preluate din engleză se păstrează în genere invariabile (i leader - față de liderii), pentru că articolul e antepus iar relațiile sintactice se exprimă nu prin flexiune, ci analitic. Desigur, există în toate limbile tendințe culte
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
în genere invariabile (i leader - față de liderii), pentru că articolul e antepus iar relațiile sintactice se exprimă nu prin flexiune, ci analitic. Desigur, există în toate limbile tendințe culte de păstrare a pluralului englez: favorizate în limbile fără flexiune și cu desinențe asemănătoare (de pildă în spaniolă), limitate și constrîngătoare în limbile cu flexiune (în care crește riscul de apariție a unor plurale tautologice - de tipul linksuri, sticksuri, tenismeni).
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
articol enclitic par nefirești: Zizi-ei". Cele citate sînt numai cîteva dintre modificările descrierilor și normelor din gramatici; la acestea merită însă adăugate și preferințele scriitorilor. Cu siguranta finalele atipice nu sînt la fel de ușor de adaptat flexiunii comune: accepta mai usor desinențe numele în e (Zoe), apoi cele în i (Lili) și chiar în consoana (Carmen); cel mai greu numele în o (Calipso). Pentru numele Zoe, putem relua Scrisoarea pierdută, unde observăm că de obicei flexiunea se rezolvă prin recursul la altă
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
Durrell și rolul orașului Alexandria în Quartet. O lume orientală a cărei descompunere luminează ca lemnul putrezit în pădure. "Privirea aruncată asupra orașului/ mai păstrează umbrela de ecouri, nod gordian/ pentru legenda ce mi se furișează ca un șarpe/ printre desinențele câmpului semantic, cine știe unde/ cât pielea lepădată mai strălucește-n asfalt/ pocnind ușor ca o filă de carte" (Conspect despre năluci). Ovidia Babu și salvarea prin religie Fervoarea religioasă a Ovidiei Babu este o treaptă recentă în evoluția poetei. De la volumul
Din familia înalt-țintitorilor by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7497_a_8822]
-
cea pe care am cunoscut-o deja la începutul romanului. Avansând în narațiune însă, deslușim admirabila găselniță a autoarei, un robot utilizat inițial ca animal de companie și ca sistem de supraveghere, devenit ulterior o instanță "subiectivă", care stăpânește bine "desinențele personale", așa cum se definește în mod autoironic. Problema de identitate a personajului-robot se întâlnește cu dilema identitară a personajului Lili, românca nevoită, cu ajutorul informaticianului Darie, să se dea dispărută și să-și schimbe identitatea. Pasajele de meditație asupra problematicii identității
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
la secvențele incomprehensibile, în care totuși se păstrează unele instrumente gramaticale, cuvinte de legătură; astfel că finalul textului - "într-un col mai bhrăsbenios" - sună aproape familiar. Limba spargă a Ninei Cassian păstrează nu numai instrumentele gramaticale și elementele morfologice (sufixe, desinențe) românești, ci și unele cuvinte pline; în plus, are o surprinzător de clară marcă stilistică: fiind o limbă populară, identificabilă ca atare prin cuprinderea în forme de versificație și specii poetice tipice (strigături, orații), prin fonetisme și chiar prin asemănările
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
Între timp, între oficialul lei noi și jurnalisticul lei grei, vorbitorii par să fi ales... ronii! Acronimul oficial și internațional (RON = Romanian New Leu, înlocuind pe ROL = Romanian Leu) a fost adoptat surprinzător de repede în uzul cotidian, primind chiar desinență de plural și apărînd deja în scris și cu litere minuscule. Acum, după ce forma s-a răspîndit destul de mult, putem găsi și explicații ale succesului său: favorizat de frecvența cu care acronimul a circulat în scris în spațiul public (în
Roni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10496_a_11821]
-
populare: "de cînd cu ronii, s-au descentrat toate calculilii" (daciaclub.ro); "să-mi dea primimistru' ronii ăia de mi-i promise" (forum Libertatea). Între variațiile ortografice întîlnite putem aminti și grafia hibridă care păstrează majuscula acronimului, dar îi adaugă desinența și articolul cu minuscule: "Cu RONii pe care i-am dat eu rezolvăm noi cumva" (daewooclub.ro/forum). Jocul conștient cu cuvintele produce și substituiri în expresii și locuțiuni: avem astfel surpriza de a da peste actualizarea expresiei de doi
Roni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10496_a_11821]
-
și explicate, forme ca maala ("A băgat spaima în maalŕ"), pompiari și cetățiani (din Temă și variațiuni), arfiva, cestiune, bagabond, doftorașul, boborul, �mbou, numeroase exemple de rostire franceză (depandă, dantist, endepandent, omaj etc.). În morfologie, sunt minuțios inventariate oscilațiile epocii (desinențe de plural, forme de genitiv, forme verbale iotacizate etc.), produse de tendințe populare și culte, de diferențe regionale sau de modele culturale multiple. O listă impresionantă de interjecții - aferim, aida de, oleu, ăra, carnacsi, dec, helbet etc. - confirmă afirmațiile curente
Limba lui Caragiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7432_a_8757]
-
Rodica Zafiu Am constatat în ultima vreme, citind pe internet și în presă unele comentarii despre normele lingvistice și mai ales despre încălcările lor, că mulți vorbitori se arată cu totul indignați de formele de mai-mult-ca-perfect fără desinența -ră-, de tipul noi plecasem, voi spuseseți, ei venise. Comentariile nespecialiștilor despre aceste forme nu sînt neapărat foarte precise - se vorbește, de exemplu, de "omisiunea unei silabe - de obicei "ră" - din mai mult ca perfectul la persoana I plural: "luasem
Conjugasem, conjugaserăm... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9683_a_11008]