1,902 matches
-
literare din Roma. Între Asachi și Bianca Milesi au fost relații platonice, totul fiind un joc sentimental. În scrierile din această perioadă, Asachi folosește maniera lui Monti, cum constatăm în „Cântarea vaporului pe Dunăre”:„O fiară marină,/Cu aripi rotunde/ Despică spumele,/Luptând cu unde./ Pe luciul apelor/Repede fuge,/Ochii îi scapără/ Și gura-i muge”. În anul 1812, iunie, îl găsim pe Asachi la Iași, referendar la Departamentul Afacerilor Străine, în timpul domniei lui Scarlat Calimachi. Înființează o clasă de
GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
-
va juca cum îi vom cânta că de nu, unde-i vor sta picioarele îi va sta și capul! CĂPITANUL ARNĂUTU: (ferm) Cu vampirii nu-i de joacă. Ăștia apar și dispar ca nălucile în noapte. Deodată peretele parcă se despică și pătrunde vampirul. URSUZ:(râde) Ha, ha, ha!... Iată-vă la datorie! Cei patru rămân uimiți de apariția surprinzătoare a vampirului. URSUZ:(bănuitor) Puneți ceva la cele împotriva mea? Dacă mă trădați e vai de neamul vostru!... Ursuz îi privește
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
nici târziu... Ninge-acum peste cuvinte și mi-e iarnă și mi-e dor De poemul meu cuminte ce-l aveam netroienit Am pierdut o sărbătoare și mi-e iarnă în pridvor Și mă viscolesc nebune gânduri negre și cumplit Mă despică necuvântul ce-i întemnițat de-acum În celula neputinței și așteaptă-un anotimp Cu Lumină de la îngeri rătăciți pe-un tainic drum Unde ruga se înalță înspre cer din timp în timp... Clopotele strigă mute, desenând pe albe clipe Zboruri
CUVINTE FRÂNTE-N ALBUL ZĂPEZII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351973_a_353302]
-
Acasă > Stihuri > Nuanțe > GÂLCEAVA OMULUI CU EL ÎNSUȘI Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1023 din 19 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului De ce să despic firul? zic. Oare nu-i el, și-așa, un biet nimic din multul de prisos? Și-apoi, în patru să-l despic e și mai mic folos... Deci... mă dezic! * Ba nu! Că firul poate fi puținul ce dă pe-
GÂLCEAVA OMULUI CU EL ÎNSUŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352471_a_353800]
-
ÎNSUȘI Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1023 din 19 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului De ce să despic firul? zic. Oare nu-i el, și-așa, un biet nimic din multul de prisos? Și-apoi, în patru să-l despic e și mai mic folos... Deci... mă dezic! * Ba nu! Că firul poate fi puținul ce dă pe-afară din prinos - cum spumă e... preaplinul din vasul burduhos. * Nu! Eu constat că firul, comparând, ar fi... un os cu ceva
GÂLCEAVA OMULUI CU EL ÎNSUŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352471_a_353800]
-
altul să-i împac? Lărgi-voi gâtul la clondir, Și voi lua dilemă de la cap, Căci totul pleacă de la fir... Și-n el, atâtea vorbe-ncap! * Și ca să fie ca la teatru, Cei doi își joacă rolul de paiața, Tot despicând un fir în patru Și prefăcând galceava-n... stil de viață. Referință Bibliografica: GÂLCEAVA OMULUI CU EL ÎNSUȘI / Gheorghe Pârlea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1023, Anul III, 19 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Pârlea : Toate
GÂLCEAVA OMULUI CU EL ÎNSUŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352471_a_353800]
-
în care valoarea se construia pe fundamentele adevărului - general valabil și al respectului față de oameni. (Iertare, doamnă învățătoare Arteția Răuță, Dascălii mei). Pamfletele, eseurile ori povestirile cărții, fiind construite cu perseverența profesorului de istorie - pedant, atent la detalii, dispus să despice firul în patru (propunând variante de lucru) și dublat de o rară capacitate de expresie - devin file ale unui jurnal itinerant, prin care autorul reușește să dea sens și valoare propriilor sale convingeri. Rememorând trecutul, dar dovedindu-se pe deplin
SINCERE CONDOLEANŢE FAMILIEI ÎNDOLIATE ŞI ZBOR LIN CĂTRE PATRIA ÎNGERILOR, GEORGE NICOLAE PODIŞOR! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352448_a_353777]
-
fiecare concept, unul de origine latină („amor”) și altele din slavă sau de prin alte idiomuri („iubire”, „dragoste”...). O fi, când sunt concepte abstracte, dar la lucruri palpabile ne bat anglo-saxonii, care par să cultive o adevărată manie pentru firul despicat în patru, botezând fiecare variantă cu un nume separat (la ei, de exemplu, „iepure” poate fi „rabbit”, „bunny” sau „hare”). Nu întâmplător, tot într-un mesaj din internet, stă scris că engleza ar avea fondul lexical cel mai extins, circa
MINTEA PE LIMBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350599_a_351928]
-
lumina-n constelații se aprinde și aștept... Să mă-ncânți cu-o serenada, să îmi mângâi lin iubirea Noaptea,-n gând să-mi faci o salba, în tăcere-i amăgirea Caut și în Carul Mic cercul lunii în iluzii îl despic; Eu te rog să-mi fii aproape tu te depărtezi un pic; Am lăsat în urmă, zile, nopți și rănile să-nchid... Într-o oază nesecata sorb cu sete le deschid Întristați și ne-nfioară, ca-ntr-un ritm de vals
ECOURI ÎN ETER de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350652_a_351981]
-
Și când se naște în tine o dorință, se naște odata cu ea și puterea de a o realiza. N-ai reușit de la început? Nu e nimic, o iei de la capăt, semn că ai încredere în tine și lupți să despici lumina de întuneric. Nu de puține ori reușita aparține celui care crede în visele lui până la capăt. Efortul constant este cel care înlătură toate obstacolele, care elimină rezistența. Scrisul nu este numai un har primit de la Cel de Sus, este
GUVERNATORI AI LITERATURII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350648_a_351977]
-
glasul cerbului se ascunde un „violoncel/ cu corzi din argintul izvorului” („Credeam”); „Mâinile tale -/ stele de mare -,/ fildeș solar/ fremătând cu mirare” („Obsesie”); „Inima -/ amforă plesnită/ în cenușa dimineții” („Relicvă”); „Maci sângerii sfâșie albul zăpezii” („Între oglinzi”); „Lacrima de argint/ despică liniștea oglinzii,/ sărând ochiul întors al luntrașului.” („20 iulie”); „Decât crinul imperial/ nu-i mai prejos floarea scaiului,/ nici firul ierbii decât sabia de Damasc” („Visând Altamira”). Sobrietatea gândirii, vulcanică și captivantă, însoțită, așa cum mai spuneam, de o dispoziție lingvistică
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]
-
dă-i, fato, că văz că pă tine te cunoaște, dă-i tu, niște mâncare, d-aia bună, creștinească, d-a noastră, că, cine știe, poate-așa o îmblânzim. Da’, ai grijă, nu te apropia prea mult să nu-ți despice burta și să-ți înghită copilu’ că te omoară dă-n bătaie prea slăvitul duce. Micuța contesă, așa cum știm, cam inconștientă de felul ei, luă de pe o masă din fundul încăperii, un blid de metal în care erau niște resturi
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
o veritabilă ars poetica, poetul, desprins de mirajul copilăriei, conștient de responsabilitatea ce și-o asumă, dă expresie artistică drumului pe care dorește să-l urmeze, drum asemănat cu o lumină gata să spintece „întunericul”: „Numai lumina(lumina albă), / poate despica întunericul / din imensitățile veșniciei / prin care îmi voi croi și eu cale / de intrare în ea / În veșnicie”. Și lumina, așa cum ni se comunică în amintitul crez artistic, devine ideal suprem; o lumină mirifică și în același timp materială care
RECENZIE. CELLA NEGOIESCU. VOL. ARC DE CURCUBEU , AUTOR VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351689_a_353018]
-
Acasa > Poeme > Antologie > SENSUL IUBIRII... Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 404 din 08 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Sensul iubirii Se despică zările cu fulger din inima mea rănită de neiubirea aproapelui... Se acoperă cu perdele de fum depărtările tulburate de al său zgomot... Se șterg urmele cu o rază de soare pentru a reda Universului Lumina. Cărările redevin uscate, iar iubirea
SENSUL IUBIRII... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346714_a_348043]
-
Pentru ziua cea de ieri. Îmi dau sufletul din mine Pentru ziua care vine. Nu las loc de îndoială, Când cobor fără sfială, În trecuturi netrecute Unde răni nu dor, că-s mute, Unde iele se ridică Din cuvântul ce despică, Unde nopțile-s mai lungi, Decât poți cu gând s-ajungi, Unde cei ce mor, nu pier... Coborând, eu urc spre cer. DEPARTE DE ȚĂRM Corăbiile lumii înalță catarge, Vele sub vânt se ridică grăbit. Iubito, trecutul îmi este din
POEME PENTRU ZILE SIMPLE (1) de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346711_a_348040]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > CRISTIAN GROMAN - DESPICÂND FIRUL DRAGOSTEI ÎN 4, 5, 6... (NANOPOEME) Autor: Cristian Gabriel Groman Publicat în: Ediția nr. 404 din 08 februarie 2012 Toate Articolele Autorului SUFLETUL În seara asta rece, înnebunesc de dor Și te doresc aproape, și simt că o să mor
DESPICÂND FIRUL DRAGOSTEI ÎN 4, 5, 6... (NANOPOEME) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346719_a_348048]
-
Editura Singur din Târgoviște, pentru are a primit o nominalizare la Premiile USR pentru anul 2011. Mi-au plâcut foarte mult nanopoemele lui Cristian Groman. Scurte, cu substanță, construite simplu, în rânduri de 4. 5 și 6. Cu ele poetul despică firul „dragostei”, prezentând cititorului o lirică sensibilă, inedită. Inclusiv succesiunea titlurilor reprezintă o poezie de iubire... Cuvinte pe care le spui omului drag: „VINO-ACUM-O NOAPTE-PRINȚESĂ-TE IUBESC...” (George Roca, Rexlibris Media Group) Referință Bibliografică: Cristian GROMAN - DESPICÂND FIRUL DRAGOSTEI ÎN 4
DESPICÂND FIRUL DRAGOSTEI ÎN 4, 5, 6... (NANOPOEME) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346719_a_348048]
-
6. Cu ele poetul despică firul „dragostei”, prezentând cititorului o lirică sensibilă, inedită. Inclusiv succesiunea titlurilor reprezintă o poezie de iubire... Cuvinte pe care le spui omului drag: „VINO-ACUM-O NOAPTE-PRINȚESĂ-TE IUBESC...” (George Roca, Rexlibris Media Group) Referință Bibliografică: Cristian GROMAN - DESPICÂND FIRUL DRAGOSTEI ÎN 4, 5, 6... (NANOPOEME) / Cristian Gabriel Groman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 404, Anul II, 08 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cristian Gabriel Groman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DESPICÂND FIRUL DRAGOSTEI ÎN 4, 5, 6... (NANOPOEME) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346719_a_348048]
-
era zilnic nemulțumit, măcinându-se în interiorul ființei sale. Iovi este un scrupulos, Se făcuse mărișor, cu cartea nu stătea prea bine, nu pentru că nu lar fi dus capul; dimpotrivă, minte avea cu carul,slavă Domnului! ci pentru că prea vroia să despice firul în patru, să ni se deschidă ochii și să vadă și el mai limpede lucrurile, probleme vieții lui pe pământul acesta. Dragostea și credința mamei, l-au ocrotit, dar în fața zbuciumatului sentiment al dragostei, în fața întrebărilor chinuitoare despre ce
TRAIAN GHE. CRISTEA de TEO CABEL în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345706_a_347035]
-
domeniu imens, în mijlocul căruia trona un castel medieval. Nu se putea intra decât trecând peste un pod.Dacă e bal...bal să fie! Rochia lungă era asemeni celei purtate de Audrey Heburn în "Pygmalion"...argintie, urmând armonios linia trupului, era despicată până la jumătatea coapsei stângi. Parul...ehhh încercasem să-l aranjez cumva..crescuse lung, stătea în legea lui. Am intrat cu oarecare reținere, era prea liniște pentru o recepție, acordurile unui pian interpretând muzica lui Chopin se auzeau dincolo de uși. Unul
AMINTIRILE BĂTRÂNEI DOAMNE (II) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345725_a_347054]
-
viu înfățișările sale nu au culoare prescrisă doar verterbe pe care noi le atingem diferit cum ai vorbi despre litere a b c d f l liniște în cauza cuvintelor dar cuvintele se aud în vióla unei primăveri fără a despica aerul ele sunt si atât a rosti liniștea este asemeni morții vine însoțită de făptuitori curioși să despice timpanul de sus până jos serbând astfel efectul unei cauze indecise lovește cum ar lovi mirosul în ascuns și în plină zi
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
despre litere a b c d f l liniște în cauza cuvintelor dar cuvintele se aud în vióla unei primăveri fără a despica aerul ele sunt si atât a rosti liniștea este asemeni morții vine însoțită de făptuitori curioși să despice timpanul de sus până jos serbând astfel efectul unei cauze indecise lovește cum ar lovi mirosul în ascuns și în plină zi fără să atingă trupul firav de floare trece prin el îl parcurge instant fără a trezi lumina incestului
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
vorbi despre liniște este ca și cum ai lovi tunetulde mantinela unui curcubeuel este viuînfățișările sale nu au culoare prescrisădoar verterbe pe care noi le atingem diferitcum ai vorbi despre litereliniște în cauza cuvintelordar cuvintele se aud în vióla unei primăverifără a despica aerulele sunt si atâta rosti liniștea este asemeni morțiivine însoțită de făptuitori curioși să despice timpanulde sus până josserbând astfel efectul unei cauze indeciselovește cum ar lovi mirosulîn ascuns și în plină zifără să atingă trupul firav de floaretrece prin
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
au culoare prescrisădoar verterbe pe care noi le atingem diferitcum ai vorbi despre litereliniște în cauza cuvintelordar cuvintele se aud în vióla unei primăverifără a despica aerulele sunt si atâta rosti liniștea este asemeni morțiivine însoțită de făptuitori curioși să despice timpanulde sus până josserbând astfel efectul unei cauze indeciselovește cum ar lovi mirosulîn ascuns și în plină zifără să atingă trupul firav de floaretrece prin elîl parcurge instantfără a trezi lumina incestului de primăvarăe doar liniștestarea de a fi absolut
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
că pe el și pe îngerii lui îi va judeca păcătosul devenit serv al lui Hristos”[200]. Sentința judecății universale este definitivă[201] și Tertulian caută s-o demonstreze prin analogia cu vulcanii de pe pământ: „Cei mai înalți munți se despică sub presiunea focului din interiorul lor și ceea ce ne dovedește veșnicia judecății, oricât s-ar crăpa ei, oricât s-ar măcina, niciodată nu se sfârșesc”[202]. Oricum, judecata are o „rânduială îngrozitoare”[203], poate de aceea în termeni liturgici ea
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]