1,081 matches
-
Piso despre acest subiect într-o lucrare pe care o scrie în versuri. în mod clasic, în epicurism, textul recuză atât democrația, cât și tirania: nici puterea majorității inculte, nici cea a autocratului. înțelepciunea întoarce spatele atât maselor, cât și despoților. Soluția, măsura intermediară, se află în monarhie - puterea unui singur om, care pare mai ușor de făcut mai bun cu ajutorul filosofiei. Astfel, citindu-l pe Homer și reflectând la ceea ce-l poate defini pe cel mai bun cârmuitor, Philodemos schițează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ortografie, Îl certă sora Angelica. Greșelile sufletului sunt și mai grave. Nu ai voie să spui minciuni. Cine spune minciuni ajunge În infern. — Eu nu-nu spun minciuni, protestă Kevin, scoțându-și din penar pliculețul cu figurine. Îi promisese lui Anzalone, despotul dintr-a cincea C, că se vor juca În pauză cu ele. Camilla Fioravanti se săturase să aștepte. Clasa era goală. Ochiul bolnav al lui Kevin se opri asupra gecilor agățate În cuier. Dacă țoapa asta și-ar fi terminat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
face turul claselor cu o tichie de bufon.) Totuși, chiar și printre membrii cancelariei cărora le plac astfel de lucruri, Pabblem nu e un director popular. Dincolo de aparența de jovialitate, s-a dovedit a fi un om foarte pedant - un despot meschin, obsedat de punctualitatea profesorilor și de întâlnirile obligatorii ale membrilor catedrelor și de o mulțime de hârțoage birocratice mâncătoare de timp pentru indiferent de acțiune. Cel puțin o dată pe semestru, Pabblem obligă tot personalul să asiste la niște conferințe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
a occidentalilor. ,,Orientului îi lipsea un lucru esențial - ideea de independență față de stat240. Orientul nu a ridicat niciodată obstacolele din calea libertății, nu a încercat vreodată să întărească drepturile individuale în fața puterii politice, nu a pus nicicând în discuție samavolnicia despoților și prin urmare nu a instituit un cadru legal care să protejeze bogăția cetățenilor privați contra confiscării din partea tiranilor. Dimpotrivă, induse în eroare de ideea că averea bogatului constituie cauza mizeriei săracului, toate aceste popoare au susținut practica guvernanților ce
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Mises arată: ,,Orientului îi lipsea un lucru esențial, ideea de independență față de stat. Orientul nu a ridicat niciodată obstacolele din calea libertății, nu a încercat vreodată să întărească drepturile individuale în fața puterii politice, nu a pus nicicând în discuție samavolnicia despoților și, prin urmare, nu a instituit un cadru legal care să protejeze bogăția cetățenilor privați contra confiscării din partea tiranilor". Ludwig Von Mises, Mentalitatea anticapitalistă, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011, p. 98. 273 Hegel caracterizează în mod succint celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
1941]; Studii de istorie literară, pref. Mihai Gafița, București, 1970. Ediții: Nicolae Bălcescu, Manualul bunului român, introd. edit., București, 1903, Mișcarea românilor din Ardeal la 1848 și Puterea armată și arta militară la români, pref. edit., București, 1920; V. Alecsandri, Despot Vodă, București, 1908, Scrisori către Ion Ghica, București, 1911; Mihail Kogălniceanu, Acte, scrieri din tinerețe, București, 1908, Autobiografie, București, 1908, Scrisori (1834-1849), pref. edit., București, 1913; C. Negruzzi, Poezii, București, 1908, Nuvele, București, 1918; Alecu Russo, Scrieri, pref. edit., București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
Piso despre acest subiect într-o lucrare pe care o scrie în versuri. în mod clasic, în epicurism, textul recuză atât democrația, cât și tirania: nici puterea majorității inculte, nici cea a autocratului. înțelepciunea întoarce spatele atât maselor, cât și despoților. Soluția, măsura intermediară, se află în monarhie - puterea unui singur om, care pare mai ușor de făcut mai bun cu ajutorul filosofiei. Astfel, citindu-l pe Homer și reflectând la ceea ce-l poate defini pe cel mai bun cârmuitor, Philodemos schițează
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
justiției și solidarității sociale, dreptul și securitatea internațională au edificat cultura și civilitatea politică în spațiu și în timp. Fiecare dintre aceste forme și performanțe ale politicului a suportat sau continuă să suporte, însă, agresiunea formelor degradate ale politicianismului: elucubrațiile despoților și capriciile tiranilor, virusul totalitarismelor masificante, expansionismul imperialismelor și al superputerilor, fundamentalismul pseudo-religios al ideologiilor extremiste, diversiunea naționalismelor șovine, frenezia iraționalismelor rasiste, etc. Istoria politică a umanității este dublată, din păcate, de o istorie a politicianismului (Carpinschi 1995). . Este un
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mai degrabă defectele. Excepție face Petru Rareș, domn exemplar prin înțelepciunea, eroismul și patriotismul său, datorită căruia țara cunoaște un ultim moment de grație. După el declinul se agravează, atingând cote dramatice în vremurile de restriște ale lui Alexandru Lăpușneanu, Despot Vodă, Ion Vodă Armeanul (cel Cumplit) și Aron Vodă, domni trecuți în cartea neagră a istoriei Moldovei din cauza cruzimii faptelor și a fărădelegilor săvârșite, a prăpădului abătut asupra țării din vina lor. Conștient de necesitatea și importanța misiunii pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
și tehnică narativă românească la acea dată), cronicarul relatează laconic evenimente, acțiuni, întâmplări, într-o succesiune rapidă, generând o anume tensiune epică. În măsura în care senzaționalul, dramatismul dau uneori însăși substanța literaturii, mai multe pasaje despre momente ale domniilor lui Petru Rareș, Despot, Alexandru Lăpușneanu, Ion Vodă Armeanul au un caracter literar. În autor se trezește instinctul de scriitor, povestirea se însuflețește, apar accente, sublinieri, priviri în sinea eroilor și chiar construcția în ficțiune. Astfel, unele personalități prind viață prin text, devin personaje
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
from this oath. I do swear according to the plain and common sense, and understanding of the same words" footnote> (trad. n.) Vrem să precizam că acest legământ al supușilor coroanei nu l-a transformat pe regele Iacob într-un despot și nici într-un prigonitor al catolicilor. Dimpotrivă, a insistat că, odată cu emiterea acestei legi, cei care nu vor să semneze documentul să nu fie torturați sau uciși, ci să li se ceară să părăsească țara. De asemenea, s-a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
ținută sub control, figura voievodului se devoalează, treptat, în toată complexitatea ei. Alexandru Lăpușneanu e crud și sângeros ca și veacul în care trăiește, răzbunător și perfid, sadic până la monstruozitate în „dorul lui cel tiranic de a vedea suferiri omenești”. Despotul e însă și om politic dibaci, clarvăzător, decis să îngrădească ambițiile boierimii în folosul unei domnii centralizate. Ivirea lui, crede scriitorul în Ochire retrospectivă, a fost, de aceea, providențială, greșeala Lăpușneanului fiind că nu s-a sprijinit pe norod. Adevărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
literaturii lui M., este Dans sub spânzurătoare (1978). Acesta e un roman- puzzle, compus într-o limbă arhaizantă, din materia fictivă a unor însemnări personale, scrisori, acte oficiale, rapoarte secrete etc., ce îl au ca figură centrală pe Iacob Eraclide Despot, aventurier ajuns domn al Moldovei. Păienjenișul acestei documentări imaginare vrea să sugereze contradictoriul, dacă nu și complexitatea „ciudatului personaj”, combinație de șarlatan lipsit de scrupule și de „geniu științific, politic, linguistic, strategic”, care visează să reînvie puterea Bizanțului. Alte subiecte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288335_a_289664]
-
Vara și iarna, 1980) sau Războiul pentru Independență (Lunea cea mare, 1977). M. a mai scris schițe - compuneri sentimentale pe subiecte caleidoscopice, în Ipoteca și alte povestiri (1979) și Căsătorie din dragoste (1981) - și texte dramatice și librete - Sacul (1980), Despot Eraclidul (1982), Noaptea cea mai lungă (1983). Publicistica din Lumea ca literatură (1979) e alcătuită din recenzii și medalioane poetizante, cu „propuneri pentru statui” (de la Dimitrie Cantemir la Eugen Barbu). SCRIERI: Poems, tr. Mircea Bucurescu și M. Redmond, New Jersey
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288335_a_289664]
-
ȘI VORNICUL ION MOȚOC ÎN PRINSOARE LA LEOPOLE (1564)” Prof. dr. Cezar Furtună (Școala „Titu Maiorescu”-Iași) Membru al unei importante familii de boieri, Ștefan Tomșa devine hatman (conducător al trupelor de cavalerie din armata Moldovei), în timpul domniei lui Despot(a)-Vodă (1561-1563). Ajutat de vornicul Țării de Jos (jumătatea sud-estică a Moldovei, veche entitate prestatală care și-a menținut câteva atribute identitare, inclusiv în plan instituțional și după realizarea și consolidarea unității depline a Moldovei în spațiul ponto- danubiano-carpato-nistrean
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
spațiul ponto- danubiano-carpato-nistrean), Ion (Iancu) Moțoc (personaj notoriu al secolului al XVI-lea, menționat de izvoare în dregătoria vorniciei încă din 1552) și, după unele cronici (cărora Hasdeu le dă credit), la instigarea acestuia, Tomșa îl înlătură de la domnie pe Despot (Ioan Iacob Heraclidul), pe care îl asediază la Suceava, ucigându-l apoi (la 6 noiembrie 1693), deși acesta se predase. În 1564, amenințat de intervențiile conjugate iminente ale turcilor și tătarilor, Tomșa este silit să se refugieze, împreună cu o parte
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
în timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu (1 552-1561 și 1564 1568) Vodă înființează la Hârlău un colegiu despre care Ștefan Bârsănescu avea să zică că „a fost pri ma școal ă de nivel mediu din Moldova”, școală care în vremea lui Despot Vodă (1561-1563) va fi mutată la Cotnari, după ce clădirea ei de la Hârlău a fost topită într-un pârjol. Despot Vodă a ridicat și o biserică catolică , astăzi o ruină care impresionează prin dimensiuni. Cu mare răsunet în istorie este însă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Bârsănescu avea să zică că „a fost pri ma școal ă de nivel mediu din Moldova”, școală care în vremea lui Despot Vodă (1561-1563) va fi mutată la Cotnari, după ce clădirea ei de la Hârlău a fost topită într-un pârjol. Despot Vodă a ridicat și o biserică catolică , astăzi o ruină care impresionează prin dimensiuni. Cu mare răsunet în istorie este însă Schola latinae înființată de Despot Vodă (Ioan Iacob Eraclit), grec de origine, poet, medic și militar iscusit, sub conducere
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mutată la Cotnari, după ce clădirea ei de la Hârlău a fost topită într-un pârjol. Despot Vodă a ridicat și o biserică catolică , astăzi o ruină care impresionează prin dimensiuni. Cu mare răsunet în istorie este însă Schola latinae înființată de Despot Vodă (Ioan Iacob Eraclit), grec de origine, poet, medic și militar iscusit, sub conducere a umanis tului Ioan Sommer, biograful domnitorului. Alături de So mmer s-a ocupat de învățământul de la Cotnari învățatul Pentzer, ginerele celebrului Melanchton și profesorul Ioachim Retier
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
numele său adevărat) - 1497-1560 - a fost un colaborator apropiat a lui M. Luter, autor a multor manuale școlare, care a pledat în favoarea învățământului umanist, bazat pe clasicismul greco-roman, ceea ce se întâmpla și la Cotnari, și totodată un apropiat a lui Despot Vodă, înainte ca acesta să devină Domn al Mol d ovei. Domnitorul Radu Mihnea (1616-1619 și 1623 1626) atât se îndrăgostise de Hârlău și așezările din jur, încât în 1624, când Curtea de la Iași este distrusă într-un incendiu, mută
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și i-au închinat ode sau pagini evocatoare. Trebuie să mai reținem că localitatea Cotnari nu a dus-o tot timpul într o veselie, cum aveam să aflăm din „Sc hoala de la Cotnari” a profesorului ieșean Ștefan Bârsănescu, când aici, Despot Vodă, un aventurier pe nume Iacob Eraclide intră în Moldova la 18 noiembrie 1561, cu o armată străină, cu asentimentul unei însemnate părți din boierim e și cle rul țării, și înlătură de la domnie pe Alexandru Lăpușneanu, cel descris într
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
funcționat ca profesor de matemati că la Un iversitatea din Rostok, desfășoară o activitate științifică și culturală; este primit apoi cu prietenie în Prusia Orientală, la Könisberg de ducele Albrecht de Prusia, de Sigismund August, regele Poloniei, iar din Polonia, Despot (nume ce-l va căpăta mai târziu) ajunge la Brașov și, în sfârșit, este oaspetele lui Alexandru Lăpușneanu, în fața căruia se dă drept rudă a domniței Ruxanda. Învață repede limba română, intră î n relații cu boierii țării, exploatează nemulțumirile
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
198 erau ale familiilor latine (resp ectiv ca tolice) cu 1085 de suflete. De aici rezultă că restul, adică peste 33 00 de „focuri” erau ale „schitsmacilor”, adică ale ortodocșilor, deci ale românilor. De aici reiese că pe vremea lui Despot Vodă, Cotnarii ar fi avut cca. 15000 de suflete din care 10 83 catolice și 14.000 ortodoxe, adică români. Deci Cotnarii pe atunci era un important centru urbanistic și economic român esc situ at cam la mijlocul Moldovei. De unde au
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
grup de sași, colonizați în Transilvania mai de mult, cond uși de u n oarecare Gutnar, și-i împământenește în partea de jos, spre S-E a Cotnarilor, construindu-le și o biserică romano-catolică pentru a-i stabiliza aici.” Când Despot se înscăunează la Suceava, populația de origine catolică vest europeană, se afla deja aici, de unde și decizia lui de a amplasa un gimnaziu la Cotna ri. Școala de la Cotnari, presupune Șt.Bârsănescu , ar fi avut pentru prima oară în Moldova
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
folosită de toți învățații Europei, de către profesor i străini aduși de domnitor, și nu se putea scrie și învăța ceva în latină fără a aminti de marii învățați ai antichității, de care cop ii din Cotnari luau cunoștință. Din păcate, Despot Vodă stă în fruntea Moldovei mai puțin de doi ani pentru că va fi ucis de o co njurație a boierilor și clerului, fiindcă Despot, catolic fiind, va subestima credința ortodoxă românească și o va blasfemia în mod ateist. Despot, om
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]