649 matches
-
simplă afacere tehnică sau economică. Obținem atunci o aceeași renunțare la libertate datorată lipsei banilor, limitării resurselor sau sărăciei și pe care conducătorul o dobîndește prin coerciție sau persuasiune. Cale de mijloc nu există. Într-un caz se ajunge la despotismul democrat, atît de familiar în Europa după ce l-a inventat Napoleon. Un scriitor englez spunea că Împăratul realizase "o guvernare absolută dotată cu instinct popular". În persoana lui, instrumentele democratice se conciliau cu țelurile unui Cezar. Trăsăturile fratelui, simbol al
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
un model și o știință. Așa cum Revoluția franceză a ridicat masele înarmate pentru a le arunca-n luptă și pentru a cuceri, introducînd războiul în epoca ei clasică, la fel și seria de revoluții și antirevoluții contemporane, societatea actuală introduce despotismul în statul ei clasic. De aceea se extinde într-atît rețeaua de instituții și de corpuri administrative în care omul este avansat în funcție de competența sa de a-și priva semenii de libertate. III Prefer noțiunea de despotism occidental pentru că mi se
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
contemporane, societatea actuală introduce despotismul în statul ei clasic. De aceea se extinde într-atît rețeaua de instituții și de corpuri administrative în care omul este avansat în funcție de competența sa de a-și priva semenii de libertate. III Prefer noțiunea de despotism occidental pentru că mi se pare mai onestă decît cele de sistem totalitar, cult al personalității sau regim autoritar. Dar la o privire ceva mai atentă sesizăm ușor limitele analogiei 45 cu despotismul oriental, precum și ceea ce îl separă de acesta din
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
priva semenii de libertate. III Prefer noțiunea de despotism occidental pentru că mi se pare mai onestă decît cele de sistem totalitar, cult al personalității sau regim autoritar. Dar la o privire ceva mai atentă sesizăm ușor limitele analogiei 45 cu despotismul oriental, precum și ceea ce îl separă de acesta din urmă. Pe de o parte, în loc să se aplice mijloacelor de producție, acest tip de putere dobîndește și are drept sistem nervos mijloacele de comunicare. Ele își extind ramificațiile peste tot unde se
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
își extind ramificațiile peste tot unde se află laolaltă mai mulți indivizi, unde muncesc, unde se asociază. Pătrund în colțurile fiecărui cartier, în cotloanele tuturor caselor, închizînd oamenii într-o cușcă de imagini suverane, impunîndu-le un tablou comun al realității. Despotismul oriental răspundea unei necesități economice: irigațiile și stăpînirea forței de muncă. Despotismul occidental corespunde mai curînd unei necesități politice. El presupune punerea sub sechestru a mijloacelor de influență sau de sugestie, anume școala, presa, radioul etc. Primul ajungea să domine
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
unde muncesc, unde se asociază. Pătrund în colțurile fiecărui cartier, în cotloanele tuturor caselor, închizînd oamenii într-o cușcă de imagini suverane, impunîndu-le un tablou comun al realității. Despotismul oriental răspundea unei necesități economice: irigațiile și stăpînirea forței de muncă. Despotismul occidental corespunde mai curînd unei necesități politice. El presupune punerea sub sechestru a mijloacelor de influență sau de sugestie, anume școala, presa, radioul etc. Primul ajungea să domine mulțimile, controlînd necesitățile lor (apa, hrana etc.). Al doilea, o face prin
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ca și cum între cele două forme ar fi avut loc o evoluție: supunerea externă a maselor cedează locul supunerii interne, constrîngerea vizibilă este înlocuită de o constrîngere spirituală, invizibilă, dar cu atît mai greu de înlăturat. Pe de altă parte, în despotismul antic conducătorul era gardianul unei ordini permanente a societății și a naturii. El ocupa cel mai înalt loc în ierarhia oamenilor în virtutea unei inegalități recunoscute. Nimeni nu-i contesta poziția, chiar dacă unii se mai răzvrăteau împotriva lui. Căderea ori moartea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
nu-i contesta poziția, chiar dacă unii se mai răzvrăteau împotriva lui. Căderea ori moartea lui, precum cea a unui zeu, era considerată semn al dezordinii. Provoca un sentiment de spaimă, abil exploatat de moștenitorii desemnați ai despotului. Din contra, în despotismul modern, apelul la conducător are un caracter de excepție și de tensiune extremă. Crizele economice, cu cortegiul lor de șomeri, cu inflație și sărăcie, crizele politice, cu amenințările lor cu războaie civile și crizele sistemului, cu alternanța revoluție contra-revoluție, fac
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
s-ar putea explica cum că există și alți factori care lucrează la această evoluție a istoriei. Nu neg deloc, problema este extrem de complexă. Dar mi-am fixat drept scop expunerea exhaustivă a uneia dintre ipotezele psihologiei mulțimilor: tendința către despotism a societății contemporane. Ea vede în aceasta un simptom al degradării civilizației noastre, prin victoria colectivităților asupra individului precum și prin abandonarea de către elitele politice și intelectuale a tututor responsabilităților lor față de democrație. Există multe posibilități de a revolta sufletele, de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
individului precum și prin abandonarea de către elitele politice și intelectuale a tututor responsabilităților lor față de democrație. Există multe posibilități de a revolta sufletele, de a stîrni conștiințele unele împotriva celorlalte. Dar acolo unde masele domnesc, nu guvernează, recunoaștem fără greș semnul despotismului occidental. Exact ca odinioară, acolo unde dăm de un rege care domnește, dar nu guvernează, salutăm o cucerire a democrației. "Este remarcabil, scria Paul Valéry, că acum dictatura e la fel de contagioasă cum a fost altădată libertatea". IV Cu mult înaintea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
contagioasă cum a fost altădată libertatea". IV Cu mult înaintea nașterii psihologiei maselor, Burkhardt, un istoric renascentist, întrezărise această evoluție: "Viitorul este al maselor și al celor care le pot explica cît mai simplu lucrurile". Această știință nu a inventat despotismul, nici tipul uman autoritar în Europa, la fel cum nici economia nu a inventat profitul sau întreprinderea capitalistă, limitîndu-se doar să le studieze. Totuși, i s-a adus acest reproș. De aceea, a și fost cenzurată, ținută în carantină. Oamenii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
le studieze. Totuși, i s-a adus acest reproș. De aceea, a și fost cenzurată, ținută în carantină. Oamenii își închipuie că așa promovează democrația, preschimbă în etape triumfale tragicele lor înfrîngeri. Psihologii au încercat să combată astfel de iluzii. Despotismul e tema majoră a lucrărilor lor, începînd cu Le Bon, care vede în el o trăsătură a naturii umane, sfîrșind cu sociologul german Adorno care studiază personalitatea despotică, autoritară, și trecînd prin Fromm și Reich care explorează rădăcinile familiale ale
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
noi plasîndu-ne în perspectiva a ceea ce lucrurile ar fi trebuit să fie dacă ar fi existat voința de schimbare. Avem de-a face, se observă limpede, cu opusul unei reflecții detașate și neutre. Doar ei au luat în serios tema despotismului occidental. Fie c-a fost vorba de influența mass-media sau de structura autoritară a maselor, ei nu le-au ales la întîmplare, nici din simplă curiozitate intelectuală. Această temă trimite la realitate, deci cu ea trebuiau să se pună de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
este aceea care se exercită inconștient asupra sufletelor, căci e singura împotriva căreia nu se poate lupta. Sigur că Tiberiu, Gingis-Han, Napoleon au fost tirani de temut, dar din adîncul mormintelor lor Moise, Budha, Iisus, Mahomed, Luther au exercitat un despotism mult mai profund asupra sufletelor. O conspirație poate înlătura un tiran, dar ce poate face ea împotriva unei credințe bine înrădăcinate?!"176 Nu științele sau filosofiile alcătuiesc unitatea mentală a maselor, ci credințele, cele cărora nu ne putem sustrage. Nici o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ea și imperfectă, să definească cel mai bun mod de a guverna societățile. Ea are ca misiune să examineze, fără a se lăsa deturnată de dorințe și himere, circumstanțele care conduc spre cutare sau cutare formă, la democrație sau la despotism, mai întîi. Apoi să determine raportul forțelor aflate față în față. În sfîrșit, să conceapă metode pentru a adapta aceste forțe la împrejurări. Tocmai asta face psihologia mulțimilor ținînd cont de ascensiunea maselor în Istorie. Ea își îndeplinește rolul arătînd
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
15 martie 1981 TABLA DE MATERII PREFAȚĂ / 5 NOTA AUTORULUI /9 INTRODUCERE /11 Partea întîi ȘTIINȚA MASELOR Capitolul I: Masa și individul / 21 Capitolul II: Revolta maselor / 27 Capitolul III: Ce-i de făcut cînd vin masele? / 35 Capitolul IV: Despotismul oriental și despotismul occidental / 45 Partea a doua LE BON ȘI TEAMA MULȚIMILOR Capitolul I: Cine era Gustave Le Bon?/ 55 Capitolul II: Un Machiavelli al societății de masă / 61 Capitolul III: Cele 4 motive ale unei tăceri / 73 Capitolul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
TABLA DE MATERII PREFAȚĂ / 5 NOTA AUTORULUI /9 INTRODUCERE /11 Partea întîi ȘTIINȚA MASELOR Capitolul I: Masa și individul / 21 Capitolul II: Revolta maselor / 27 Capitolul III: Ce-i de făcut cînd vin masele? / 35 Capitolul IV: Despotismul oriental și despotismul occidental / 45 Partea a doua LE BON ȘI TEAMA MULȚIMILOR Capitolul I: Cine era Gustave Le Bon?/ 55 Capitolul II: Un Machiavelli al societății de masă / 61 Capitolul III: Cele 4 motive ale unei tăceri / 73 Capitolul IV: Descoperirea mulțimilor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cei care au participat direct la evenimente subliniază această lacună a unei concepții în întregime socială și ecomonică: Deși condusă de oameni integri și intelectuali, Revoluția rusă nu a rezolvat această problemă: caracterul imprimat în mase ca urmare a experienței despotismului, amprenta fatală ce o purtau asupra lor înșiși conducătorii. Făcînd acestă judecată nu vreau să neg importanța factorilor economici și istorici: aceștia condiționează în mare acțiunea, dar nu-i determină întrutotul calitatea" (Vezi V. Serge, Memoirs of a revolutionary, ed.
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
În context, se afirma că "c'est le cabinet de Berlin qui le premier a ouvert leș eux à ce prince (tarul Paul I n. Ven.C.) sur la nécessité d'élever un contrepoids au despotisme maritime de l'Angleterre", despotism care se exercită, în egală măsură, atât în Marea Nordului, cât și în Marea Baltica (s. Ven.C.)321. În aceeași ordine de idei, Lucchesini era instruit să facă uz de calitățile sale diplomatice, pentru a-i inspira primului consul al Franței
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
sonorități intestinale în prezența oricui, ba le și comentează. Protagonistă și factor coagulant al romanului, Augusta nu e doar prima „doamnă” a țării, e deținătoarea puterii supreme, absolute, sub acoperirea docilului Bazileu. Regimul instituit de neîncoronata regină Dracula e un despotism absurd, grotesc. Ca unealtă îi slujește tânărul amant, căpitanul de securitate Bob Orlando, o pușlama isteață, răsfățat al femeilor. Prin el septuagenara își retrăiește junețea aventuroasă, punctată de momentul trecerii de la fetie la o feminitate orgiastică cu participarea unui ofițer
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
1904), aparțin unui poet ocazional, didactic, care crede în menirea lui de a face și astfel accesibile idei etice, aspirații naționale. De aceea, fabula, alegoria, poezia care resuscită istoria românească sunt tot atâtea chemări energice întru înlăturarea întunecimii și a despotismului. În fond, el prelungește un gen inaugurat de D. Bolintineanu, V. Alecsandri, A. Mureșanu și, chiar dacă fantezia îi era destul de sărăcăcioasă, versurile, nu o dată fluide, ușor de memorat, i-au fost prețuite în Transilvania, ca și cele ale lui I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285797_a_287126]
-
structurii ontologice a statului suveran astfel încât să răspundă corespunzător la problema (re)constituirii statului suveran ca modul normal de subiectivitate în relațiile internaționale. Violența Gândirea politică modernă a încercat să depășească formele nelegitime de guvernare (cum ar fi tirania sau despotismul), unde puterea nu este constrânsă sau controlată, ci arbitrară și violentă, prin crearea unor forme de guvernământ legitime și democratice în care autoritatea este subordonată legii. În politica modernă, rațiunea a devenit măsura legitimității, și nu puterea sau violența. Totuși
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o parte, și posibilitățile / capacitățile acestora, pe de altă parte. Tensiunea afectivă astfel creată își caută supape diferite de descărcare: ex. refuzul de a învăța, întâlnit la mulți elevi are semnificația actului de răzbunare îndreptat împotriva severității excesive, sau a despotismului părinților. Dar și toleranța excesivă, nesupravegherea elevului, sunt la fel de nocive, ele nepermițând formarea spiritului de independență și de inițiativă, necesar adoptării unor modalități originale de a fi util colectivității și sie însuși, și a spiritului de răspundere față de propriile acte
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
259 CASETA 15.2 Ar trebui să existe "cariera" de legislator? / 266 CASETA 16.1 Cum au apărut guvernele / 279 CASETA 16.2 Cum se formează guvernele de coaliție / 285 CASETA 17.1 Teama de conducere / 308 CASETA 18.1 Despotismul luminat și comportamentul administrativ / 315 CASETA 18.2 Cabinetele ministeriale / 322 CASETA 19.1 Apariția și dispariția conducerii militare / 342 CASETA 20.1 În ce măsură instanțele administrative protejează cetățeanul? / 351 CASETA 20.2 Juridizarea vieții politice / 357 CASETA 21.1 Elaborarea
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
concept în sine evaziv. Acțiunea destul de independentă a managerilor sectorului public poate fi privită ca izvorând indirect dintr-o tradiție care a precedat democrațiilor liberale. Este legată de politicile intervenționiste ale monarhilor continentali din secolele XVII-XVIII, care au culminat cu despotismul luminat de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În această tradiție, funcționarii publici sunt mai curând agenții statului decât ai guvernului. Se așteaptă ca aceștia să se supună mai curând principiilor "raționale" decât dorințelor politicienilor (Weber, 1968: 66-77). Această perspectivă a
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]