1,506 matches
-
acestui scop. Gândurile, sentimentele, visele tale sunt corecte în măsura în care converg cu ideea de profit. Mai înțeles?" Își sacrificase întreaga viață pentru aceasta. Dar nu reușiseră să-l schimbe într-un mod definitiv. Nu ar fi trebuit să aibă aceste "sentimente deviante", cum le numeau ei. Dar niciodată în sinea lui nu se considerase un îndoctrinat, indiferent despre ce ar fi fost vorba, și tot ceea ce se străduiseră cu atâta zel să formeze în el nu fusese decât o pojghiță care înghițise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
niște muncitori, și poate de aceea cele două grupuri au fost obligate să aleagă la un moment dat Între muncitori și Wagner, și l-au ales pe Wagner. A fost elaborată ideea că noul subiect revoluționar nu este proletarul, ci deviantul. „În loc să-i faci pe proletari să devieze, mai bine-i proletarizezi pe cei ce deviază, și e mai ușor, dat fiind tariful piperat al doctorului Wagner”, Îmi spuse Într-o zi Belbo. Revoluția wagnerienilor a fost cea mai costisitoare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și completările ulterioare Site-uri *** http: // www.anph.ro ***http://www.protectiacopilului 6.ro ***http://www.dasiasi.ro/ Lect.univ.drd Ana Maria Lăzărescu 4.3. Asistență socială în domeniul delincventei Delincventa este considerată o formă gravă a fenomenului de devianta, ea neprezentând o faptă cu un caracter socialmente periculos, prevăzut de legea penală, si care este săvâșită cu nevinovăție. Ca termen general, opus stării de conformitate, prin devianta se înțelege orice, conduită sau manifestre, care violează normele scrise sau nesrise
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
în domeniul delincventei Delincventa este considerată o formă gravă a fenomenului de devianta, ea neprezentând o faptă cu un caracter socialmente periculos, prevăzut de legea penală, si care este săvâșită cu nevinovăție. Ca termen general, opus stării de conformitate, prin devianta se înțelege orice, conduită sau manifestre, care violează normele scrise sau nesrise ale societății sau ale unui grup particular. Definit că un tip de comportament ce se opune celui convențional, devianta cuprinde nu numai încălcările legii (infracțiunile și delictele), ci
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
nevinovăție. Ca termen general, opus stării de conformitate, prin devianta se înțelege orice, conduită sau manifestre, care violează normele scrise sau nesrise ale societății sau ale unui grup particular. Definit că un tip de comportament ce se opune celui convențional, devianta cuprinde nu numai încălcările legii (infracțiunile și delictele), ci orice "deviere" (abatere) de la regulile de conviețuire și imperativele de ordine ale unei forme de viață colectivă (societate, grup, organizație, instituție, cultura, subcultura). În acest sens, devianta include o gamă largă
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
se opune celui convențional, devianta cuprinde nu numai încălcările legii (infracțiunile și delictele), ci orice "deviere" (abatere) de la regulile de conviețuire și imperativele de ordine ale unei forme de viață colectivă (societate, grup, organizație, instituție, cultura, subcultura). În acest sens, devianta include o gamă largă de acte sau conduite de la cele "excentrice" sau "bizare" (de exemplu adoptarea unei șinte "insolite", a unui limbaj sau gest nonconformist, incompatibile cu "codurile " culturale ale grupului sau ale societății) la cele așa-zis imorale (idecent
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
limbaj sau gest nonconformist, incompatibile cu "codurile " culturale ale grupului sau ale societății) la cele așa-zis imorale (idecent, acte care sfidează morală publică), care nu sunt întotdeauna sancționte de normativul penal) sau asocial (bolile psihice). Ceea ce se agraveză în devianta și se leagă de diverse alte fenomene este aceasta "incapacitate redusă" care sfârșește până la urmă în delincventa (delincventa este forma particulară a deviantei de cea mai mare periculozitate socială). Instituțiile cu rol în prevenirea , asistenta, consilierea și oferirea de servicii
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
publică), care nu sunt întotdeauna sancționte de normativul penal) sau asocial (bolile psihice). Ceea ce se agraveză în devianta și se leagă de diverse alte fenomene este aceasta "incapacitate redusă" care sfârșește până la urmă în delincventa (delincventa este forma particulară a deviantei de cea mai mare periculozitate socială). Instituțiile cu rol în prevenirea , asistenta, consilierea și oferirea de servicii pentru persoanele care au încălcat legea, au săvârșit fapte penale sunt: * Serviciului de Probațiune * Penitenciarul * Inspectoratul Județean de Poliție 4.3.1. Asistență
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
o importanță mai mare valorilor sociale și mai puțină importanță celor familiale sau religioase. Eșecul școlar. Tot ceea ce provoacă ruperea legăturilor adolescenților cu instituțiile sau spațiile de socializare determina asocierea lor cu grupuri de egali problematici și cu apariția comportamentelor deviante, printre care și consumul de droguri. În lipsă legăturilor sociale care ajută la crearea unei imagini pozitive despre sine, copilul său adolescentul va căuta legături cu alte grupuri în care să fie acceptat. Abandonul școlar este aproape întotdeauna un prim
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
și credințe ale subiectului sau de la comportamente anterioare sau relaționate cu acestea cum ar fi normele subiective și intențiile comportamentale 25. Modelul creșterii stimei de sine a lui Kaplan și colaboratorii 26 și versiunea să actualizată Teoria integrativa a comportamentului deviant sunt teorii psihologice bazate pe cauze intrapersonale. Primul model pleacă de la premiza că adolescenții caută acceptarea și aprobarea comportamentului lor. În situațiile în care comportamentul adolescentului se îndepărtează de așteptările părinților, profesorilor sau ale altor persoane ale căror opinii sunt
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
acesta va deveni o sursă de disconfort psihologic, pe care adolescentul trebuie să îl rezolve. În cazul pierderii favorurilor adulților semnificativi, în viața tânărului vor apărea sentimente de autorespingere care necesită un raspuns corectiv sau compesator. Teoria integrativa a comportamentului deviant sintetizează teoriile și elementele preliminare ale teoriei sinelui, stresului, controlului, asocierii diferențiate și a învățării sociale. Modelul afectivității consideră afectul că mecanism cheie pentru înțelegerea dezvoltării consumului, în sensul determinării și controlului comportamentului. Modelul pune accent pe relația dintre afectul
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
indică elementele de legătura dintre componente. Premiza fundamentală a acestei teorii este următoarea: "chiar dacă baza biologică a comportamentului uman este de necontestat, în mod esențial toate comportamentele sociale umane sunt învățate sau conțin componente principale care sunt învățate". Comportamentele sociale deviante, cum sunt consumul de droguri, crimele, violență, se găsesec printre aceste comportamente învățate. Devianta nu este o simplă situație defectuoasă care apare când există o ruptură între legăturile și normele prosociale; atât normele prosociale cât și cele deviante sunt în
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
baza biologică a comportamentului uman este de necontestat, în mod esențial toate comportamentele sociale umane sunt învățate sau conțin componente principale care sunt învățate". Comportamentele sociale deviante, cum sunt consumul de droguri, crimele, violență, se găsesec printre aceste comportamente învățate. Devianta nu este o simplă situație defectuoasă care apare când există o ruptură între legăturile și normele prosociale; atât normele prosociale cât și cele deviante sunt în mod activ învățate în cadrul procesului de socializare primară. Pentru această există anumite surse de
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
Comportamentele sociale deviante, cum sunt consumul de droguri, crimele, violență, se găsesec printre aceste comportamente învățate. Devianta nu este o simplă situație defectuoasă care apare când există o ruptură între legăturile și normele prosociale; atât normele prosociale cât și cele deviante sunt în mod activ învățate în cadrul procesului de socializare primară. Pentru această există anumite surse de socializare primară, care influențează individul: familia, școala, grupul de egali. De asemenea, există influențe indirecte în socializarea primară care sunt date de trăsăturile de
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
considerare, în același timp, atât factorii învățării (condiționare clasică, operanta și prin imitare), cât și procesele cognitive și componența socială în care trăiește și se dezvoltă individul. Conform Teoriei interacționale a delincveței a lui Thornberry 32 elaborată în 1996, comportamentul deviant este rezultatul atât al legăturilor slabe ale individului cu societatea convențională cât și al unui mediu social sărac în care să poată fi învățat și întărit un comportament adecvat. Astfel, acei adolescenți care se află în strânsă legătură cu părinții
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
principal: • studiul descriptiv și analitic al practicilor culturale; • studiul practicilor culturale diferențiate și al relațiilor lor; • analiza instituțiilor culturale; • opțiunile teoretice și metodologice, • conflictele între culturi sau în cadrul unei culturi; • cultura și stilul de viață; • procesele de aculturație și condițiile deviante; • educația și condițiile sociale. Problemele de bază ale relației dintre activitate sportivă și societate reprezintă: structura și dinamica proceselor din activitate sportivă, determinismul proceselor din activitate sportivă, legătura cu celelalte procese culturale, care au loc în societate, interdependența și condiționarea
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
împotriva finalului, prin imaginea unei victorii posibile realizate cu ajutorul triumfului jocului. Jocul începe ca o distracție (patinajul artistic în România s-a transformat în 1874 la Cluj în Asociație sportivă) și devine o instituție a statului. Sportul reprezintă o frormă deviantă a credinței în nemurire. Formele de defulare ale masei de spectatori, ca manifestare a plăcerii și a violenței, sunt determinate fie de constrângeri, fie de nevoia de manifestare a identității, ori a voinței de putere a mulțimilor, care se manifestă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și spații de privire și sisteme de apărare a ordinii. Devianța și delincvența în sport depinde de ordinea socială, în care susținerea spectatorilor, aprecierea, aprobarea și respingerea competiției depinde de norme legale, regulamente, obiceiuri, tradiții, moravuri și cutume. Uneori sportivi devianți sunt creativi, pot rezolva cu succes probleme sunt productivi și stimulativi (Ilie Năstase avea ciudățenii în teren). Alteori devianțele sunt pedepsite de către societate (Adrian Mutu). Pe de altă parte, infracțiunile și delictele apar și la sportivi (omucideri, sinuciderea, maghiarii s-
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
perspective psihologice, Ștefan Boncu • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Psihologia socială a organizațiilor, Claude Louche • Psihologie politică, Laurențiu Maricuțoiu • Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 1), Camelia Dindelegan • Psihosociologia comunităților virtuale religioase, Zenobia Niculiță • Psihosociologia comportamentului deviant, Maria Nicoleta Turliuc • Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative, Gabriel Albu • Uitarea intenționată a informației stereotipice, Ioana Todor • Universul psihic, Ștefan Lupașcu În curs de apariție: Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 2), Camelia Dindelegan 1 Datele descriu rezultatele
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA UNIVERSITATEA "PETRE ANDREI" DIN IAȘI FACULTATEA DE DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI LĂCRĂMIOARA MOCANU Psihocriminologie Suport de curs INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuprins Introducere / 7 Capitolul 1: Etiologia comportamentului deviant. factorii bio-psiho-sociali și rolul lor în apariția comportamentului antisocial / 11 1.1. De la predelincvență la delincvență / 14 1.2. Teorii ce relaționează delincvența cu cauze psihosociale (culturale) / 17 1.3. Factori socio-demografici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 20 1
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Etiologia comportamentului deviant. factorii bio-psiho-sociali și rolul lor în apariția comportamentului antisocial / 11 1.1. De la predelincvență la delincvență / 14 1.2. Teorii ce relaționează delincvența cu cauze psihosociale (culturale) / 17 1.3. Factori socio-demografici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 20 1.4. Factori psihologici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 23 1.5. Factori de ordin psihopatologic și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 24 Capitolul 2: Interpretarea delincvenței fundamentată de tipologii ale personalității / 27 2.1. Delincvența juvenilă / 229
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
antisocial / 11 1.1. De la predelincvență la delincvență / 14 1.2. Teorii ce relaționează delincvența cu cauze psihosociale (culturale) / 17 1.3. Factori socio-demografici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 20 1.4. Factori psihologici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 23 1.5. Factori de ordin psihopatologic și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 24 Capitolul 2: Interpretarea delincvenței fundamentată de tipologii ale personalității / 27 2.1. Delincvența juvenilă / 229 2.2. Indici ai delincvenței juvenile / 35 2.3. Tipologii psihologice
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
relaționează delincvența cu cauze psihosociale (culturale) / 17 1.3. Factori socio-demografici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 20 1.4. Factori psihologici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 23 1.5. Factori de ordin psihopatologic și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 24 Capitolul 2: Interpretarea delincvenței fundamentată de tipologii ale personalității / 27 2.1. Delincvența juvenilă / 229 2.2. Indici ai delincvenței juvenile / 35 2.3. Tipologii psihologice ale infractorilor / 37 Capitolul 3: Perspectivă psihologică asupra comportamentului omucidar / 53 3.1
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ceea ce explică creșterea gradului de infracționalitate într-un anumit areal geografic. Astfel, sistemul de norme și valori, atitudini și conduite specifice acestei subculturi contribuie la promovarea și menținerea fenomenului delincvențial. În acest sens, amintim "teoria asocierii diferențiale" conform căreia actul deviant survine în condiții sociale favorabile: "situația adecvată ar rezulta din întâlnirea, asocierea a două elemente diferențiale: înclinația unui individ spre fapte antisociale și ignoranța unui alt individ, lucru care poate facilita infracțiunea". Formele punitive ale actelor delincvențiale au drept obiectiv
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
a mentalității delincventului, cât și a reprezentanților centrali ai sistemelor punitive, cu scopul de a reevalua specificitatea psihicului celui pedepsit, precum și consecințele condamnării lor, toate acestea reflectându-se ulterior în calitatea și gradul de reintegrare socio-profesională. Capitolul 1 Etiologia comportamentului deviant Factorii bio-psiho-sociali și rolul lor în apariția comportamentului antisocial Sistemul axiologic actual este extrem de labil și fluctuant, iar incertitudinea unei grile de valori autentice are efecte nefaste și stagnante pentru evoluția subiectului individual, astfel există riscul de a dezvolta diferite
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]