2,113 matches
-
cercetărilor profesorului. În afara metodelor de stopare a decalcifierii, Minsky mai studiază și limbajul olfactiv al unor lăcuste extrem de agresive care trăiesc pe câmpul dintre institut și stațiune și care ucid cu viteza și acuratețea unui glonț, fiind capabile apoi să devoreze victimele. La îndemnul Juliei, David îl ucide pe profesor și îi continuă cercetările, prelevând mostre de parfumuri din glandele lăcustelor. Aceste parfumuri cu arome extrem de puternice, sunt apoi comercializate pe sume exorbitante în înalta societate sub sigla "". Cei doi se
Ira Melanox () [Corola-website/Science/328811_a_330140]
-
perechi de coarne și revine la institut. Aici o reîntâlnește pe Julie, care a suferit un accident: o lăcustă i-a pătruns în corp și nu a mai avut puterea să iasă, iar acum își sapă galerii subterane în carne, devorând-o pe dinăuntru. Văzând că situația a scăpat cu totul de sub control, David se decide să anunțe autoritățile cu privire la identitatea agresorului misterios, dar este ucis de lăcuste pe câmpul care separă Saint-Alex de institut. "Livre Fantastiques" consideră "Ira Melanox" ca
Ira Melanox () [Corola-website/Science/328811_a_330140]
-
acest fel de către Glustrod, iar folosirea Seminței pentru a respinge invazia gurkiană asupra Uniunii aduce o epidemie greu de controlat. Cele O Sută de Cuvinte, sufletele nemuritoare aflate în slujba Profetului Khalul, își trag vitalitatea din viețile pe care le devorează, rămânând veșnic tinere și beneficiind de o forță supraomenească. "Tăișul sabiei" s-a bucurat de o primire foarte călduroasă. În recenzia scrisă pentru "The Guardian", autorul Jon Courtenay Grimwood scria că „în sfârșit un roman care se ridică aproape de nivelul
Prima Lege () [Corola-website/Science/324151_a_325480]
-
Berkshire, cei doi soți au mers să hrănească leul, dar a avut loc o tragedie: cușca a fost deschisă, iar leul l-a ucis pe domnul Ronder cu o lovitură puternică de labă și a atacat-o pe doamna Ronder devorându-i o parte din față și desfigurând-o. Victima desfigurată era chiar chiriașa cu văl, iar cel ucis era soțul ei. Incidentul prezenta totuși câteva detalii suspecte care sugerau faptul că acest caz nu era un simplu incident și că
Aventura chiriașei cu văl () [Corola-website/Science/325404_a_326733]
-
americane, a fost înlocuit cu vulturul cu cap alb. Acvila din steagul Mexicului, în schimb, nu se aseamănă cu emblemele imperiilor europene, ci este moștenitoarea legendei fondării orașului Tenochtitlan "orașul Mexico", din acest motiv nu apare în pozitie heraldică, ci devorând un șarpe. În Biserica Catolică, acvila de munte este simbolul Sfântului Ioan, cel mai tânăr dintre apostoli. Când Papa Alexandru al VI-lea a dat titlu de Regi Catolici monarhilor din Spania în 1496, deasemenea i-a autorizat să adauge
Acvilă de munte () [Corola-website/Science/309458_a_310787]
-
La un an după invazia Poloniei, Hitler își continua asaltul de neoprit, și devora jumătate de Europa. Deja căzuseră, sau erau pe cale să cadă, Austria, Cehoslovacia, Finlanda, Norvegia, Danemarca, Olanda, Belgia și Franța, și începuseră bombardamentele nocturne asupra Londrei și altor orașe britanice. În ediția din 3 septembrie 1940, ziarul spaniol ABC informa că
3 SEPTEMBRIE. OAMENI MULȚUMIȚI (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295983_a_297312]
-
cât și prin unele particularități morfologice. După patru năpârliri larva se transformă în insectă adultă. Atât adulții, cât și larvele sunt prădători specializați, consumând doar anumite specii de insecte. Speciei îi este caracteristic canibalismul (în majoritatea cazurilor, după fecundare, femela devorează masculul). Este răspândita în Europa, Asia, până în Siberia și Extremul Orient, Africa. Specia a fost introdusă în America de Nord și Australia. În Republica Moldova specia este răspândita pe întreg teritoriul.
Mantis religiosa () [Corola-website/Science/313418_a_314747]
-
venețiene, printre care se numără și un muzeu de artă unde vede tabloul "Cele trei morți ale lui Aloysius Sagredi". Acesta prezintă un triptic în care același personaj, Aloysius Sagredi, moare în trei moduri diferite: prin înecare, prin spânzurare și devorat de niște creaturi fantastice. Între timp, la locuința lui Canal sosesc încă doi invitați: impiegatul de poștă Emiliano Sagrès și armatorul elvețian Jacques Delsagre. Și aceștia au fost invitați de Canal într-un mod la fel de misterios și, spre surprinderea sa
Cuibul de dincolo de umbră () [Corola-website/Science/327637_a_328966]
-
lor în conformitate cu tripticul poate rezolva un dezechilibru existent la nivelul unor forțe pe care nu le înțelege. Când află că și Delsagre a fost găsit spânzurat în port, Sagredo înțelege că lui i-a fost rezervată soarta de a fi devorat și se grăbește să își recupereze bagajele din locuința lui Canal, dornic să plece imediat din Veneția. Planurile lui sunt date peste cap și Sagredo se trezește captiv în labirintul clădirii vechi. Canal își face în cele din urmă apariția
Cuibul de dincolo de umbră () [Corola-website/Science/327637_a_328966]
-
o cursă Între educație și catastrofă”. George Orwell scrie și el: „Întro epocă de minciună universală, să spui adevărul este un act revoluționar”. Michelet spunea că În secolul al XX-lea istoria va cădea și se va spulbera În atomi „devorată până În temelii de acei ce-i redijează analele”. „Francesco Guicciardini (1483-1540) afirmă: «Trecutul ne Învață să deslușim viitorul». Astfel că, pentru noi, trecutul și viitorul au alcătuit dintotdeauna și pentru totdeauna un prezent istoric continuu. Sau mai laconic: Viitorul, ca
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
un paznic de colegiu, găsește o cutie de lemn ascunsă în subsol timp de 148 de ani. Îl anunță pe profesorul Dexter Stanley și cei doi decid să deschidă cutia. În interior găsesc o creatură letală care îl ucide și devorează pe Mike. Reușind să scape, Stanley îl cheamă pe absolventul Charlie Gereson care, sceptic, investighează cele întâmplate, însă este și el ucis de creatura din cutie. Stanley se duce acasă la prietenul și colegul lui de la universitate, profesorul Henry Northrup
Creepshow () [Corola-website/Science/322683_a_324012]
-
cele întâmplate. Northrup consideră creatura ca fiind o metodă bună de a scăpa de soția lui, Wilma, pe care adesea își imaginează că o ucide. Pune la cale un plan prin care, în cele din urmă, Wilma este sfâșiată și devorată de creatură. Northrup închide bestia la loc și azvârle cutia într-un lac din apropiere, apoi îl asigură pe Stanley că a scăpat de creatură. În scena de final, se dezvăluie că bestia este încă în viață, în cutia aruncată
Creepshow () [Corola-website/Science/322683_a_324012]
-
a decedat la vârsta de 37 de ani. După decesul soțului, Wilhelmine s-a mutat în casa părintească din Tübingen cu cei patru copii: Hermann, Wilhelm, Marie și Sophie. În biblioteca bunicului Wilhelm, care era consilier la Curtea Supremă, a devorat cărți de toate felurile: povești cu bandiți, romane cavalerești, romane istorice, Goethe, Schiller, Jean Paul, Wieland, Lessing etc. Situația economică nepermițând familiei să-i dea pe ambii fii la universitate, fratele mai mare, Hermann, a fost cel căruia i s-
Wilhelm Hauff () [Corola-website/Science/319281_a_320610]
-
ce stare este îl duc la spitalul din oraș. După ce Brian pleacă, Paul observă că bătrânul trage să moară și cheamă medicul, dar este expus și el la Picătură și moare la fel ca bătrânul. Meg observă cum Paul este devorat de Picătură și încearcă să-l tragă afară din acea gelatină, dar rămâne doar cu mâna lui Paul. Brian este acuzat de poliție că l-a ucis pe Paul, dar este eliberat din lipsă de dovezi. Meg îl urmărește și
Picătura () [Corola-website/Science/325483_a_326812]
-
în astronomia antică, nodurile lunare de nord și de sud erau denumite capul Dragonului (în latină: "Caput Draconis") și respectiv coada Dragonului (în latină: "Cauda Draconis"): simbolismul dragonului lapon sau cel oriental al chinezilor, perșilor sau al indienilor îl arată devorând Luna (o evocare a eclipsei de Lună). Simbolul nodului ascendent este ☊, iar simbolul nodului descendent este ☋. Revoluția draconică numără 27,21 de zile, sau mai precis 242 de luni draconice corespund cu 6.585,36 de zile (adică 18 ani
Nod lunar () [Corola-website/Science/333995_a_335324]
-
curge un cărucior de lux. Ei cu toții mîncară piciorul mansardei ei cu toții mîncară țiglă cînd ea a urcat fîlfîind pe acoperiș cînd ea nu putea fi ajunsă. Meteorologul de pe muntele Golgota roase timpul probabil iar ultimul Om în Cosmos își devoră capsula cînd ea depăși atmosfera terestră. — Ce-ai să faci de-acuma în cer? au întrebat-o cu gurile șiroind de regrete. Dar ea era atît de frumoasă încît a fost la fel de frumoasă și-n continuare. Iar ei nu găsiră
Aer cu diamantele lui Cărtărescu, Iaru, Coşovei şi Stratan by Simona Tache [Corola-website/-/18749_a_20074]
-
sorcova voi veni la ușa ta, iubire ultimă, și-n crivățul inimii ghinda statorniciei voi pune. Imperiale veverițe Îmi vor sări pe umeri, Întristarea nuci și mere-mi va da! Ninge grav peste Întreaga rostire, lupii În haită m-or devora. Trupurile noastre - bezmetice umbre În somn, rătăcind prin paturi furate din cancerul vremii, ne vor striga pe nume! În bezna acestui urcuș către moarte, sus și jos, Attiel privește asfințitul. Îngerul facerii tace, Îngerul vindecător al prostiei surâde, Îngerul ierburilor
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
Kadłubek. Conform unei versiuni populare a povestirii despre dragon acțiunea are loc în Cracovia, de-a lungul conducerii lui Krak, fondatorul legendar al orașului. În fiecare zi dragonul rău distrugea localități din întreg ținutul, omorând oamenii, jefuind casele lor și devorând animalele acestora. În multe versiuni ale istoriei, dragonului îi plăcea cel mai mult să devoreze fetele tinere, și putea fi potolit numai în cazul în care locuitorii orașului lăsau o fată tânără în fața peșterii sale o dată pe lună. Regele a
Dragonul Wawel () [Corola-website/Science/328909_a_330238]
-
a lungul conducerii lui Krak, fondatorul legendar al orașului. În fiecare zi dragonul rău distrugea localități din întreg ținutul, omorând oamenii, jefuind casele lor și devorând animalele acestora. În multe versiuni ale istoriei, dragonului îi plăcea cel mai mult să devoreze fetele tinere, și putea fi potolit numai în cazul în care locuitorii orașului lăsau o fată tânără în fața peșterii sale o dată pe lună. Regele a vrut să scape de dragon o dată pentru totdeauna, dar cel mai curajos cavaler al lui
Dragonul Wawel () [Corola-website/Science/328909_a_330238]
-
vraja aceea fantastică, regizorul a renunțat la dimensiunea citadină a romanului, preferându-i spațiul c1austrat, din interiorul caselor năpădite de molii. Aici infernul sunt «ceilalți». Acei «ceilalți» care poseda știința de a se sufoca unii pe alții, de a se devora unii pe alții. De aici nu se poate evada. Cum nici spectatorul nu poate evada din fascinanta atmosfera a filmului ce se țese ca o vrăjitorie”". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman considera că "Felix și Otilia" este
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
Ichiru îl vizitează și-l împușca, dar el îi arăta o rană mortală dintr-o încercare de al ucide pe Rido, din cauza rolului său în moartea lui Shizuka. După ce și-a împușcat fratele, Ichiru îl convinge pe Zero să-l devoreze astfel încât cei doi să poată deveni în cele din urmă unul, așa cum inițial ar trebui să fie. După ce a murit, Zero îl îngroapă pe Ichiru alături de momântul părinților lor. Prenumele lui Ichiru; "Ichi"= un (stil vechi), "ru"= fir. Numele de
Vampire Knight () [Corola-website/Science/321611_a_322940]
-
parte din viața lui, fie ea reală sau iluzorie. Salvarea sa miraculoasă din final pare totuși a fi datorată întâlnirii cu Creatorul Tărâmului. O altă temă majoră o reprezintă simbolismul Tărâmului. Covenant se disprețuiește pe sine din cauza leprei care-i devorează trupul, la fel cum Nobilul Foul ajunge să slăbească și să pună mâna pe Tărâm cu ajutorul disprețului. Decizia dacă frumusețea și sănătatea fundamentală a Tărâmului merită păstrate indiferent dacă acesta este real sau nu reprezintă reflectarea în oglindă a alegerii
Cronicile lui Thomas Covenant, Necredinciosul () [Corola-website/Science/320367_a_321696]
-
ii (ordinul "Sphenisciformes", familia "Spheniscidae") sunt un grup de păsări acvatice, care nu zboară, și care trăiesc exclusiv în emisfera sudică, în principal în Antarctica. Aceste păsări își prind hrana înotând și prinzând în gură peștii pe care apoi îi devorează. Există mai multe specii de pinguini, precum pinguinul regal, pinguinul imperial și pinguinul Adélie. Pe uscat par lenți, abia mișcându-se, dar în apă sunt foarte rapizi, deoarece își folosesc aripile pentru înot. De înălțime între 40 și 90 cm
Pinguin () [Corola-website/Science/310149_a_311478]
-
încercărilor lui de a comunica cu ei în semi-viață. Ei se află într-o lume care regresează, produsă de Jory Miller, o persoană aflată în semi-viață pe care Runciter o întâlnise anterior, în timp ce vorbea cu Ella. Se dovedește că Jory devorează forța vitală a celorlalți oameni aflați în starea de animație suspendată pentru a-și prelungi propria existență. Din tot grupul de antiprecogi și tehnicieni, doar Joe Chip reușește să îi scape, ajutat de substanța numită Ubik. Această substanță, al cărei
Ubik () [Corola-website/Science/320781_a_322110]
-
Úrsula. Aureliano s-a născut cu coadă de porc, așa cum cea mai învârstă dintre Ursule se temea că se va întâmpla (părinții copilului nu auziseră de acest lucru). Mama sa a murit în timp ce năștea. Din cauza neglijenței tatălui său, el este devorat de furnici. Când acesta îi vede cadavrul, Aureliano Babilonia înțelege semnificația pergamentului. Melchiade este un personaj ce făcea parte din trupa țiganilor. El vizitează Macondo în fiecare an, în martie, și atunci el începe să povestească lucruri din întreaga lume
Un veac de singurătate () [Corola-website/Science/313620_a_314949]