4,229 matches
-
Insistențele mele disperate de a menține ordinea au fost imediat catalogate ca încercări de revenire la metode staliniste de conducere a economiei (vorbele dlui Petre Roman, aprobate cu entuziasm de ceilalți aplaudaci din Guvern). Încă de atunci mi-am arătat dezacordul față de dl. Petre Roman și șleahta lui de lichele sau inconștienți (Văcăroiu, Draganescu, Zisu, Vătășescu, Severin, Aurel de la Cluj, Postolache și mulți alții). Ca urmare, până în 1993/1994, economia românească fusese dusă înapoi la nivelul anilor 50. În toate întreprinderile
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361636_a_362965]
-
Acasa > Orizont > Opinii > CORNELIU LEU -SFÂNTUL PAPĂ ȘI PĂCĂTOSUL BĂSESCU Autor: Corneliu Leu Publicat în: Ediția nr. 775 din 13 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Mă declar dintru început în dezacord cu părerile confraților noștri din presă, cum că președintele Băsescu nu va mai face anunțata vizită la Vatican, având în vedere faptul că, prin retragerea anunțată, Sanctitatea Sa Benedict nu-i va mai fi coleg printre șefii de state. Ar fi
CORNELIU LEU -SFÂNTUL PAPĂ ŞI PĂCĂTOSUL BĂSESCU de CORNELIU LEU în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351782_a_353111]
-
există contradicție între bunătate și pedepsirea onestă a răului, pentru că ,,Domnul este bun și drept” și ,,Dreptatea și pacea se sărută”. Aceste învățături ar trebui să ne călăuzească în relațiile noastre cu semenii, ca niciodată bunătatea să nu intre în dezacord cu dreptatea. Dar dreptatea se face uneori cu duritate, pentru pedepsirea răului, pentru instaurarea echilibrului, a păcii. A fi rău înseamnă a fi agresiv și a ucide calitățile bunătății, dragostea din suflet, a ucide credința sau a o perverti. Înseamnă
BUNĂTATE VS. RĂUTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352254_a_353583]
-
legi se precizează cu privire la art indicat de INSHREW: “Prevederile art. 3 (cel invocate de INSHREW - N.N.) nu pot fi interpretate sau folosite în scopul restringerii sau interzicerii dreptului de apărare a unei cauze legitime, de manifestare a unui protest sau dezacord ideologic, politic, religios ori de altă natură, garantate prin Constituție sau legi.” Ori, acordarea post-mortem lui Valeriu Gafencu a titlului de cetățean de onoare al orașului Târgu Ocna, s-a făcut nu pentru apartenența să la o mișcare politică, ci
SOLIDARITATE CU VALERIU GAFENCU de FUNDAŢIA „ION GAVRILĂ OGORANU” în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351600_a_352929]
-
niște principii neutre, care așteaptă să fie modelate.(“ Virtutea este buna administrare a unui principiu neutru.”). Între păcatele coborâtoare (vicii) și păcatele urcătoare (virtuți prost practicate), principiile neutre sunt singurul reper cert. Prelucrate cum trebuie, devin armonie; prost practicate, sunt dezacord, și din ele derivă virtuțile sau, după caz, viciile. În capitolul cinci, numit Inteligență și talent moral Dezbaterea morală este purtată pe un teritoriu în care aspirația etică este discutată circumstanțial, de aceea se militează pentru o etică circumstanțială. Pentru ca
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
să alcătuiască o frază, o propoziție, o sintagmă corecte. Lucru deloc de neglijat. Observăm astăzi peste tot în mass-media, cum se strecoară erori de limbă foarte supărătoare auzului sensibil, cum oamenii dobândesc deformări lingvistice, neglijențe stilistice, cacofonii, tautologii, , nedelicateți stilistice, dezacorduri. Foarte supărătoare pentru cineva care a învățat buchea gramaticii și a stilisticii. De felul cum deschizi gura și rostești prima frază într-o conversație particulară sau publică, vei fi cotat toată viața drept un om învățat sau neinstruit. De aceea
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
dreptate. Sper că nu vă deranjez prea mult, s‑a scuzat procurorul Dincă, cu o ușoară nuanță de ironie în voce, pentru a mai îndulci atmosfera. - Evident că nu, domnule procuror, a răspuns comisarul Grosu, oarecum înviorat, dar în total dezacord cu graba magistratului și hotărârile pripite pe care acesta le lua. „Treaba lui! O să se facă de băcănie până la urmă. Nu vrea să ia în seamă ce‑i aducem noi la cunoștință... El știe tot! Păcat de băiatul ăsta. Nici
CHEMAREA DESTINULUI (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356818_a_358147]
-
spus și cine aude Vocea Rusiei constată că Băsescu n-are binecuvântarea Moscovei. Asta i-a determinat pe Iliescu/Voiculescu și secția de tineret Ponta/Antonescu să-l înlăture pe Băsescu și să organizeze un referendum spre bucuria rușilor și dezacordul Europei. Oricine ar câștigta, cutumele orientale multiseculare, corupția, clientelismul moldo-valaha nu va fi înlătura peste noapte. Croitoru constată chiar că libertatea politică la romani se deteriorează 2012 ca urmare a unui „deficit substanțial de libertate economică, cu rădăcini adânci în dreptul
MARILE PUTERI ŞI DEMOCRAŢIA 2012 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355235_a_356564]
-
cursurile Conservatorului (Școala Populară de Artă) secțiile pian și balet. Iată de ce, la acea vreme, viitoarea scriitoare visează să îmbrățișeze o carieră artistică, însă acest lucru nu este posibil din mai multe motive. Problemele de sănătate, lipsa unui dosar bun, dezacordul părinților ca fiica lor să se orienteze spre un asemenea domeniu, precum și pledoaria profesoarei de fizică și chimie, care a convins-o pe Vavila Popovici să meargă pe drumul științei, au făcut ca destinul să o poarte pe aceasta în
„ÎN MINE, UNIVERSUL REFLECTAT” – SCRIITOAREA VAVILA POPOVICI (RALEIGH, CAROLINA DE NORD) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355653_a_356982]
-
celor mai mari poeti”), apelând, pentru întărirea aprecierilor axiologice, la aserțiunea poetului Hertrat B.J. (,,Daca Eminescu ar fi scris în franceza, ar fi fost cel mai mare poet al epocii, al acestui secol”). Convins de genialitatea lui Eminescu, deși în dezacord cu influența pesimismului schopenhauerean și a filozofiei budiste, conchide așezându-l alături de marii poeți ai lumii: „Dacă n-ar fi fost bolnav, dacă n-ar fi avut decepții și dacă nu s-ar fi întâlnit cu Schopenhauer și cu budismul
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
pietrele atunci când mă lovesc, le dor, de câte ori mă ating se rupe ceva din ele, sunt mai umane decât cei care le aruncă, mă dor, de câte ori mă plâng, de câte ori strigă:" Ferește-te!" și nu am unde să mă ascund, plângem în dezacorduri, chiar și notele sunt false în plânsul nostru, risc să fiu acuzat de plagiat, am ajuns să plâng cu plânsul altcuiva, am încălcat drepturile de autor, nu am avut timp să-mi compun plânsul meu, născut din loviturile mele, din
PLÂNG de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362598_a_363927]
-
parte Și pe toate la un loc. Ne-am bătut cu palmele peste burtă, Tocmai ne săturasem; Gârâiam și, deodată, Ne-a venit un chef de futăreală, Cu limbile primprejur. La urmă, am adunat 12 coșuri cu firimituri: Inepții, cacofonii, dezacorduri, aritmii, Tot felul de balasturi. I-am mulțumit Domnului, Că nu a dărâmat Turnul Babel peste noi. Amin! Referință Bibliografică: Ce blasfemie! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1182, Anul IV, 27 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
CE BLASFEMIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370203_a_371532]
-
să facă recurs adesea la modelele pe care le oferă istoria, precum Iovan Iorgovan (pp. 43-51) sau Basarab(ă) (pp. 28-32), context în care combate ipoteza djuvariană conform căreia voievodul ar fi fost de neam cuman , și să-și exprime dezacordul cu privire la anumite tendințe de falsificare a istoriei și de denigrare a personalităților ei. Totodată, domnia sa își exprimă regretul și cu privire la schimbarea în rău a României și la încercarea de distrugere a celei mai importante structuri de apărare a ei, armate
ULTIMII SOLDAŢI AI NEAMULUI ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353483_a_354812]
-
fi mijlocită de paginile pe care le avem pe Facebook, dar nu doresc să mai deranjez pe nimeni prin mesaje de aducere la cunoștință a episoadelor postate. Am avut “reclamații” în acest sens. Doar trei, dar am simțit iritarea ori dezacordul prin “tăcerea” totală a altor persoane care au primit mesajele mele. Nu voi exemplifica, dar doresc să fiu bine înțeles: NU am intrat în spațiile virtuale doar pentru a socializa! Scopul principal este literatura, răspândirea acesteia, fie proză ori poezie
CHEMAREA DESTINULUI, UN ROMAN SOCIO-PSIHOLOGIC CU FINAL DRAMATIC (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352855_a_354184]
-
au fost înființate ateliere de scriere terapeutică, proiecte care, chiar dacă nu asigură vindecarea, își propun să ofere toate pârghiile prin care să se înțeleagă mecanismul și funcționarea conflictelor interioare care ne macină și să contribuie la echilibrarea stărilor aflate în dezacord. Scrierea terapeutică poate fi la îndemâna oricui. Și asta pentru că, fiecare dintre noi ne împărtășim povești din viață, în mod continuu, uneori apropiaților, alteori chiar unor străini, știind că aceste povești au un efect de terapie și aplanare a conflictelor interne
CUNOAŞTEREA SINELUI PRIN SCRIS de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353079_a_354408]
-
arăta, concret, că Ifigenia, acest Mihai Viteazul al literelor românești cu sutien, păstorește, pe matinalul luceferism, greșeli elementare, adevărate boacăne gramaticale, care descalifică orice talent, oricât ar fi el. Am spicuit dintr-un autor - nu spunem cine, persoană importantă! - un dezacord de zile mari, între subiect și predicat, într-o recenzie, care se vrea, profund și înalt, intelectuală. Zice autorul, doct: „...se simte, din fericire, talentul și exigența față de scris”. S-or simți talentul și exigența poetesei, dar ale recenzentului, nu
IFIGENIA RECIDIVEAZĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353136_a_354465]
-
populari: aia, alea, celălalt, interjecții specifice vorbirii orale: „Tii!”, „Ei! Haide!”, „Ei! iaca ... ”, imprecații: „Fir-ai al dracului”, expresii populare: „ de auzea câinii în Giurgiu”, „alege-s-ar praful”, pleonasme: „să vorbim o vorbă”, „l-am văzut cu ochii mei”, dezacorduri: „că-i sărea ochilarii din ochi și giubenul din cap”, folosirea greșită a locuțiunii conjuncționale „pentru ca să”: „n-am putut pentru ca să o tratez cu refuz.” La o examinare atentă a vorbirii lui se poate constata că aceasta prezintă particularități diferite în funcție de
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
cielo Abissi di lacrime E cola lentamente Come se fosse niente Inchiostro dalle dita Ad asciugare le carezze Che bruciano ancoră SINGUR Și dacă în ochii tăi a fost doar soare și doar durere în ai mei pe buze-ți dezacord și încântare spini și flori aveau mâinile tale, cuvintele-ți doar împunsături și iubire ... Ai fost în toate foc și gheața, dezinteres și dar și mult zel. Ai fost eternul și sfârșitul, al meu pentru totdeauna... și niciodată la fel
DESTINUL / DESTINO (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354111_a_355440]
-
numea pe Mingote ironist și nu umorist și explică motivele. Umorul are de a face cu transgresiunea raționalului fără scopul de a-l schimba; adică, o atitudine intranzitivă. La Mingote, exista o dorință de a provoca schimbarea lucrurilor. Pentru Lazaro, dezacordul cu ceea ce este regulamentar constituie fundamental umorului, a cărui extrema o numim comic. La celălalt capăt, dobândește forme mai suave și provoacă senzația de plăcut a unui zâmbet, putând ajunge chiar și la poezie.”[8] În ciuda preciziei explicației lui Lazaro
DOREL SCHOR SAU ITINERARIILE ABSURDULUI de DIEGO VADILLO LÓPEZ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354526_a_355855]
-
modul general pentru tot restul lumii, detașîndu-se în special în zona Europei de centru- est și vest. Aceste teorii sau opinii trebuie să fie luate în considerare, deoarece informațiile pe care le conțin fac subiecte de discuție considerabile, generînd multe dezacorduri între geneticieni de bază. Renumiți geniticieni români ca Constantin Maximilian, Andrei Pali și mulți alții, luîndu-i în considerare și pe istoricii români ca: Nicolae Densușianu, Nicolae Iorga, Nicolae Bălcescu, C.tin Giurescu, Pârvan și mulți alții nu mai puțin importanți
EVOLUȚIA RASEI UMANE ȘI MODIFICAREA STRUCTURI ADN-ULUI DE-A LUNGUL TIMPULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/347123_a_348452]
-
spațiu care mi-e drag plin de kitschuri dar și de literatură o mie de mâțe își acordează mieunatul în textul pomenit cineva a uitat limba română zâmbește cu mult venin în gura lătăreață acordurile îi sunt într-un perfect dezacord al a al a tralala iubitule iubito scârț miau poc trosc și gata poezia...uf la final bineînțeles bietul verb a iubi agonizează noroc de el de rezonanța lui salvează de multe ori textele în fine acum tac râde pântecul
O MIE DE MÂŢE ÎN PLIN ACORDAJ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347203_a_348532]
-
ea ar fi fost lipsită de Duhul adevărului. Nu ar fi putut exista o vreme când ea ar fi primit greșeala în sânul său, când mirenii, preoții și episcopii să se fi supus prescripțiilor și învățăturii care să fie în dezacord cu învățătura și duhul lui Hristos. Acela care spune că ar putea fi în ea o astfel de sărăcire a duhului lui Iisus Hristos nu cunoaște Biserica și îi este străin. Revolta personală împotriva unei învățături false, cu păstrarea sau
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV [Corola-blog/BlogPost/357117_a_358446]
-
uitarea! Pare o pană povara vieții dacă în mână tremură mărgăritarele Cotnariului din pahar. Iar paharul de Cotnari pare vast atunci când în el nu sunt storși numai strugurii, ci și cântecele Mariei Șalaru! Doamna de cântec, modelator de glas frumos Dezacorduri fonice, surdizând incurabil înădușă lumea astăzi. Arta muzicală se transferă printr-un management care țintește profitul imediat, în marfă. Ca și viața, ajunge să nu mai fie un bun spiritual, ci o ofrandă a plăcerii corporalității. Dar, cu precizia separării
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
seară frumoasă! Și, succes mult vă doresc! Simona Taut: Mulțumesc și eu! Așa să fie, așa să dea Dumnezeu! V.: Printre altele o discuție simplă, dar cuprinzătoare am surprins pe facebook, despre care doamna Simona Taut nu și-a exprimat dezacordul de a fi mai publică decât este; pentru detalii, click aici. Click pentru a vedea albumul doamnei Simona Taut. Interviul se mai află și la acest link: http://www.femeiastie.ro/destine-fara-sablon/interviuri/pasiune-pentru-dans-cu-doamna-coregraf-simona-taut
INTERVIU CU DOAMNA COREGRAF, SIMONA TAUT! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357428_a_358757]
-
și condamnat eșecului, unde natura neparticipativă nu mai era un complice, o ocrotitoare, ci un gol existențial, iubirea devine un gest mai mult grotesc decât liniștitor: „Ea plânge, și-a căzut pe clape, / Și geme greu ca în delir... / În dezacord clavirul moare, / Și ninge ca-ntr-un cimitir” (Nevroză). Cum aș putea încerca desecretizarea trăirilor bacoviene decât lăsându-l să-și destăinuie singur crezul: „Și toamna, și iarna / Coboară-amândouă; / Și plouă, și ninge, - / Și ninge, și plouă” (Moină), stări atmosferice
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]