50,442 matches
-
discutată și într-o adunare generală a anului IV. Inculpatul Cazimir ia cuvîntul și se declară incapabil de a demonstra prin ce transformări fonetice și semantice s-a ajuns de la colonie la coniac. Mare ilaritate în asistență. Graur, prezent la dezbateri, trage o concluzie: Cazimir e neserios. Zalis ține un mare discurs, plin de greșeli tactice. Graur mai trage încă o concluzie: Cazimir îi mînă pe ceilalți din umră. ...oct. 1954. Printr-o hotărîre a Rectoratului, cei patru au fost sancționați
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
strîng laolaltă oamenii pe căprării, simțim neapărat nevoia să ne vîrîm cu toți sub o umbrelă. Să ne alegem o temă unică în limitele căreia sîntem obligați să ne mișcăm, un slogan sub care să defilăm. Cine fixează obiectul unei dezbateri și cine stabilește problema arzătoare? Sub orice etichetă există un fel de încolonare și eu mi-aș dori atît de mult o adunare-petrecere ca revelioanele studenției mele la care fiecare aduce, nu ce-i cere gazda, ci ce-i place
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
primă serie de autori indică o asimetrie. Biografia e maculată, în schimb opera în întregime sau doar pe anumite parcele se arată imună la invazia răului. Opțiunea eronată, în favoarea diavolului, are un efect dizolvant în publicistică, în intervențiie în arena dezbaterilor, pe alocuri chiar 1n unele scrieri minore ca importanță. Această porțiune a tabloului capătă, deci, semnul minus. La antipozi, creația, netributară conceptelor sterile, se menține validă în nucleul de bază, nu e răsturnată. Adesea se poate demarca exact începutul și
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
cât de cât asemănătoare ca aceea din romanul lui Duda mai există în ciclul din urmă al lui Sorin Titel. Nu întâmplător, Titel a scris cu înțelegere chiar despre acest roman, desfășurat într-o ironie tandră, poetică, evidențiind calitățile analizei, dezbaterii, tocmai datorită privirii orientate de jos în sus, de la cotidian spre istorie și amintind de Cehov, modelul lor comun. Tinerii prozatori din deceniul 9 vor exprima o predilecție a mișcării lor literare înspre alegerea existenței celor care nu au putere
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
mai toată viața, desfășurând o prodigioasă activitate de conferențiar. Era un mare animator. El a inițiat în 1928 Gruparea intelectuală, fără prea mare ecou și, în 1932, simpozioanele cunoscutei asociații Criterion. Printre altele, ne informează el, a avut loc o dezbatere despre Lenin, când a vorbit și Lucrețiu Pătrășcanu. Sala se umpluse până la refuz de comuniști și de simpatizanții lor, ceea ce a alertat poliția. Petru Comarnescu e acuzat că a înlesnit propaganda comunistă în fața Palatului regal și într-o clădire (Biblioteca
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
și micilor crize, relația lor cu banii - iată un prim calup de teme dezbătute și scotocite. Urmează capitole mai picante, dar la fel de lumești: tunsura scurtă la femei, raderea bărbii la bărbați, vizibilitatea corporală (atâta vreme tăinuită în straturi de veșminte), dezbaterea publică a romanului Amantul doamnei Chatterley de D. H. Lawrence, care era statutul romanelor românești de dragoste ale anului 1933, cum se îndrăgostesc și iubesc scriitorii (avem aici mici studii de caz pe Galaction, Arghezi, Călinescu, Lovinescu, Rebreanu, Perpessicius, Șuluțiu
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
ca bunuri de consum (sau obiecte de lux) prea puțin extraterestre. Săptămâna cărții, adevărat festin livresc în capitală, este scanată prin activitatea librarilor, editorilor, cititorilor și, firește, a scriitorilor, care foșnesc impacientați ori cu grație, participând la ședințe de autografe, dezbateri etc. Ce potrivit ar fi inclusiv astăzi simbolul unei astfel de Săptămâni a cărții: un cap de măgar în vitrină, dedesubtul căruia scrie "numai eu nu citesc"! Este scanată gazetăria ca stil de viață și de a rezona cu realitatea
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
și romanul modern, unde autorul “ține în loc năvala faptelor prin felul acesta de dispozitiv au relenti al analizei.” Odată cu Proust, romancierul intercalează în opera sa eseul, nu se mai mulțumește cu expunerea stărilor de conștiință, ci le aprofundează printr-o dezbatere ideatică. “Introspecția, notează criticul, ca metodă psihologică, ia locul intuiției ca mijloc artistic”, astfel încât citim “adevărate autobiografii”. Parcă pe urmele lui Ibrăileanu, Vladimir Streinu vede lucrurile echilibrat, ambele formule având îndreptățire într-o construcție armonioasă. Comentatorul “va observa frumusețea «etern
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
Atît de vizibil și atît de autoritar încît devenise o regulă a jocului, pe care nu ți se permitea s-o încalci. “- Domnilor - a exclamat într-o zi un vorbitor -, să rămînem în Caragiale și să nu cădem în Budai-Deleanu!” Dezbaterile, seară de seară, erau retransmise integral la televizor și urmărite cu mai multă aviditate decît dacă ar fi fost o emisiune de divertisment. De la un timp, membrilor “plini” ai CPUN li s-au adăugat membri observatori, reprezentînd partidele înscrise la
Cine era? by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13010_a_14335]
-
publicații. Perspectiva totalizantă, înțelegerea inuitivă, imaginația creatoare, trei direcții care se îmbină, pe acestea trei le-am preferat descrierilor minuțioase și fastidioase, aplicărilor savant-sterile, deformate de zel neofit, a decretelor multiculturalismului la modă în lumea literelor. Nu ne lasă indiferenți dezbaterile zilei, vezi mesele rotunde despe nord și sud, centru și provincie, generație și canon, masculin și feminin, criza revistelor, dar nu ne facem o preocupare specifică din promovarea “diferenței” decât sub forma excelenței artistice, nu ideologice. Scrisorile de dragoste ale
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
Onești (12-13 septembrie) și la Tescani (14 septembrie). Respectând programul, judicios gândit pe teme mari: Repere publicistice, Colocviu de literatură contemporană, Recitalul „Poetul în Cetate”, Cultură și sincronizare, ediția acestui an s-a impus prin trăsătura sa susținută de vie dezbatere. Având ca punct de pornire tema G. Călinescu și critica literară postbelică, moderator Eugen Simion, atmosfera a câștigat atât prin caracterul său de obiectivă sociabilitate, cât și prin aducerea în discuție a problemelor complexe ale culturii, literaturii și limbii române
La Onești și la Tescani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13487_a_14812]
-
și Felix Lupu care, din sfiiciune, deși autor al unui volum de versuri și poeme în proză, el fiind exponent al artelor plastice, a apelat la vocea tinerei actrițe, Rodica Lazăr, de la Teatrul Bulandra, ambii originari din Onești. Tot ca dezbatere și nu ca simplă expunere, s-a derulat întâlnirea în „universul călinescian” din Galeriile Fundației, pe tema Repere publicistice. Nu s-a mai ținut seama de numărul publicațiilor propuse în program, ci - prin Nicolae Breban, Aura Christi, Carmen Mihalache, Al.
La Onești și la Tescani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13487_a_14812]
-
încheiat cu un recital de poezie română contemporană, susținut de actrița Rodica Lazăr, în acompanierea la chitară clasică a lui Ionuț Militaru. Fără să rămână sever monumentală și această întrunire a depășit regula jocului, probând calitatea vie și coerentă a dezbaterii. Sunt de reținut felicitările adresate de Președintele Academiei Române „pasiunii și îndărătnciei, în sens pozitiv” ale organizatorului Const. Th. Ciobanu de 35 de ani, al acestor întâlniri, promisiunea ca, din 2004, Academia Română și Uniunea Scriitorilor să se implice în organizarea dezbaterilor
La Onești și la Tescani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13487_a_14812]
-
dezbaterii. Sunt de reținut felicitările adresate de Președintele Academiei Române „pasiunii și îndărătnciei, în sens pozitiv” ale organizatorului Const. Th. Ciobanu de 35 de ani, al acestor întâlniri, promisiunea ca, din 2004, Academia Română și Uniunea Scriitorilor să se implice în organizarea dezbaterilor. Ca o mare promisiune este perspectiva întâlnirii, la Onești, a celor cu veghe neobosită, „pro și contra”, față de opera lui G. Călinescu. Printre participanți s-au numărat Ion Beldeanu, Constantin Berdilă, Nicolae Breban, Elena Bulai, Aura Christi, Const. Th. Ciobanu
La Onești și la Tescani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13487_a_14812]
-
posedând certificatul de noblețe al originii sănătoase. Un articol constituțional, 80, sancționează normativ existența învățământului de stat și precizează angajamentul statului democrat popular în "dezvoltarea științei, literaturii și artei". În acord cu exigențele democratismului sovietic, proiectul de constituție este supus dezbaterii cetățenilor: cărturarului-demnitar Sadoveanu, partidul îi încredințează misiunea de a participa, cu condeiul, în lupta dată pentru întronarea definitivă a libertății. "Însemnările pe marginea articolului 80", editate ca volum în 1952, închid un cerc și, după elogiul constituției sovietice de la 1936
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
parte comentariile de text - de altfel reușite analize de poezie - pentru a remarca faptul că mai ales primul capitol adoptă tipul de discurs capabil să împace incongruențele dintre abordarea didactică și prezentarea teoretică atentă la contradicțiile și incertitudinile implicate de dezbaterile asupra postmodernismului. Reușește autorul, în numai două zeci de pagini, să ofere nu doar o introducere pertinentă și deloc simplificatoare în conceptul de postmodernism, ci și o poziție personală, din moment ce alege să se situeze în interiorul fenomenului adoptînd, declarat, o atitudine
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
urm.) - dar... Cît de bine, cît ajutor a putut da - în această calitate - luptei Românilor împotriva ocupației comuniste a Sovieticilor! Patru ani în care, indirect, și-a servit Patria (între alte fapte, și aceea de a o apăra de dușmănoase dezbateri în problema Transilvaniei românești). Neagu Djuvara a instruit și, cu permisiunea Aliaților, a trimis, în misiune, în România, parașutiști. Tineri Români, mai ales foști ofițeri români refugiați în Apus erau trimiși în munții României - prin Grecia - spre a cerceta teritoriile
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
totuși gata de luptă. I se impuse însă intervenția. Aliații aleseră ei singuri momentul, urmărind doar să-și ușureze propria sarcină. Un al doilea consiliu de coroană se ținu la București, în palatul Cotroceni. Cum nu mai era timp pentru dezbateri el se încheie relativ repede, nu mai înainte ca Petre Carp să-și facă auzit (încă o dată) sumbrul lui glas de Casandră. Prevestirea nu avea să se adeverească. În aceeași zi - 14 august - pe înserate, jandarmii pedeștri anunțau suflînd în
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
din Mangalia. în prezența primarului Mangaliei, Zamfir Iorguș, un consecvent susținător al culturii, sunt prezentate comunicări în engleză, franceză și română și au loc discuții pasionante. Pasionante pentru că subiectele sunt de mare interes, iar intervențiile - scurte, conferind un ritm alert dezbaterii. începutul îl face Alan Brownjohn, care ne atrage atenția că vedem războaiele la televizor, ca pe un joc video, și că folosim în comunicarea de fiecare zi doar 300 de cuvinte. Urmează Cenghiz Bektaș, care îl citează pe Homer, Nemesio
Festivalul internațional "ZILE ȘI NOPȚI DE LITERATURĂ" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14757_a_16082]
-
realiza lucrarea dicționarului român (apud D. Macrea, Probleme de lingvistică română, Editura Științifică, 1961, p. 122). Nicicând, prin nici o lege ulterioară, nu i s-a retras Academiei Române această prerogativă. De altfel, acest lucru este învederat și de faptul că toate dezbaterile privitoare la elaborarea de sisteme ortografice succesive s-au desfășurat în sânul sau sub patronajul Academiei Române. Mi se pare deci anormal să se tăgăduiască dreptul celui mai înalt for științific și cultural al țării de a legifera în materie de
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
Pe de altă parte, la nivelul anilor francezi, Neagu Djuvara descrie în detaliu activitățile pe care le-a urmat și oamenii pe care i-a cunoscut fără a încerca însă să facă o judecată de ansamblu a societății franceze (marile dezbateri de idei, viața culturală, disputele din mass-media) și să comenteze modul în care diaspora română s-a adaptat la această nouă realitate politică. Puținele excepții, paginile în care autorul se încumetă să facă trecerea de la particular la general, sînt de
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
Dragoș Bucurenci Cum să trăiești alături de oameni care urăsc ceea ce ești — Miercuri, 25 iunie, de la ora 6 p.m., vă aștept la o dezbatere moderată de despre “strategiile de supraviețuire într-o lume rasistă, homofobă și sexistă”. Îmi displace puțin titlul evenimentului, pentru că pune niște etichete care blochează comunicarea cu niște actori foarte importanți din jurul nostru, dar cred că e mai puțin important cum
Întâlniri cu intoleranța cotidiană by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82352_a_83677]
-
despre “strategiile de supraviețuire într-o lume rasistă, homofobă și sexistă”. Îmi displace puțin titlul evenimentului, pentru că pune niște etichete care blochează comunicarea cu niște actori foarte importanți din jurul nostru, dar cred că e mai puțin important cum se numește dezbaterea decât ceea ce ce vom discuta în cadrul ei. Aștept cu interes să aud ce vor avea de spus despre acest subiect Florin Buhuceanu (ACCEPT), Elena Radu (profesoară de limba romani), Liliana Popescu (SNSPA) și Valeriu Nicolae (World Vision). Mă interesează mai
Întâlniri cu intoleranța cotidiană by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82352_a_83677]
-
un lagăr de exterminare și a fost aprinsă o flacără eternă. Tot atunci a fost tăiat oculus-ul în tavan. Spre sfârșitul anilor ’80, la Bonn, în capitala Germaniei libere, proiectul unui memorial dedicat celor căzuți în războaie a stârnit dezbateri aprinse. Scandalul din jurul vizitei președintelui Reagan la cimitirul militar Bitburg, unde fuseseră înmormântați și membri ai SS, a înfierbântat și mai mult spiritele, iar proiectul n-a prins niciodată viață. Căderea zidului Berlinului i-a dat, însă, un nou suflu
Jalea de bronz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82382_a_83707]
-
bun-simț: „Săracii de ei, nu-și dau seama că, dacă Iisus ar fi venit pe lume în zilele noastre, ar fi fost în stradă, alături de oamenii din marș, pentru că El a luat mereu partea obidiților?...” De ani de zile de când dezbaterea despre drepturile persoanelor LGBT mocnește în societatea românească, îmi spun că Ne grăbim să judecăm și să arătăm cu degetul ori sărim să ne apărăm „valorile tradiționale” (sărăcia și nevoile și neamul) mai înainte de a încerca să facem un lucru
Solidaritate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82353_a_83678]