577 matches
-
bărbați. De asemenea, rata sexelor variază de la o perioadă de timp la alta; în unele perioade apare un surplus de bărbați, iar în altele unul de femei. Schimbările în compoziția populației pot avea importante ramificații sociale. O rată a sexelor dezechilibrată, spre exemplu, poate afecta oportunitățile oamenilor pentru a găsii un partener de viață de sex opus, să se căsătorească și să aibă copii. Așa cum vom discuta pe larg în finalul acestui capitol, schimbările produse în compoziția de vârstă a populației
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
al XIX-lea, aspect asupra căruia vom reveni. Ceea ce este însă important îl reprezintă faptul că atât „nebunia”, cât și „alienația mintală” aveau și un nucleu de fascinație asupra societății. Nebunii erau în mod egal considerați nu numai niște persoane dezechilibrate, ci și niște „inspirați” (profeți, vizionari etc.). În cazul alienației mintale, teoria degenerescenței care încerca să le dea o explicație era compensată de teoria geniului, adesea reamintindu-se celebrul adagiu aristotelic: Nulum magnum ingenium sine mixtura dementia fuit. Medicalizarea nebuniei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
comportament specifice; b) reprezintă structuri anormale, interesând unele sectoare ale personalității umane și care duc la modele aberante de existență și adaptare ale acestor indivizi. Din punct de vedere clinico-psihiatric, A. Delmas, descrie două mari grupe de personalități psihopatice: 1) Dezechilibrații simpli: hiperemotivii, stările astenice constituționale, instabilitatea psihomotorie, ciclotimia, paranoia constituțională, schizofrenia sau constituția schizoidă, epileptoidă sau constituția glischroidă-vâscoasă, bradipsihică. 2) Dezechilibrații majori: reprezintă o categorie mai nuanțată: a) subiecții care au reușit, într-o anumită privință să se adapteze la
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
adaptare ale acestor indivizi. Din punct de vedere clinico-psihiatric, A. Delmas, descrie două mari grupe de personalități psihopatice: 1) Dezechilibrații simpli: hiperemotivii, stările astenice constituționale, instabilitatea psihomotorie, ciclotimia, paranoia constituțională, schizofrenia sau constituția schizoidă, epileptoidă sau constituția glischroidă-vâscoasă, bradipsihică. 2) Dezechilibrații majori: reprezintă o categorie mai nuanțată: a) subiecții care au reușit, într-o anumită privință să se adapteze la un anumit tip de mediu, care este el însuși anormal, viciat; b) stările nevrotice dezvoltate pe un teren constituțional anormal psihic
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de comportament de natură psihopatică, diferiți de cei „liniștiți”, educabili și adaptabili, firește, în limita gradului oferit de oligofrenie. Din punct de vedere psihogenetic, factorii psihopatologici incriminați în geneza acestor tipuri de sindroame psihopatologice sunt următorii: - constituția heredo-psihică de tip dezechilibrat, - inducția modelului parental (familie dezorganizată, răul model, frustrări, carențe educaționale), - rezonanța psihogenă (respingere, ostilitate, excludere, agresivitate în familie), - carența de autoritate (absența modelului, incapacitatea de a putea dobândi un rol), - mediul social de supraviețuire, - episoadele spectaculare și accidentale ale vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
le consideră „degradări”; în sensul acestor delimitări etiologice, sunt izolate următoarele categorii nosologice psihiatrice: 1) Degenerescențele, care sunt tare organice ale individului sau care pot fi dobândite familial. K Regis distinge în această categorie de tulburări următoarele forme clinice: a) dezechilibrați sau „degenerații superiori” (dizarmonici, originali, excentrici), b) degenerații propriu-ziși sau „degenerații medii”, c) monstruozitățile sau „degenerații inferiori” (imbecili și idioți). 2) Degradările se caracterizează printr-o stare de degradare a ființei morale și psihice a bolnavului. Ea nu este un
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Theophrast, La Bruyere, Ph. Pinel, V. Magnan, J.B. Fries). Psihiatria franceză din secolul al XIX-lea a propus ca mod de explicare a naturii personalităților anormale conceptul de „degenerescență” expus mai pe larg, considerându-i pe psihopați ca fiind personalități dezechilibrate congenital (A. Morel, V. Magnan). Acest punct de vedere a fost preluat și dezvoltat de către C. Lombroso, într-un context lărgit, cu caracter interdisciplinar, psiho-socio-medico-antropologic. În aceeași epocă, psihiatria engleză sublinia caracterul de degenerescență, sau de ireversibilitate morală a acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de acord în a recunoaște existența unei lungi „game intermediare” de aspecte psihopatologice admițând în felul acesta, dificultatea extremă de a trasa o „limită” între „normali” și „psihopați”. În sensul acesta Kahn vorbește despre „normalii discordanți”, Suner și Pascalis despre „dezechilibrații simpli” și „dezechilibrații complecși”, Leonhardt introduce conceptul de „personalități accentuate”, iar Gruhle distinge „personalitățile conflictuale”. Față de cele de mai sus se impun câteva criterii de referință, capabile de a delimita cadrul „personalităților amorale” sau al psihopaților. Acestea sunt următoarele : a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a recunoaște existența unei lungi „game intermediare” de aspecte psihopatologice admițând în felul acesta, dificultatea extremă de a trasa o „limită” între „normali” și „psihopați”. În sensul acesta Kahn vorbește despre „normalii discordanți”, Suner și Pascalis despre „dezechilibrații simpli” și „dezechilibrații complecși”, Leonhardt introduce conceptul de „personalități accentuate”, iar Gruhle distinge „personalitățile conflictuale”. Față de cele de mai sus se impun câteva criterii de referință, capabile de a delimita cadrul „personalităților amorale” sau al psihopaților. Acestea sunt următoarele : a) Existența unor ciudățenii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de dezechilibru psihopatic, sociopatie, personalitate antisocială, toți acești termeni desemnând acea formă, de devianță socială care se observă în special la sexul masculin și în mediile socio-familiale dezorganizate. Prin instabilitatea și incapacitatea sa de a se integra în grup, persoana dezechilibratului se deosebește de persoana dis-socială adaptată și integrată într-un grup marginal în care-și găsește identitatea și securitatea. Stările de dezechilibru psihic se caracterizează prin câteva trăsături majore, care le sunt specifice din punct de vedere psihopatologic. Acestea sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nici cu structurile nevrotice, nici cu cele psihotice ale personalității. Acest tip de personalitate a fost izolat pentru prima dată de A. Morel (1857) care descrie „grupa degeneraților”. Teza degenerescenței este ulterior preluată de V. Magnan care descrie „grupa degeneraților dezechilibrați”, în care include următoarele tipuri psihopatologice: dezechilibrații de inteligență, dezechilibrații de sensibilitate, agresivi și imorali, dezechilibrații de voință, impulsivii. E. Dupré reia problema incluzând aceste tipuri de personalități anormale în grupa „dezechilibraților constituționali” în care include următoarele forme clinice: dezechilibrații
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihotice ale personalității. Acest tip de personalitate a fost izolat pentru prima dată de A. Morel (1857) care descrie „grupa degeneraților”. Teza degenerescenței este ulterior preluată de V. Magnan care descrie „grupa degeneraților dezechilibrați”, în care include următoarele tipuri psihopatologice: dezechilibrații de inteligență, dezechilibrații de sensibilitate, agresivi și imorali, dezechilibrații de voință, impulsivii. E. Dupré reia problema incluzând aceste tipuri de personalități anormale în grupa „dezechilibraților constituționali” în care include următoarele forme clinice: dezechilibrații constituționali de motilitate, constituția emotivă, constituția paranoiacă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Acest tip de personalitate a fost izolat pentru prima dată de A. Morel (1857) care descrie „grupa degeneraților”. Teza degenerescenței este ulterior preluată de V. Magnan care descrie „grupa degeneraților dezechilibrați”, în care include următoarele tipuri psihopatologice: dezechilibrații de inteligență, dezechilibrații de sensibilitate, agresivi și imorali, dezechilibrații de voință, impulsivii. E. Dupré reia problema incluzând aceste tipuri de personalități anormale în grupa „dezechilibraților constituționali” în care include următoarele forme clinice: dezechilibrații constituționali de motilitate, constituția emotivă, constituția paranoiacă, constituția mitomaniacă, perversiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
izolat pentru prima dată de A. Morel (1857) care descrie „grupa degeneraților”. Teza degenerescenței este ulterior preluată de V. Magnan care descrie „grupa degeneraților dezechilibrați”, în care include următoarele tipuri psihopatologice: dezechilibrații de inteligență, dezechilibrații de sensibilitate, agresivi și imorali, dezechilibrații de voință, impulsivii. E. Dupré reia problema incluzând aceste tipuri de personalități anormale în grupa „dezechilibraților constituționali” în care include următoarele forme clinice: dezechilibrații constituționali de motilitate, constituția emotivă, constituția paranoiacă, constituția mitomaniacă, perversiunile instinctive (instabilitatea socio-profesională, tendința la delincvență
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
preluată de V. Magnan care descrie „grupa degeneraților dezechilibrați”, în care include următoarele tipuri psihopatologice: dezechilibrații de inteligență, dezechilibrații de sensibilitate, agresivi și imorali, dezechilibrații de voință, impulsivii. E. Dupré reia problema incluzând aceste tipuri de personalități anormale în grupa „dezechilibraților constituționali” în care include următoarele forme clinice: dezechilibrații constituționali de motilitate, constituția emotivă, constituția paranoiacă, constituția mitomaniacă, perversiunile instinctive (instabilitatea socio-profesională, tendința la delincvență, propensiunea la bufeele delirante). Astăzi, în acest grup de tipuri de personalități anormale sunt incluse personalitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dezechilibrați”, în care include următoarele tipuri psihopatologice: dezechilibrații de inteligență, dezechilibrații de sensibilitate, agresivi și imorali, dezechilibrații de voință, impulsivii. E. Dupré reia problema incluzând aceste tipuri de personalități anormale în grupa „dezechilibraților constituționali” în care include următoarele forme clinice: dezechilibrații constituționali de motilitate, constituția emotivă, constituția paranoiacă, constituția mitomaniacă, perversiunile instinctive (instabilitatea socio-profesională, tendința la delincvență, propensiunea la bufeele delirante). Astăzi, în acest grup de tipuri de personalități anormale sunt incluse personalitățile psihopatice, sociopatice și personalitățile antisociale. Acest tip de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
instinctive (instabilitatea socio-profesională, tendința la delincvență, propensiunea la bufeele delirante). Astăzi, în acest grup de tipuri de personalități anormale sunt incluse personalitățile psihopatice, sociopatice și personalitățile antisociale. Acest tip de personalități au un caracter psihopatologic eterogen, marcat de natura lor dezechilibrată și antisocială. Din punct de vedere psihopatologic ele se caracterizează prin următoarele aspecte: impulsivitate, agresivitate, inafectivitate aparentă, absența anxietății, alte manifestări (trăsături de caracter de aparență isterică, tulburări de conduite sexuale, tulburări de dispoziție afectivă, episoade disforice de scurtă durată
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
două seturi (structură și geografie), Mearsheimer concluzionează că, în cazul sistemelor multipolare echilibrate, cu precădere când statul amenințat este protejat de întinderi de apă, strategia cea mai avantajoasă ar fi pasarea responsabilității. Pe de altă parte, când sistemul este multipolar dezechilibrat, în special când există vecinătate pe uscat, realismul ofensiv prescrie contrabalansarea. Pasarea responsabilității este atrăgătoare mai ales în sistemele multipolare, unde se poate găsi o mare putere care să accepte responsabilitatea înfruntării agresorului. O astfel de confruntare i-ar putea
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
AMP (AMPK). Insulina are ca efect reducerea activității AMPK, care duce la reducerea oxidării acizilor grași ca răspuns la creșterea producției de ATP prin oxidarea glucozei. Rezultă astfel o producție de ATP în condiții mai economicoase față de situația din diabetul dezechilibrat, unde predomină oxidarea acizilor grași cu un consum mult crescut de oxigen. Modificările induse de diabet în metabolismul glucozei. Transportul de glucoză în miocardiocit este modificat, atât la subiecții umani, cât și în studiile pe animale (55). Aceasta s-ar
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
rezultă din ciclul Krebs, alimentat metabolic și de cantitățile mari de acetil coenzimă A rezultate din metabolizarea acizilor grași, fac ca oxidarea crescută a acizilor grași să determine și pe această cale reducerea glicolizei în cordul diabetic. În diabetul zaharat dezechilibrat se poate ajunge la situația în care oxidarea acizilor grași să devină sursa aproape exclusivă a producției energetice, astfel încât glicoliza este redusă la minimum. Una dintre consecințele cele mai defavorabile este consumul crescut de oxigen al celulei miocardice și acumularea
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
celulei miocardice și acumularea produșilor metabolici ai beta-oxidării acizilor grași. Modificări ale metabolismului acizilor grași în diabetul zaharat. Așa cum s-a arătat anterior, în cordul diabetic există o creștere a ponderii folosirii acizilor grași ca sursă energetică în condițiile diabetului dezechilibrat. Exceptând insulinodeficiența, această pondere crescută ar putea fi explicată și de nivelurile circulante crescute de acizi grași. Cu toate acestea, s-a dovedit prin studii experimentale că și în absența perfuzării cu acizi grași, la animalele studiate rata beta-oxidării acizilor
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
Kg. Osmolaritatea eficientă exclude din calculul osmolarității plasmatice ureea (molecula ei fiind difuzibilă prin membranele celulare) astfel încât valorile normale sunt mai mici, cuprinse între 280-290 mOsm/l. 1. Definire, frecvență și clasificare În mod arbitrar se folosește termenul de "diabet dezechilibrat" în momentul creșterii corpilor cetonici sanguini, detectați, de regulă, prin determinarea lor în urină. Într-o primă etapă, creșterea corpilor cetonici nu modifică pH-ul sanguin. O scădere a pH-ului sub 7,35 definește cetoacidoza moderată, iar sub 7
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
și benefice pentru sănătate. Alimentația conține compuși atât naturali, cât și chimici, care pot fie să inhibe, fie, dimpotrivă, să favorizeze cancerogeneza. Aceste substanțe pot, așadar, la fel de bine să declanșeze o boală canceroasă și să favorizeze evoluția ei. O alimentație dezechilibrată este realmente un factor de risc. Să luăm exemplul unei alimentații prea bogate În grăsimi animale. Aceasta nu numai că favorizează excesul de greutate, dar ar putea influența și apariția anumitor cancere. Este adevărat că În privința cărnii există Încă multe
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
de trei ori pe zi. Evitați ronțăitul. Începeți fiecare masă cu legume (cruditățiă. Evitați grăsimile (evitați mâncărurile cu sos, mezelurile, produsele de patiserie și brânzeturileă. Încheiați masa cu un fruct. Beți sistematic apă la masă. Evitați regimurile prea severe și dezechilibrate. Identificați-vă erorile alimentare. Mâncați În condiții agreabile și În convivialitate. Reduceți sedentaritatea practicând o activitate fizică zilnică. CUM SĂ GĂTIM FĂRĂ SĂ PRODUCEM SUBSTANȚE CANCERIGENE Antioxidanți Împotriva cancerului Așa cum am văzut, alimentele pe care le consumăm conțin nutrimente, care
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
credibilitatea SUA are puternic de suferit în regiune și că procesul de pace cu Israelul va fi reevaluat; în legătură cu această situație Yasser Abed Rabbo, secretarul general al Comitetului executiv al OEP aprecia că "este vorba despre o decizie nefericită și dezechilibrată, care afectează credibilitatea administrației americane".1149 În prezent, Autoritatea Palestiniană se bucură de rolul dobândit (începând cu 29 noiembrie 2012) de stat observator nemebru în cadrul ONU și speră să devină cât mai curând membru cu drepturi depline. Deoarece palestinienii au
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]