658 matches
-
Din Armată" în anul 1912, precum și "Orbul de la Frumoasa" și "Dezertorul" în câteva variante. Acestea, cele mai reprezentative dintre ele, descriu viața grea din armata de odinioară, în care oamenii erau măcinați de persecuții și boli și astfel, ajungeau să dezerteze. Ca urmare a faptului că că Băncilă a învățat arta portretului de la Gheorghe Panaitescu-Bardasare și mai apoi de la Franz von Lenbach și de la ceilalți münchenezi pe care-i admira, în perioada anilor 1898 - 1890, Băncilă a făcut și o seamă
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
turcomanii și cu persanii. La începutul lunii august, armatele aliate musulmane au atacat cruciații la Mersivan. Cruciații erau organizați în cinci divizii: ale burgunzilor, germanilor, francezilor, germanilor și ale bizantinilor lui Raymond. Lombarzii din avangardă au fost înfrânți, pecenegii au dezertat, iar francezii și germanii au fost obligați să se retragă. Raymond a fost încercuit și numai intervențiile lui Étienne și Conrad l-au scăpat. Bătălia a continuat și a doua zi, tabăra cruciată fiind cucerită de musulmani, iar cavalerii au
Cruciada din 1101 () [Corola-website/Science/306548_a_307877]
-
a câtorva conducători, care au reușit să scape cu fuga. Imediat după ce Guillaume al II-lea a părăsit Constantinopolul, a sosit o a treia armată condusă de Guillaume al IX-lea de Poitiers , Hugo de Vermandois, (unul dintre cei care dezertase din prima cruciadă) și Welf I al Bavariei. Alături de ei se afla Ida de Austria, care era considerată una dintre cele mai frumoase femei ale vremii sale, mama lui Leopold al III-lea al Austriei. Pe drumul spre Constantinopol și
Cruciada din 1101 () [Corola-website/Science/306548_a_307877]
-
de foame. Creștinii și exilatul Patriarh Ortodox al Ierusalimului, Simeon, aflat acum în Cipru, au încercat să trimită alimente, dar nu au reușit să aprovizioneze în cantități suficiente tabăra cruciadă. O parte dintre soldații și cavalerii creștini au inceput să dezerteze în ianuarie 1098, inclusiv călugărul Pierre l’Ermite. Deși călugărul a fost rapid găsit și a fost adus în tabăra cruciată, prestigiul său a fost grav afectat. În februarie, generalul bizantin Taticius, care îi sprijinise pe cruciați în calitate consilier
Asediul Antiohiei () [Corola-website/Science/306558_a_307887]
-
bizantin, așa cum se căzuse de acord la Constantinopol în 1097, dar Godfrey, Tancred, Robert și alți lideri creștini au fost de acord cu pretențiile lui Bohemund. În ciuda acestor aranjamente, pe 2 iunie, Étienne de Blois și alți câțiva cruciați au dezertat. Mai târziu în aceiași zi, Firouz i-a transmis lui Bohemund să mimeze un marș spre coloana în inaintare a lui Kerbogha, iar mai apoi să se întoarcă noaptea și să atace zidurile cetății. După ce a fost dusă la indeplinire
Asediul Antiohiei () [Corola-website/Science/306558_a_307887]
-
au încercat fătră succes să cucerească orașul printr-un atac-surpriză pe 7 iunie. Pe 9 iunie a fost început al doilea asediu al Antiohiei, de data aceasta cruciații find în postura de apărători. Un număr tot mai mare de cruciați dezertaseră până la venirea lui Kerbogha, alăturându-se lui Étienne de Blois în Tarsus. Étienne văzuse armata lui Kerbogha, care făcuseră tabăra în preajma Antiohiei, iar noii dezertori i-au confirmat temerile că orașul este pierdut. Pe drumul spre Constantinopol, Étienne și ceilalți
Asediul Antiohiei () [Corola-website/Science/306558_a_307887]
-
întors la Corfu pentru a ajunge din urmă flota venețiană care plecase deja de la Zara. Restul conducătorilor cruciați au acceptat până în cele din urmă planul papal, dar mulți dintre cruciații de rând, care nu erau de acord cu propunerile, au dezertat. Flota a ajuns la Constantinopol la sfârșitul lui iunie 1203. La început, cruciații aveau ca obiectiv restaurarea domniei lui Isaac al II-lea, astfel încât ei să se poată bucura de un generos suport financiar și de ajutorul unui important contingent
Cruciada a patra () [Corola-website/Science/306635_a_307964]
-
și-a luat doctoratul după ce a absolvit "Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale" din București. A fost președinte al "Frontului Studenților Democrați", organizație antifascistă controlată de comuniști în anii ’30, a petrecut anii războiului în URSS. (În 1941, a dezertat din armata română fugind spre liniile sovietice, apoi a fost deportat în Siberia, iar în final s-a alăturat emigrației politice de la Moscova). S-a întors în România în 1946. A fost adjunctul ministrului Comerțului Exterior între 1949-1952. În 1952
Gogu Rădulescu () [Corola-website/Science/308334_a_309663]
-
posibilitățile lor. În ceea ce privește aprovizionarea, mareșalul Rodion Malinovski i-a răspuns că proasta aprovizionare se datorează "sabotajului ofițerilor din vechiul regim”. În această perioadă a apărut un raport cu privire la o pretinsă tentativă de dezertare a generalului Avramescu, poate pentru că ginerele său dezertase deja la germani. Conform memoriilor lui Gheorghe Mihail, generalul Constantin Sănătescu, șeful Marelui Stat Major, l-a chemat pe Avramescu pentru a-i arăta un denunț prin care se afirma că generalul Avramescu ar fi luat legătura cu trupele germane
Gheorghe Avramescu () [Corola-website/Science/307417_a_308746]
-
încercau să oprească reformele inițiate de Presedintele Mihail Gorbaciov. În timpul primului război mondial, Rusia țaristă a suferit datorită crizei economice și foametei. Armata țaristă, condusă, echipată și aprovizionată prost și demoralizată a suferit o serie de înfrângeri. Mulți soldați au dezertat. Insatisfacția față de monarh și de politica de continuare a războiului a guvernului său a crescut în continuu. Țarul Nicoleae al II-lea a abdicat în februarie 1917. A fost instalat în fruntea țării un guvern provizoriu condus mai întâi de
Istoria Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302281_a_303610]
-
o criză psihologică și distruge un reflector rusesc cu speranța că-l va îndupleca pe generalul Karg să rămână pe frontul galițian sau să fie trimis pe frontul italian. Nu reușește să-l convingă pe general și se hotărăște să dezerteze chiar în acea noapte, dar este grav rănit în urma unui atac neașteptat al rușilor. După cinci luni de spitalizare, Bologa pleacă pe frontul din Carpații Orientali, iar generalul Karg dispune mutarea sa la coloana de muniții ce se afla în
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Apostol Bologa se logodește cu Ilona, dându-și seama că o iubește. Deoarece este folosit la munca de cancelarie, el consideră că situația sa este încă acceptabilă. În zilele de dinaintea Paștelui, mai mulți ostași români din Armata Austro-Ungară încep să dezerteze, iar comandanții militari dispun arestarea și spânzurarea țăranilor surprinși în apropierea frontului, acuzându-i pe nedrept de spionaj. Bologa este chemat într-o seară la sediul comandamentului de divizie din Făget și numit de generalul Karg în juriul Curții Marțiale
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
gândul dezertării, spargerea reflectorului, decorarea, discuția cu comandantul diviziei pentru a obține mutarea pe un alt front și discuția dintre Bologa și Klapka, în care căpitanul ceh încearcă să-l convingă inutil pe Bologa să renunțe la intenția de a dezerta. Analiza psihologică lipsea din această variantă, ca și ezitările personajului între simțul datoriei și conștiința sa națională, în timp ce puține personaje erau abia schițate: căpitanul Klapka, ordonanța Ionică (ulterior Petre) și generalul Kandl (ulterior Karg). Fără îndoială că dificultățile întâmpinate în
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
un misticism profetic, cu o puternică sentențiozitate ibseniană, ceea ce dă cazului său o și mai cețoasă obscuritate cazuistică”. Numit de generalul Karg în curtea marțială ce urma să judece 12 țărani români, învinuiți de fraternizare cu inamicul, Bologa încearcă să dezerteze, dar, epuizat fizic și moral, este prins de patrula condusă de locotenentul Varga. I se oferă o încercare de scăpare, dar o respinge resemnat, considerând că o viață smulsă prin minciună nu ar mai avea nicio valoare. Finalul romanului este
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Prutul în mod organizat, în cinci ore. Rezultatul acestei hotărâri a fost dezorganizarea, retragerea haotică însoțită de lupte pentru fiecare căruță sau alt mijloc de transport, abandonarea de utilaj militar și civil, de documente, de armament etc. Soldați români-basarabeni au dezertat în masă de teamă că retragerea lor va duce, pe deoparte, la ruperea definitivă de familie, de glia străbună, iar pe de alta, la posibila periclitare a familiei rămasă sub guvernarea sovietică. Ca urmare a dezertărilor, diviziile 12, 15, 21
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
intensivă a șase noi regimente de Jägeri, cu recruți. Chiar și batalionul Jägerilor era împărțit, la fel ca restul societății: 450 de soldați suspectați de afinități cu socialiștii au rămas staționați în Germania, fiind lăsați acolo întrucât exista riscul să dezerteze și să treacă de partea Roșiilor. Liderii Gărzilor Albe s-au confruntat cu o problemă similară la recrutarea tinerilor în armată în februarie 1918: 30.000 de susținători fățiși ai mișcării muncitorești finlandeze nu s-au prezentat. Conducerea Gărzii Albe
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
început. Loialul și talentatul general al lui Octavian, Marcus Vipsanius Agrippa a capturat orașul grec și portul maritim de la Methone, loial lui Antoniu. Enorma popularitate a lui Octavian a făcut ca legiunile ce asigurau paza provinciilor Cyrenaica și Grecia să dezerteze și să treacă de partea sa. La 2 septembrie a avut loc bătălia navală de la Actium. Flota lui Antoniu și Cleopatra a fost distrusă, iar ei au fost obligați să fugă în Egipt cu 60 de nave. Octavian, acum aproape de
Marc Antoniu () [Corola-website/Science/303302_a_304631]
-
a început să se destrame aproape imediat, puțin câte puțin. Din 73 î.Hr. până în 71 î.Hr. Republică Română avea să fie zguduită de către o revoltă a sclavilor condusă de Spartacus, care, conform surselor antice, era un „auxilia“ de origine traca, dezertat din legiunile române. Fusese capturat, pus în sclavie și antrenat că gladiator. În 73 î.Hr., el și alți confrați s-au răzvrătit la Capua și au organizat o tabără militară pe Muntele Vezuvius. Sclavi din tot cuprinsul peninsulei italice i
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
cu un milion de soldați ai aliaților plus rezervele strategice care se formau în Germania. Trebuie luat în considerare faptul că pe trupele germane care erau de partea lui Napoleon nu se putea pune multă bază, ele fiind dispuse să dezerteze și să se alăture aliaților. Armatele napoleoniene erau depășite numeric cu o proporție de doi la unu în Germania. După încheierea armistițiului, Napoleon părea că a recâștigat inițiativa strategică după bătălia de la Dresda (august 1813), în timpul căreia a înfrânt o
Războaiele Napoleoniene () [Corola-website/Science/304489_a_305818]
-
ori cuprinzând dimensiunea Imperiului Român și de patru ori Imperiul lui Alexandru cel Mare. Armata mongola era organizată în sistemul decimal, trupele fiind împărțite în unități de zece soldați care se controlau reciproc. Se practică o variantă a decimării: daca dezerta un oștean din cei zece, ceilalți nouă osteni trebuiau să moară. După ce dădeau în primire par de la fiecare cal, ostenii depuneau jurământul de credință și supunere oarbă, până la moarte, față de han. Din par de cal se făcea „stindardul negru” (cunoscut
Ginghis Han () [Corola-website/Science/303513_a_304842]
-
printre care se numără: "Terminatorul" , "", "" , "Goana după cadou" etc. În 1965, Schwarzenegger și-a început stagiul militar obligatoriu în armata Austriei la vârsta de 18 ani împliniți. În același an a ocupat locul I în competiția Mr. Europa, la juniori. Dezertând pentru perioada antrenamentelor de bază, ca să poată participa la competiții, Schwarzenegger a petrecut o săptămână în carceră: „Să particip la competiție însemna atât de mult pentru mine, încât nu m-am prea gândit la consecințe. Când am ajuns la Stuttgart
Arnold Schwarzenegger () [Corola-website/Science/303615_a_304944]
-
de graniță din Transilvania spun nu numai cauzele dezertării ci dau și numărul celor fugiți din regimente între anii 1771-1775 și anume: Năsăud 659; Jina 125; Făgăraș 119+65; Orăștie 52; Tohan și Tătari 60; Hațeg 15+21. Cei mai mulți au dezertat în principatele române. 1777 - O parte din sătenii din Tohan, au fugit în Țară Românească înainte de 1777, iar alta s-a așezat pe hotarul Branului înființând un nou sat, Tohanul Nou. În conscripțiile agentelor austriece care luaseră ființă în principate
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
Jersey, 1000 de Hessians, (mercenari germani, soldați de elită, în slujba britanicilor). Urmează o altă victorie la Princeton la începutul lui ianuarie. Aceste victorii nu sunt suficiente pentru câștigarea războiului, mulți soldați nu se mai înrolează la expirarea termenului sau dezertează în cursul aprigei ierni. Washington reorganizează armata cu recompense crecute pentru cei care rămân și pedepse pentru dezertare, ceea ce ridică sensibil numărul trupelor disponibile pentru următoarele bătălii. Forțe britanice înfrâng trupele lui Washington în bătălia de la Brandywine la 11 septembrie
George Washington () [Corola-website/Science/297957_a_299286]
-
liberi în fiece clipă, deoarece avem în orice moment posibilitatea alegerii. Când nu alegem, înseamnă deopotrivă că "am ales" să nu alegem. (Chiar și cel care este chemat la război are întotdeauna de ales între a merge să ucida, a dezerta sau a se sinucide. Este la fel în orice altă situație umană: avem întotdeauna în fața noastră cel puțin două opțiuni alternative, de unde evidența că suntem perfect responsabili - nu putem învinui pe nimeni - de fiecare situație în care suntem, și că
Existențialism () [Corola-website/Science/298018_a_299347]
-
printre alții maiorii Dimitrie Giurescu, Constantin Ene și Ștefan Mateescu, cpt. Ctin Merișescu, lt. Radovici, lt. Pavel Bordeianu, sergentul Ion Ciucă, gornistul Ioana Ciucă și sanitara Maria Cerchez. Căpitanul Rahovany a fost împușcat de maiorul Constantin Ene în timp ce încerca să dezerteze, slt. Spiroiu și-a pierdut vederea în urma exploziei unei schije. Conducătorul atacului, lt. col. George Măldărescu (George Motoi), rănit și el, dispune retragerea trupei puternic decimate și rămase fără muniție. Atacul a fost reluat la 9 noiembrie, iar de această dată
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]