828 matches
-
generală, urmați de „mazzardri” (arendași), care iau în stăpânire pământurile. În unele sectoare bântuie briganzii, mulți dintre ei dezertori. Guvernul lui Nitti a trebuit să cedeze: la 2 septembrie, decretul Visocchi admite, în anumite condiții, ocuparea pământurilor; în aceeași zi, dezertorii au fost amnistiați. Măsurile amintite au contribuit la izolarea lui Nitti. Pe 24 august 1919 orașul Fiume era în fierbere. Grenadierii din Sardinia au trebuit să plece. Corpul de voluntari din Fiume a fost dizolvat. Poliția și ordinea publică urmau
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
după vrăjitoare", adică lichidarea familiilor de buni gospodari, calificați "chiaburi", sau țărani mijlocași, cărora li se mai putea pune în cârcă simpatii legionare, liberale sau național-țărăniste. Este adevărat că prin zonă se ascundeau "partizanii", printre ei numărându-se, la început, dezertorii, persoane care atunci când frontul traversa țara au refuzat să mai lupte și pe frontul de vest; apoi, după forțarea abdicării regelui, membri ai "gărzii de fier", dar și politicieni, declarați "antisovietici". Populația păstra o tăcere neimpusă, unii chiar îi ajutau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
muncă pentru construirea Sankt Petersburgului, robia și serviciul militar obligatoriu de 25 de ani. Dezertarea din armată, fuga din robie sau din lagărul de muncă se poate face doar prin plecarea către Siberia, un pelerinaj spre nădăjduita libertate, unde foștii dezertori devin vânători, pescari și mai apoi agricultori. De altfel, Petru I este primul care deportează deținuți politici în Siberia, în timp ce după el, Ekaterina a II-a va exila și ea aici mulți miniștri și boieri. În secolul al XX-lea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
a ținut să se lepede de orice amestec în lovitura de stat de la 23 august. Oameni intimi ai lui Iuliu Maniu, ca Ghiță Pop și alții, participau direct la complotul care se urzea. Maniu nu ignora că Bodnăraș fusese ofițer dezertor din armata română, că trecuse în 1931 în Rusia sovietică și că fusese parașutat în România, în primăvara lui 1944 și ascuns la Buftea, în palatul Știrbei sub numele de Ceaușu. Numele de conspirator era "Spătaru". Iuliu Maniu credea în
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
bizui pe ei pentru a-l lichida în caz de tulburări. Acest mic amănunt, din organizarea loviturii de stat, a fost pus la cale de un om misterios, un oarecare "Spătaru", pe care îl vom regăsi mai tîrziu. Era un dezertor al armatei române, trimis de Moscova la București și care conduce Ministerul de Război, sub numele de Bodnăraș. Antonescu a fost dus în Rusia, de unde a fost readus spre a fi împușcat". Autorul acestei cărți, Reuben Markham, era trimisul special
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
jurnalul lui Sadoveranu înregistra date zguduitoare, reluate, după două luni, în Cumpăna (1909, nr. 1-4), sub titlul Reflexiile unui explorator. Tușe apăsate, în negru, punctează dezolarea locurilor dintre Valea Jijiei și Prut. "S-au strâns aici fugari din toate părțile, dezertori, fugari din închisori, și trăiesc departe de cei care i-au cunoscut și pe care i-au vătămat poate, și sunt încredințați că nici justiția, nici nimeni nu-i va căuta pe aici." Un "haidău", un tartor al locului, respiră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sat. A făcut căsuțe, și a primit oameni cari lucrează pământ închiriat, ori în parte, și firte la boer. Fac și alte treburi. Dar n-au al lor decât ce pot agonisi. S-au strâns aici fugari din toate părțile, dezertori, fugari din închisori, și trăesc departe de cei cari i-au cunoscut și pe care i-au vătămat poate, și sunt încredințați că nici justiția, nici nimeni nu-i va căuta pe aici. E așa de departe până la comună, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
gări, muntenii noștri se adună și joacă bătutele lor, cu chiote și strigări la melodie de fluer. Cornistul nostru cel mai voinic dela a 12-a companie e Leuștean, un flăcău voinic cu fruntea bombată și capul țuguiat. A fost dezertor, era închis pentru furt, și când a sunat mobilizarea s-a prezintat ca alții mulți ca să meargă cu camarazii lui la războiu. Și în tot lungul drumului Leuștean suna înaintarea și atacul către zările orașelor și a satelor, pe când trenul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din i, pretutindeni; și în Romîn, Romînia, romînesc, romînime. Academia face excepție pentru Romînia și derivatele deci România, românesc, românește. f). genitivul: primăverii casei, după pluralul nearticulat. Însă: viei, academiei, tăriei. g). Cauză, poezie însă censură, cosmopolitism; disidență, asistență. Vitesă, dezertor, filozofie precis preciziune; curios, curiozitate. Cesar (roman) și Cezar. h). făceam, fugeam; însă îndoiam. i). plăieși, femeie, creier, boier, îndoielnic, voievod, gunoaie, ploaie, vier, lămâie, muiere, îngăduie, trebuie; însă idee, statue, epopee (neologisme), tocmeală, urzeală, însă învoială, îndoială. j). deziluzie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
stat din 2 august 1944, Nicolae Ceaușescu nu este implicat, pentru că nu reprezenta în acel moment un factor important al mișcării comuniste, care activa in ilegalitate. Au fost preferați de tovarășii ilegaliști, Emil Bodnăraș, cu numele conspirativ ”inginerul Ceeaușu”, un dezertor din armata română și cel care va ocupa funcția de ministru al Justiției , fără portofoliu, în primul guvern postantonescian, condus de generalul Constantin Sănătescu, Lucrețiu Pătrășcanu. Nicolae Ceaușescu apare în scena politică românească, după 1947, când regimul comunist, impus de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ora aceasta.“ Din roșu se făcu vânăt și ieși din casă, ordonând agentului să stea cu mine în odaie până se va întoarce. Nu reveni însă, ci trimise pe al doilea agent să ridice pe cel dintâi. Acesta era un dezertor care m-a apostrofat pe românește ca să mă încurajeze și să mi arate simpatia lui. „Nu ți-e rușine, domnule, să faci o astfel de meserie? Vorbești românește, spui că ești ofițer român și servești dușmanul! Cu mine să nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Kaiserlichen Gouvernement, Bukarest“. (Locțiitorul comandantului Guvernământului Imperial, București (germ.). ) Nu era de mirare de la cel care fusese, la Pitești, numit prefect de germani și se plimba în trăsură cu nevasta alături și soldatul german pe capră. Amândoi tinerii Beldiman rămași dezertori ai armatei române în teritoriul ocupat erau acum servitorii cei mai plecați ai germanilor. Pe lângă perchezițiile, rechizițiile, amenințările, cererea de locuință, mai era și urgia timpului. Cincisprezece zile la rând a viscolit cu zăpadă, [a fost] măzăriche, polei și iar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Cum nu mi se interziseră plimbările, m-am dus în sat la Burdușani, satul românesc. Acolo, întâlnind un țăran tânăr și voinic, îmi spuse că fiind prizonier la Râmnicu Sărat a fugit și s-a prezentat aici, la Kommandantură, ca dezertor, nu l-au cercetat mai departe și i-au permis să lucreze la câmp. Era foarte deștept și-mi spuse: „Ei să nu cumva să afle că nu e d-a bună“. Astfel se explica mulțimea dezertorilor. Tot el îmi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la Kommandantură, ca dezertor, nu l-au cercetat mai departe și i-au permis să lucreze la câmp. Era foarte deștept și-mi spuse: „Ei să nu cumva să afle că nu e d-a bună“. Astfel se explica mulțimea dezertorilor. Tot el îmi spuse că nenumărate trenuri cu soldați bulgari și turci, precum și convoaie de artilerie treceau spre București, venind de la Brăila. Toate femeile din sat blestemau pe germani care le luaseră ultimele vite. Vremea frumoasă, cerul albastru îmi făcură
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
d-ra Lambrino nu numai în casele așa-zise amice, dar chiar în a părinților, care nu vedeau ce foc se aprindea, într-o uniformă austriacă, a fugit de la Iași, în automobil, cu d-ra Zizi, fratele acesteia și prietenul lui Simovici, dezertor sârb, supus austriac. Ajunși la Odessa, a fost rugat de Kommandantură să pără sească Ucraina ocupată de germani, a răspuns că nu va rămâne decât puține ore, a doua zi s-a cununat la biserica rusă, având doi martori ofițeri
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
orele 12, pe când plimbarea era în toiul ei, și l-a bătut cu pumnii și bastonul. Publicul făcuse cerc împrejur, zicând: „Se bat boierii“, și râdea. Când au înțeles însă, după vorbele d-lui Dan Corbescu, că executa pe un dezertor și trădător, au venit pe rând să-l felicite și să-i strângă mâna. Pe de altă parte, d. Tzigara-Samurcaș s-a dus la gară să primească Legațiunea germană care fugise din Bulgaria la sosirea Aliaților. A avut sfruntarea să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
optsprezecelea, haiducia înarmată devenise o problemă majoră pe tot cuprinsul Peninsulei Balcanice. În perioada aceasta, o populație flotantă de militari, atît creștini cît și musulmani, pricinuiau o permanentă teroare în multe părți ale mediului rural. Unele bande erau formate din dezertori din armată sau din oameni care-și pierduseră pămînturile și căminele după retragerea forțelor otomane din fața armatelor habsburgice și rusești. Acești disperați devastau alături de bandiți satele lipsite de apărare. Eșuarea încercării de a ține sub control aceste grupuri era o
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
secolul al optsprezecelea, regiunea aceasta nu a fost scena vreunor bătălii importante, ea nu a fost cruțată de urmările războaielor și de anarhia politică. Banditismul era foarte răspîndit. O problemă extrem de serioasă erau pagubele produse de bandele formate din soldații dezertori sau din cei care se întorceau acasă. Valurile repetate de epidemii de boli contagioase sau de ciumă au acoperit toate ținuturile. Taxele suplimentare din vreme de război contribuiau de asemena la starea generală de sărăcie tot mai accentuată. Pe lîngă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Principate cît și în Rusia. Grupuri de țărani emigrau în ambele direcții ca să scape de extorcarea la care erau supuși de clasele dominante și de stat. Din această populație migratoare făceau parte și oameni care fugeau de justiție, bandiți și dezertori. Date fiind aceste realități, guvernul rus era preocupat de situația politică de la București și Iași. Din cauza poziției ei geografice, Moldova prezentase întotodeauna un interes imediat. Ceea ce ar fi convenit cel mai bine planurilor Rusiei în momentul acesta ar fi fost
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
armata lui Tudor se afla deja în plin proces de dizolvare. În momentul în care a devenit evident că nu va avea loc o revoluție socială, mulți țărani au plecat pur și simplu la casele lor. Odată cu dispariția lui Vladimirescu, dezertorii au devenit tot mai numeroși. Ei erau aproape de gospodăriile lor din Oltenia și nu mai aveau pentru ce să lupte. Drept urmare, Ipsilanti avea la dispoziție forțe cu totul necorespunzătoare ca să facă față armatei otomane care înainta și nu era nici
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ticăloșia omenească. După mai mulți ani l-am Întâlnit pe Vasile Sasu, fost minis tru liberal și prieten, din studenția lui, cu tata, și l-am Întrebat: — Cum a fost posibil ca M.B., șef de cabinet al lui Ionel Brătianu, dezertor din partidul liberal și venit din Moldova În București după rosturi noi politice sub regimul ocupației din 1918, cum a fost posibil ca un asemenea om să fie totuși reprimit În partid și onorat cu situații, atunci când roata istoriei s-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unde nu putem ajunge cu aceste comodități didactice devenite mecanism bine uns de cale ferată -, o țară de dincolo de negură unde Goriot și Balzac, Otilia și Călinescu, Sadoveanu, vânătorii săi și săpătorii săi de fântâni, Rebreanu, țăranii săi „proști” și dezertorii săi sunt - într-o mare și limpede lumină solară - una și aceeași ființă vie, adevărată, frumoasă cu corp și idei, palpabilă până la biografie, halucinantă până la vrăjitorie. În această țară aflată dincolo de negura blocului meu de gheață, unde cărțile sunt oameni
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
în România prin pasul Turnu Roșu, cu conducătorul Petru Resiga născut în comuna Vidra de Jos în 1836. Prin iunie am fost înrolat în armata ruso-română ca voluntar până la luarea Plevnei de unde am plecat spre patria mea în formă de dezertor îmbrăcat însă în uniformă de tunariu rusesc. În 1879 am tras sortea militară, dar fără a fi apt m-am liberat și tot atunci am trecut eară în România prin pasul Predeal, tot cu susnumitul conducătoriu care era acum cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
zdrențăroși, cu părul creț” din ghetoul varșovian („Ulița jidovească”) apare „un ovrei roșcovan, cu obrazul atât de pistruiat Încât semăna cu un ou de vrabie” <endnote id="(660, p. 172)"/>. Și Liviu Rebreanu și-a „colorat” protagonistul nuvelei Ițic Ștrul, dezertor (scrisă În 1919) cu tușe și Însemne identitare considerate specifice. Hangiu din Fălticeni, Ițic Ștrul are „pielea foarte roșie”, „punctată cu pistrui cafenii cât urmele de vărsat”, are „părul cărămiziu, rar și murdar”, iar „din mijlocul feței păroase și roșco
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prilejul războiului ruso-japonez (1904-1905). Călătorind În 1905 prin Bucovina și Basarabia, Nicolae Iorga scria următoarele : „În Noua-Suliță, evreii Încep a le lua [țăranilor români și ruteni] și rostul de plugari, căci, de când cu războiul [ruso-japonez], s’au oploșit aici destui dezertori din Rusia, nenorociți gata la orice muncă și cu orice preț, și arendașul evreu, om cu milă față de ai săi, i-a pus [...] să lucreze la sfecle” <endnote id="(429, p. 6)"/>. Istoricul român comenta un caz accidental, ignorând fenomenul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]