539 matches
-
liniștea publică, să fie săvârșite, în public, împotriva unei persoane. 2. În ipoteza în care violențele, amenințările sau atingerile grave aduse demnității persoanei, care tulbură ordinea și liniștea publică, au fost comise, în public, împotriva unei singure persoane, nu operează dezincriminarea, nefiind incidente dispozițiile art. 4 din Codul penal. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală. Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 aprilie 2016. PREȘEDINTELE SECȚIEI PENALE
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
împotriva discriminării din partea poliției și incriminarea homosexualității. La o săptămână mai tarziu, Răscoala Stonewall a cauzat la un marș de protest al comunităților homosexuale de pe teritoriul Americii. A fost primul marș al comunității gay americane în care aceștia au cerut dezincriminarea homosexualității și acordarea de drepturi egale cu ale celorlalți cetățeni. În același timp, zeci de mii de homosexuali îmbrățisează afirmarea identității gay - coming out of the closet - în fața prietenilor, familiei și a lumii întregi ca pe o strategie politică și
Revolta de la Stonewall () [Corola-website/Science/299359_a_300688]
-
cărora viziunea sa era alta decât a Legislativului sau a Executivului. În timpul protestelor din iarna lui 2017, Iohannis a coborât în mijlocul protestatarilor, arătându-și susținerea față de cauza lor. Acesta a fost un opozant vocal al controversatei Ordonanțe 13 care prevedea dezincriminarea unor acte de corupție. De asemenea, este promotorul unui referendum național privind continuarea luptei anti-corupție, temă activ dezbătută și în timpul campaniei prezidențiale din 2014. Primul an de mandat a fost marcat de un adevărat turneu internațional al președintelui, care a
Klaus Iohannis () [Corola-website/Science/298483_a_299812]
-
a Constituției în sensul interzicerii căsătoriei între persoanele de același sex este rezultatul unui astfel de lobby religios. Biserica păstrează o poziție destul de fermă în ceea ce privește căsătoria, promovând modelul tradițional, model împărtășit de marea majoritate a românilor. BOR a militat împotriva dezincriminării homosexualității și împotriva marșurilor LGBT, exercitându-și influența asupra membrilor parlamentului și administrației. Descriind persoanele LGBT ca fiind „inamicul suprem” sau „armata lui Satan”, poziția publică a Bisericii a fost de cele mai multe ori homofobă. Ca reacție la marșurile LGBT, „marșuri
Drepturi LGBT în România () [Corola-website/Science/303420_a_304749]
-
Într-o primă interpretare, unele complete de judecată ale Curții Militare de Apel au reținut că prin declararea ca neconstituțională a sintagmei "la momentul prelevării mostrelor biologice" din cuprinsul art. 336 alin. (1) din Codul penal nu se realizează o dezincriminare a infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, fapta respectivă rămânând incriminată chiar și în lipsa unei intervenții din partea legiuitorului după pronunțarea Deciziei Curții Constituționale nr. 732/2014 . Singura consecință produsă prin absența intervenției legiuitorului
DECIZIE nr. 6 din 16 mai 2016 privind stabilirea întinderii efectelor Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curţii Constituţionale a României, cu referire la infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272968_a_274297]
-
a reținut că după data publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 732/2014 în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv 27 ianuarie 2015, instanța va constata că sunt incidente dispozițiile art. 4 din Codul penal privind aplicarea legii penale de dezincriminare, astfel încât, deși fapta imputată există, aceasta nu mai este prevăzută de legea penală, ipoteză prevăzută în art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală, care prin aplicarea art. 396 alin. (5) din Codul de procedură
DECIZIE nr. 6 din 16 mai 2016 privind stabilirea întinderii efectelor Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curţii Constituţionale a României, cu referire la infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272968_a_274297]
-
alin. (5) din Codul de procedură penală atrage achitarea inculpatului. 3. Opinia Colegiului de conducere al Curții Militare de Apel este în sensul că, prin declararea ca neconstituțională a sintagmei "la momentul prelevării mostrelor biologice", nu s-a realizat o dezincriminare a infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal, aceasta fiind, de altfel, și opinia majorității judecătorilor instanței. 4. Punctul de vedere exprimat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este de respingere, ca inadmisibilă, a
DECIZIE nr. 6 din 16 mai 2016 privind stabilirea întinderii efectelor Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curţii Constituţionale a României, cu referire la infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272968_a_274297]
-
alcoolului sau a altor substanțe, relevante în acest sens fiind cele 802 din cele 805 anexe transmise de Ministerul Public. Ca atare, instanțele au stabilit că declararea neconstituțională a sintagmei "la momentul prelevării mostrelor biologice" nu a avut drept consecință dezincriminarea infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal, ci doar o modificare a textului, în sensul înlăturării din cuprinsul său a prevederilor neconforme cu legea fundamentală. În aceste condiții se constată că, într-o opinie unanimă, instanțele judecătorești
DECIZIE nr. 6 din 16 mai 2016 privind stabilirea întinderii efectelor Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curţii Constituţionale a României, cu referire la infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272968_a_274297]
-
hotărâri judecătorești definitive prin care s-a dispus achitarea, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal, ca urmare a dezincriminării acesteia prin Decizia Curții Constituționale nr. 732 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 27 ianuarie 2015, soluții pronunțate la aceeași dată (15 octombrie 2015) și de același complet de apel din cadrul
DECIZIE nr. 6 din 16 mai 2016 privind stabilirea întinderii efectelor Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curţii Constituţionale a României, cu referire la infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272968_a_274297]
-
nr. 69, Decizia Curții Constituționale nr. 732 din 16 decembrie 2014 . Sub același aspect este de menționat că din cele 805 hotărâri judecătorești transmise de Ministerul Public, doar trei au fost de achitare, fără ca acestea să se fundamenteze pe argumentul dezincriminări infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal ca efect al deciziei instanței de contencios constituțional care face obiectul prezentei sesizări, ci pe caracterul insuficient al probatoriului cu privire la dovedirea valorii alcoolemiei stabilite de lege pentru existența acestei infracțiuni
DECIZIE nr. 6 din 16 mai 2016 privind stabilirea întinderii efectelor Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curţii Constituţionale a României, cu referire la infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272968_a_274297]
-
mult, problema semnalată prin prezentul recurs în interesul legii a făcut și obiectul unui recurs în casație în care s-a invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din Codul de procedură penală, susținându-se dezincriminarea infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 732 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 27 ianuarie 2015, cale de atac ce
DECIZIE nr. 6 din 16 mai 2016 privind stabilirea întinderii efectelor Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curţii Constituţionale a României, cu referire la infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272968_a_274297]
-
în diaspora, mai ales după ce Ministrul de Justiție, Florin Iordache, a anunțat în media, în jurul orei 24:00 din noaptea de 31 ianuarie, publicarea de către guvern în Monitorul Oficial a ordonanțelor privind grațierea unor fapte și modificarea Codului Penal prin dezincriminarea abuzului în serviciu. Protestele au atins apogeul în seara de duminică, 5 februarie, când peste 500.000 de manifestanți au protestat în toată țara, în ciuda faptului că în aceași zi, mai devreme, guvernul anunțase abrogarea OUG 13/2017 incriminate. Protestele
Protestele din România din 2017 () [Corola-website/Science/337502_a_338831]
-
Încercând să mai salveze câte ceva din onoarea nereperată legată de infama OUG 13/2017, PSD face o tentativă penibilă de acreditare a ideii unei „dezincriminări tacite" a infracțiunii de abuz în serviciu de care s-ar face responsabil guvernul tehnocrat. Adevărul este simplu și este următorul: - Guvernul Cioloș nu putea prin OUG 18/2016 adoptată pe 18 mai 2016 să aducă în acord prevederea privind
Dezincriminare abuz serviciu. Raluca Prună, acuzații la adresa PSD: O altă manipulare () [Corola-website/Journalistic/102844_a_104136]
-
Instanță nu a făcut decât să constate că fapta s-a produs cu încălcarea unei norme secundare (hotărâre de guvern), nu a legislației primare, procedând în deplin acord cu Decizia 405/2016 a CCR. Evident, nu este vorba de nicio dezincriminare a abuzului în serviciu, ci de încadrarea, în speță dată, în limitele stabilite prin decizia CCR. - Există numeroase alte decizii de interpretare 121/1196, 871/2010, 1283/2011 care constată constituționalitatea doar într-o anumită interpretare sau deciziile 665/2007
Dezincriminare abuz serviciu. Raluca Prună, acuzații la adresa PSD: O altă manipulare () [Corola-website/Journalistic/102844_a_104136]
-
constituționalitatea doar într-o anumită interpretare sau deciziile 665/2007, 1615/2011, 783/2009 care constată neconstituționalitatea unei anumite interpretation - pentru niciuna nu a fost nevoie de o modificare legislativă, pentru a putea fi aplicate de instanțe. Citește și: EXCLUSIV DEZINCRIMINARE ABUZ SERVICIU. Efectele deciziei Curții de Apel Albă Iulia. LUCIAN BOLCAȘ: Categoric! În loc de concluzie: infracțiunea de abuz în serviciu nu este dezincriminata nici direct, nici indirect, nici explicit, nici implicit. Veste proastă, pentru cine își pune speranțele în asta Prin
Dezincriminare abuz serviciu. Raluca Prună, acuzații la adresa PSD: O altă manipulare () [Corola-website/Journalistic/102844_a_104136]
-
PSD atacă guvernul Cioloș pentru adoptarea OUG 18/2016, prin care erau rezolvate vechi probleme de neconstituționalitate, iar azi atacă același guvern pentru că nu a emis o ordonanță de urgență în același scop, pe tema abuzului în serviciu. Citește și: Dezincriminare abuz serviciu. Primul CONDAMNAT, salvat de CCR, declarații-cheie Prin aceste mesaje manipulatoare, PSD încearcă să facă uitat asaltul încă neîncheiat asupra Codului Penal și Codului de Procedură Penală, în beneficiul unui grup de politicieni implicați în dosare de corupție. Dacă
Dezincriminare abuz serviciu. Raluca Prună, acuzații la adresa PSD: O altă manipulare () [Corola-website/Journalistic/102844_a_104136]
-
Așadar, nu a fost dezincriminat abuzul în serviciu. Parlamentul trebuia să transpună în legislație, nicidecum Guvernul prin OUG, care ar trebui să fie excepție. Mihai Gâdea: E o decizie foarte clară de astăzi a Curții de Apel care a constatat dezincriminarea abuzului în serviciu. E un profesor în drept constituțional, Gheorghe Iancu, care a explicat cum stau lucrurile. Dacă nu pui în acord în 45 de zile, este suspendat. Noi avem, în momentul de față, abuzul în serviciu în forma neconstituțională
Brandl, HAOS la ”Sinteza Zilei”. Dispută cu Gâdea, Iancu, Ciuvică. Remarca lui Cătăniciu by Vladimir Neagu () [Corola-website/Journalistic/102845_a_104137]
-
la un subiect care mă privește și pare de interes și pentru alții. "Având toată încrederea că dvs. nu sunteți dintre cei care scriu la comanda și că nu încercați, cu acest text, să agitați opinia publică pe ideea că "dezincriminarea abuzului o scăpa pe Udrea!!!"( precizez că eu nu vreau să se dezincrimineze, pentru că toți cei care au facut abuzuri în cazul meu, și al altora, să plătească după legea pe care au folosit-o), fac câteva precizări utile. Presupun
Elena Udrea, replică pentru Cătălin Tolontan: Comparați mere cu pere! by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102976_a_104268]
-
sau de către altul) de 200.000 lei nu reprezintă o chestiune deloc neglijabilă ori cu o gravitate atât de redusă încât să excludă antrenarea răspunderii penale. La fel de criticabilă și fără nicio legătură cu vreo decizie a Curții Constituționale este și dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu. Rațiunea incriminării acestei infracțiuni este similitudinea cu infracțiunea de abuz în serviciu, singura diferență fiind sub aspectul laturii subiective, respectiv culpa, și nu intenția inculpatului. Dezincriminarea acestei infracțiuni nu face decât să încurajeze o conduită
PÎCCJ, critici dure privind proiectul de modificare a codurilor penale by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103113_a_104405]
-
legătură cu vreo decizie a Curții Constituționale este și dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu. Rațiunea incriminării acestei infracțiuni este similitudinea cu infracțiunea de abuz în serviciu, singura diferență fiind sub aspectul laturii subiective, respectiv culpa, și nu intenția inculpatului. Dezincriminarea acestei infracțiuni nu face decât să încurajeze o conduită subiectivă din partea funcționarului, care nu acționează cu intenție, ce-i drept însă, în afara oricărei responsabilități, oricărei diligențe, pus la adăpostul unei lipse de răspundere penală. Această conduită va avea consecințe nedorite
PÎCCJ, critici dure privind proiectul de modificare a codurilor penale by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103113_a_104405]
-
01.2017. În acest context, ministrul a prezentat personalului de specialitate din conducerea Ministerului Justiției un document ce conținea modificările pe care acesta dorea să le aducă celor două Coduri. Principalele modificări dorite la acel moment de ministrul Justiției vizau: - Dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu; - Dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu; - Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de conflict de interese; - Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de corupție: darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență
DNA: Filmul nopții OUG 13: Discuții TENSIONATE între miniștri: document DISTRUS by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/102553_a_103845]
-
a prezentat personalului de specialitate din conducerea Ministerului Justiției un document ce conținea modificările pe care acesta dorea să le aducă celor două Coduri. Principalele modificări dorite la acel moment de ministrul Justiției vizau: - Dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu; - Dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu; - Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de conflict de interese; - Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de corupție: darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență; - Modificări ale codului de procedură penală
DNA: Filmul nopții OUG 13: Discuții TENSIONATE între miniștri: document DISTRUS by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/102553_a_103845]
-
a opinat că este imposibil a justifica urgența pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG. În cursul zilei de 17.01.2017, s-au întocmit proiectele de OUG privind modificarea CP și CPP, precum și cu privire la grațiere, renunțându-se la dezincriminarea totală a abuzului în serviciu. În schimb, s-au introdus: un prag valoric minim al prejudiciului de 200.000 lei, condiția existenței unei plângeri penale prealabile precum și diminuarea pedepselor. De asemenea, s-a renunțat la modificarea infracțiunilor de corupție clasice
DNA: Filmul nopții OUG 13: Discuții TENSIONATE între miniștri: document DISTRUS by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/102553_a_103845]
-
infracțiuni. A treia infracțiune vizată de modificările Ordonanței este cea de neglijență în serviciu, art. 298 C.pen. Ordonanța abroga pur și simplu această infracțiune care, practic, reprezintă varianta din culpă a abuzului în serviciu. O astfel de măsură, de dezincriminare, ține de o opțiune sau chiar de o strategie de politică penală. În doctrină, au existat voci care au sugerat că neglijența în serviciu nu ar trebui reprimată prin mijloace penale, având în vedere, în primul rând, forma de vinovăție
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
un plan mai amplu de modificări ce ar viza „retragerea" penalului, în anumite limite, din anumite domenii. A patra infracțiune vizată de modificările Ordonanței este cea de conflict de interese, prevăzută de art. 301 C.pen. Modificarea reprezintă, practic, o dezincriminare parțială a faptei, în sensul că nu va mai reprezenta conflict de interese fapta prin care folosul a fost obținut de către o persoană cu care funcționarul „s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]