1,251 matches
-
al unui revoluționar. Mirajele Coroanei României - opina În continuare diplomatul francez - Îi Întunecă judecata” <ref id="32"> 32 IRD, vol. II, partea I-a, p. 250-251. </ref>. Poziția intransigentă a Porții și eșecul Conferinței de la Constantinopol, la care se adaugă dezinteresul Cabinetelor europene față de soluționarea revendicărilor românești, l-au determinat pe Carol I să ia În considerație necesitatea Încheierii cât mai grabnice a unei convenții militare cu Rusia. Marele Duce Nicolae Îi scrisese lui Carol I În ianuarie 1877 că a
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Carol, atitudine de Înțeles totuși În condițiile În care Bismarck nu se lăsa influențat În politică nici de sentimente de simpatie față de România, nici de teoria interesului german privind asigurarea libertății la gurile Dunării. Cu toate acestea, Franța Își manifesta dezinteresul față de chestiunea sudului Basarabiei, urmând a adopta la Congres o atitudine similară cu cea a celorlalte Puteri europene <ref id="119"> 119 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 17/1878, f. 116. </ref>. În asemenea Împrejurări, diplomația de la București Își
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
sufletești ale altora, pe care-i simți ca semeni ai tăi; b) Capacitatea științifică ce susține ardoarea profesională, studiul bolilor și al bolnavilor; c) Dragostea pentru profesiunea medicală manifestată prin: curiozitatea față de „bolnavul-caz”; satisfacția reușitei vindecării; blândețea; sentimentul datoriei împlinite; dezinteres față de recompense. Pentru reușita activității medicale, se cer medicului câteva calități obligatorii reprezentate prin următoarele: 1) calități fizice: sănătate, ținută și atitudine corecte, fizionomie plăcută, sobrietate; 2) calități intelectuale: bun simț, înțelegere, răbdare în ascultarea bolnavului, judecată dreaptă, memorie bună
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este fie de o mare vitalitate, fie apatic și plângăreț. Către luna a 4-a sau a 8-a de viață se remarcă mișcările obișnuite atunci când sunt luați în brațe. Acțiunile motorii se desfășoară pe un fond de apatie și dezinteres față de ceilalți, tendința de izolare sau refugiul în jocuri ritualizate. Această categorie de copii prezintă un tip particular de comportament față de obiecte și față de oameni. Ei dau impresia că trăiesc într-o lume de obiecte pe care le utilizează într-
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și lumea externă se caracterizează, în primul rând, prin pierderea contactului vital cu realitatea și polarizarea exclusivă a bolnavului pe viața sa interioară, realizând forma de existență autistă, de „închidere în sine patologică” (E. Minkowski). În domeniul vieții afective remarcăm dezinteres, inerție, apatie. 2) Simptome inconstante: a) Sindromul catatonic reprezentat prin: - inhibiție, blocaj, negativism, - activitate impulsivă sau stereotipă, - pasivitate, sugestibilitate și mimetism. b) Delir caracterizat prin următoarele aspecte: - incoerență, - organizare paralogică de tipul gândirii onirice, - tulburări de comportament. c) Halucinații auditive
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
banii respectivi”), ceea ce dovedește cota unui specialist în acel timp. Evoluția lui se caracterizează prin încercarea de a impune profesionalismul și competența într-un domeniu dominat de incompetență („Când am venit eu la regiune era un haos”; Era vorba despre dezinteres, importante erau cifrele pe hârtie, și nu realitatea, lucru care s-a agravat tot mai mult cu cât ne apropiem, în timp, de anii ’80”). Discursul e marcat de accente profesioniste („Pe mine mă interesa munca făcută bine”), subiectul evită
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
n-a fost un oportunist politic, deși a fost preocupat de calificarea sa și a celor cu care a lucrat, a fost „penetrat” de discursul ideologic la care a fost expus întreaga sa viață. Un profesionist care observă dezorganizarea și dezinteresul generalizat, dar care nu se poate sustrage gândirii sociale dominante. Un alt caz: un foarte bine cotat arhitect, a cărui evoluție este marcată de un accident biografic („Tatăl meu a fost închis, dar nu vreau să vă povestesc despre asta
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dar o clasificare sintetică incluzând toate subcategoriile și subtipurile întâlnite în literatură se prezintă astfel: 1. Dificultățile de învățare induse: a) intrinsece: - acțional‑procedurale (receptare pasivă, lipsa tehnicilor de învățare); - organizaționale (neeșalonarea învățării, interferențe în învățare, autoevaluare subiectivă); - atitudinale (indiferență, dezinteres, negativism); - valorificate (precaritatea experienței anterioare, lacune în învățarea anterioară); - ocazionale (incidente, indispoziții, prezența unor boli); b) extrinsece: - calitatea precară a instruirii/predării; - suprasolicitarea școlară; - lipsa unui regim de activitate intelectuală; - nivelul cultural și material scăzut în familii; - lipsa de interes
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ale ambianței familiale și absența confortului afectiv al copilului; - familii dezorganizate sau climat familial tensionat; - exemple/modele negative din partea părinților sau a fraților mai mari, alcoolism, violență intrafamilială; - pedepsire excesivă, șocuri psihice, dispute intrafamiliale privind ierarhia și controlul în fratrie; - dezinteres din partea părinților pentru pregătirea școlară a copilului; - absența unor modele și a sprijinului în situații de învățare mai dificile; - comunicare precară sau inexistentă între părinți, între părinți și copii; - familii dezorganizate sau reconstruite; - suprasolicitarea copilului la activitățile gospodărești și organizarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mult pe vârfuri; - reacții violente la anumite sunete care le displac; - refuzul de a atinge anumite texturi; - refuzul de a fi atinși; - comportament extrem de leneș sau extrem de nervos; - neplăcere manifestată violent la anumite alimente; - comportament agresiv cu cei din jur; - dezinteres pentru orice tip de jucărie; - dorința de a imita modele de comportament pe care le‑au mai văzut; - dorința de a păstra lucrurile într‑un anumit tipar; - comportament repetitiv și tendințe de autoflagelare; - prezența unor domenii în care dezvoltă abilități
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
numelor proprii, imperativelor și evitarea folosirii pronumelor sau utilizarea inversiunii pronominale datorită confuziei dintre Eu și non‑Eu; - întârziere în dezvoltarea psihică, rigiditate în gândire și acțiune, coeficientul de inteligență la limită sau ușor sub medie (dificultate în apreciere din cauza dezinteresului la examenul psihologic și contactului scăzut cu cei din jur), evidențierea unor „insule de inteligență” la executarea unor sarcini sau activități, incapacitate de generalizare a cunoștințelor învățate, dificultate în perceperea secvențialității, dificultăți specifice în rezolvarea de probleme; - rezistență patologică la
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
imitației, de vocația noastră etnică. Din perspectiva filosofiei culturii, relațiile lui R.-M. cu literatura apar ca normale. În 1901, sub titlul Cestiuni de estetică, își pune întrebarea De ce literatura română e lipsită de actualitate?. Răspunsul s-ar afla în dezinteresul publicului românesc, obișnuit a privi producțiile literare prin prisma culturii apusene. Îndemnul său către cititor era în tonul discuțiilor literare ale începutului de veac XX, acordând literaturii naționale „actualitatea pe care o merită, fiindcă această actualitate trăiește în cea mai
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
își prelucrează subiectul, M.-S. se mulțumește să formuleze întrebări concise, seci, dar în același timp stimulatoare, și să consemneze stenografic răspunsurile, în toată naturalețea lor adeseori naivă și stângace, altfel decât în scrierile timpului. Sobrietatea, reținerea, neutralitatea și aparentul dezinteres pentru literar al publicistului aflat în căutarea adevărului declanșează imboldul confesiv al oamenilor simpli, care se acomodează treptat cu postura de „actori”. Firescul ascunde însă o artă literară rafinată: interviurile își depășesc interesul sociologic sau psihologic pur, persoane reale convinse
MONCIU-SUDINSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288233_a_289562]
-
ai culturologiei. În primul rând, s-ar porni probabil de la o anumită particularitate a stratificării sociale și a sistemului politic egiptean extrem de centralizat. Aceasta poate explica de ce faraonul reprezenta figura centrală. În aceeași manieră se pot determina cauzele sociale ale dezinteresului pentru viața socială și orientarea predominantă spre lumea „de dincolo”. Din acest punct de vedere, cultura poate fi interpretată ca o „ideologie” a sistemului social. Analiza sociologică oferă deci o viziune explicativă mai profundă. Cultura, deși produs al societății, are
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
program. Rațiunea reprezintă izvorul universalității, al generalului din comportamentul uman. În măsura în care este rațional, omul va promova propria sa natură, universală și constantă, în variatele situații ale vieții. Și în sfera umanului știința este o cunoaștere a generalului. De aici și dezinteresul pentru istorie al filosofiei secolului al XVIII-lea. Variația istorică nu este interesantă în sine. Natura umană esteuniversală și ea reprezintă obiectul propriu-zis al cunoașterii. Restul reprezintă contingență. Punctul critic în constituirea științelor umane îl reprezintă explicarea tocmai a variației
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în care terapeutul se implică fără a deveni imperativ. Cu condiția, bineînțeles, ca aceste reformulări să nu fie mecanice și să dovedescă bună-credință. Persoanele care suferă de tulburări anxioase sunt atente la cel mai mic semn de agresivitate sau de dezinteres din partea interlocutorilor lor, semn care ar veni să întărească schemele lor cognitive: „Nimeni nu mă iubește”, „nu sunt interesant”, „oamenii sunt răi”... O ridicare din sprânceană sau un căscat poate fi rău perceput. Comunicarea non verbală face, deci, obiectul unei
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
caz Prezentarea cazului Analiza funcțională Alte informații Descrierea globală a tratamentului Sedințele de evaluare și de motivare Terapia individuală Grupul de expunere Activitățile de menținere Rezultate și comentarii 3. Discuții Bibliografie 1. Contribuții teoretice Terapeuții și-au manifestat multă vreme dezinteresul față de pacienții suferind de fobie socială. Pe de o parte, aceștia nu deranjează pe nimeni, nici vecinii, nici societatea, și tulburarea lor rămâne neobservată, deoarece simptomul principal este evitarea socială, iar eforturile lor cele mai importante sunt dirijate spre disimularea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unui scenariu al extincției în care patetismul e imanent sugestivității” și, după o seamă de nuanțări hermeneutice, conchide că „poemele lui Virgil Mazilescu sunt o capcană: ele vorbesc despre disperare și spaimă, despre alienare și moarte cu afectată plictiseală și dezinteres, cu sarcasm și oboseală, într-o aparență familiară și colocvială. Cu asemenea șoșele și momele el își ademenește cititorul la marginea prăpastiei, lăsându-l acolo în pragul vertijului”. Toate aceste interpretări sunt validate, în proporții diferite, de textele unui corpus
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
metri de drum și nu l-au terminat. Se poate așa ceva?” (bărbat, 56 de ani, fost ales local). Sărăcia, preocuparea permanentă pentru problemele cotidiene sau lipsa exercițiului de comunicare sunt utilizate de către liderii locali pentru a explica, în cele mai multe cazuri, dezinteresul sătenilor pentru proiecte comune sau evenimente majore ale comunității: „...un timp, soția șmeaț a fost directoarea școlii și a declanșat o șezătoare la care au venit oamenii (...) cu recital de muzică, poezie. Oamenii așteaptă să aibă cineva inițiativă, să-i
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
subliniază efectele negative pe care deja le resimt. Creșterea prețurilor sau reglementările restrictive în agricultură vor fi cu siguranță resimțite înainte ca potențialele avantaje să fie vizibile: „Au început să conștientizeze, dar nu discută mult... Pe alții nu îi interesează. Dezinteresul a fost predominant până acum, acum, interdicții. Nu mai avem voie să tăiem porcul. Dacă nu am standarde la un bar se închide... îl desființează. A început să crească în fiecare zi prețul la benzină cu 1.000 de lei
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Nivelul de informare despre aceste programe este redus printre săteni. Foarte puțini dintre ei știu ceva despre implicarea primăriei în obținerea de fonduri prin programele despre care aminteam anterior. Mai mult, o parte dintre săteni vorbesc despre neimplicarea autorităților și dezinteresul lor pentru ridicarea satului, neavând informații despre aplicarea la aceste proiecte. Printre săteni există convingerea că ar trebui să existe cineva, la primărie sau la un nivel mai înalt care să ia inițiativă, să facă ceva, pentru a o duce
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sunt foarte bine întreținute. Inițiază frecvent acțiuni culturale pentru elevii școlii generale din Zerind pe care o conduce, însă este foarte nemulțumit de rezultatele elevilor săi, de comportamentul oamenilor din sat, de nivelul scăzut de cultură al acestora și de dezinteresul manifest al oamenilor pentru cultură și civilizație. Directorul asociației agricole - lucrează de 35 de ani în Zerind, chiar dacă nu este locuitor al satului. El a înființat asociația agricolă. Oamenii apelează la „doctor László” în probleme legate de proprietatea funciară. Unde
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pot identifica exact de unde au auzit un anumit lucru: „Oamenii mai vorbesc, da’ știți cum îi la sat, oamenii nu prea cunosc. Discută cu vecinii, pă la piață, târguri, peste tot” (muncitor, 47 de ani). Se simte și un anume dezinteres din partea lor fața de viitoarele realități, manifestat prin absența unei căutări active a informației. Unii motivează dezinteresul prin prisma bătrâneții, alții consideră sunt prea tineri („Noi, tinerii, nu prea discutăm despre UE” - muncitor, 21 de ani), iar cei de vârstă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sat, oamenii nu prea cunosc. Discută cu vecinii, pă la piață, târguri, peste tot” (muncitor, 47 de ani). Se simte și un anume dezinteres din partea lor fața de viitoarele realități, manifestat prin absența unei căutări active a informației. Unii motivează dezinteresul prin prisma bătrâneții, alții consideră sunt prea tineri („Noi, tinerii, nu prea discutăm despre UE” - muncitor, 21 de ani), iar cei de vârstă medie sunt prea ocupați cu lucrurile zilnice: „Până vine Europa, noi trebe să mâncăm” (agricultor, 42 de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
culturale și religioase cu comunitățile țigănești din România - ar putea suprima preventiv unele potențiale conflicte etnice. Tarditas et procrastinatio odiosa est. Cum spuneam, universul simbolic de reprezentări al țiganilor rămâne pentru românul educat o imensă necunoscută. Această ignoranță este rezultatul dezinteresului sistematic față de alteritatea proximă. Pe de altă parte, cultura religioasă - nu doar sincretică, ci și ezoterică - a țiganilor n-a cunoscut efectele revoluției Gutenberg. Pentru a compensa aceste lipsuri, departamentele de istorie orală și antropologie culturală au în față un
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]