1,285 matches
-
carte își propune să preîntâmpine obiecții ulterioare și să confirme unele subiecte propuse deja în prima; scrierea se încheie cu o recapitulare a cărților precedente. Condiția sufletului a fost elogiată cu multă căldură de către Sidonius Apolinarie, poate nu în mod dezinteresat, în timp ce judecata lui Ghenadie, care era prieten cu Faustus, se limitează la sublinierea elocvenței și a subtilității operei. Fără îndoială, aceste caracteristici există în scrierea lui Claudian care, înainte de toate, dovedește o bună cunoaștere a literaturii creștine și a celei
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
eroi ai acestei istorii creștine și un accentuat interes pentru asceză străbate opera, ca și pentru încercarea la care sunt supuși călugării prin pocăința lor. Această atitudine, de altfel, e mai potrivită cu „cultura” din epoca lui Grigorie decât speculația dezinteresată și teoretică. Aceleași caracteristici, accentuate tocmai de subiectul tratat, le găsim și în cele opt Cărți de miracole (Miraculorum libri), unde sunt povestite, cu o credulitate ce atinge limitele neverosimilului și ale naivității, minunile înfăptuite de diverși sfinți sau datorate
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
drept una de propagare a „germenilor” culturii generale, exprimând atitudinea și mesajul tipic multor gazete efemere din țara reîntregită: „tânăra generație”, sub entuziasmul idealului național împlinit și în orizontul lărgit al României Mari, „pornește la luptă” cu elan și „suflete dezinteresate”, răspunzând nevoii „de o cultură mai intensă” și conștientă că, „pentru a făuri acest ideal”, „gustul cititului trebuie să pătrundă mai mult ca oricând în toată pătura socială”. Nu lipsește obișnuita provocare lansată centrului de mișcarea revuistică locală, cu critica
LECTURA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287768_a_289097]
-
emoționale. g) Tratând mariajul și familia în termeni de costuri-beneficii, „afaceri” de tipul „îi dau- îmi dai” etc., constatând rata mare de divorțialitate și de „deviere” de la tipul familial clasic, putem rămâne cu un gust amar: unde e dragostea (romantică) dezinteresată, unde e respectul dintre soți, unde sunt jurămintele oficiale și neoficiale, unde e credința religioasă? Dincolo de aceste sentimente nostalgico-paseiste, care nu pot fi principii în cercetarea științifică a familiei, rămâne însă o întrebare practică crucială pe care și-o pune
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
unul trebuie să renunțe. Are loc o înțelegere ca fata să se „sacrifice”, să se angajeze, să fie o nevastă grijulie (material și afectiv) pentru soțul dedicat studiului. Comportamentul ei pare altruist. Dar acest altruism nu este nicidecum un sacrificiu dezinteresat. El a fost indus de acordul implicit sau explicit (uneori chiar scris) ca după obținerea unui post, mult mai avantajos cu doctorat decât fără, beneficiile (materiale, de prestigiu social) să se împartă între soți (Lemennicier, 1988). Toate sacrificiile tinerei soții
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
al cuplurilor conjugale prin prisma costurilor și a beneficiilor face în mică măsură apel la factorii de mentalitate. Supoziția esențială este că indivizii se comportă rațional și în această zonă a realității umane, urmărind să-și maximizeze propria bunăstare. Sacrificiul dezinteresat pentru copii este unul aparent; nevoia de afecțiune și de imortalitate prin urmași este suficientă pentru a înțelege dorința de a avea un copil sau, eventual, doi. În rest, este calcul pragmatic. Cu câteva axiome, paradigma costuri-beneficii construiește sisteme argumentative
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
specialitate - și care nu numai că nu coincide cu bunul-simț, ci îl și sfidează oarecum - este formulabilă într-un (cvasi)paradox: cum de indivizii din societatea contemporană, care se aleg liber ca soț și soție pe temeiul dragostei adevărate (romantice), dezinteresate, ajung să divorțeze în asemenea proporție? Ironic (și paradoxal), răspunsul este că tocmai de aceea. Adică, dacă cineva se căsătorește din dragoste, ceea ce înseamnă suport emoțional, afecțiune, confort psihologic, de ce să mai continue o conviețuire conjugală în care acestea au
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tip pluralist, limitele sunt destul de largi. Tendința de a controla familia în folosul colectivității subzistă însă. Divorțul sancțiune este un exemplu, dar și alte forme mai discrete de blamare a soților de către anumite instanțe (sub pretextul protejării copiilor) - ca fiind dezinteresați, leneși, nedescurcăreți, răi părinți etc. - se înscriu în același context. Controlul statului asupra familiei privind cantitatea și calitatea noilor generații se exprimă dominant prin politicile demografice. În funcție de rata natalității și de condițiile economico-sociale din fiecare țară, există politici pronataliste, antinataliste
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
națiuni sau al omenirii în general. Valorile reprezintă în sistemele socioculturale operatori eficienți de autoconservare și/sau autodepășire, fiind lianți de coeziune și factori mobilizatori pentru actorii acțiunilor sociale. Într-adevăr, mult din ceea ce la o primă vedere pare „gratuit”, „dezinteresat”, „mișcare pură a spiritului uman” are acoperire în interese prozaice biosociale, doar că legăturile sunt indirecte și mascate. Există o bază genetică, de exemplu, pentru altruismul uman, omul fiind o specie socială, iar autosacrificiul este un fenomen frecvent printre animalele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dintre persoane este echitabil (sau perceput ca atare), direct, imediat și total transparent (cel puțin pentru cei aflați în joc), avem de-a face clar cu o afacere, și nu cu acte prosociale. Desigur, granița dintre ajutorul interesat și ajutorul dezinteresat este foarte greu de stabilit, dar, atunci când beneficiile celui care ajută nu sunt directe și previzibile, când acțiunile sunt în favoarea celuilalt, comportamentele pot fi considerate prosociale. În cadrul lor, altruismul adevărat ar fi varianta maximală a dezinteresului, deoarece, în acest caz
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mecanisme psihocognitive, pe unele dintre ele evidențiindu-le înșiși autorii amintiți mai sus. 2) Norma reciprocității (Gouldner, 1960) cere ca, dacă ai fost ajutat, să ajuți și tu pe făcătorii tăi de bine. Deși aici accentul se mută de pe asistența dezinteresată - situându-ne în paradigma schimbului social -, avem de-a face totuși cu acte prosociale, întrucât schimbul nu este direct și imediat, nu se negociază și, în tot cazul, norma trimite la descentrarea de pe egoismul pur. Altfel spus, teoretic ai putea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
inclusiv materiale.) Într-o formă aproape cinică, oferirea de bani și alte gesturi de ajutorare a unor persoane nu reprezintă altceva decât satisfacerea nevoii de superioritate de statut, de a marca dependența celorlalți față de tine. Chiar conduitele cotidiene ce par dezinteresate (banii dați cerșetorilor) au la bază motivații egoiste, cum ar fi aceea de a scăpa de disconfortul și teama pe care insistența solicitanților - uneori acompaniată de gesturi fizice - le induce. Cea mai consistentă (și specifică) explicație a altruismului în termeni
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și decizia de a acționa prosocial. Se subliniază că actele de acest fel sunt rezultanta tensiunii dintre factorii ce blochează acțiunea și cei ce trimit înspre ea și că, prin urmare, cele mai multe dintre ele sunt departe de a fi total dezinteresate. Aceste constatări nu trebuie să umbrească însă valoarea comportamentelor prosociale. Dincolo de motivele care le stau la bază, ele sunt, în contrast cu cele antisociale, benefice și umaniste. Capitolul 3tc " Capitolul 3" Agresivitatea și comportamentul antisocialtc "Agresivitatea și comportamentul antisocial" 1. Natura agresivitățiitc
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sursei mai importante sunt următoarele: prestigiul și credibilitatea (cât de competentă este percepută); cât de obiectivă apare ea, adică dacă poziția (opinia) propusă de comunicator este una legată direct de interesele (materiale și de putere) ale sale sau este una dezinteresată, obiectivă; similaritatea sau asemănarea sursei cu receptorul. Cu cât credibilitatea, obiectivitatea și asemănarea sunt percepute mai ridicate, cu atât influența este mai mare (alte condiții fiind egale). Dintre caracteristicile conținutului comunicării (al mesajului) contează foarte mult felul în care se
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
LUMINA, ziar apărut la București între 5 aprilie și 12 iulie 1894. Directorul, Al. Macedonski, proclamă un liberalism sincer și dezinteresat, neapartenența la vreunul dintre partidele politice, abordează problema țărănească consemnând revolte ale țăranilor și aderă sentimental la idei socialiste (În loc de program). Combativitate se manifestă în procesul Memorandumului: Al. Macedonski participă la manifestațiile studențești de susținere a cauzei naționale din timpul
LUMINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287904_a_289233]
-
carte își propune să preîntîmpine obiecțiile ulterioare și să confirme unele subiecte propuse deja în prima; scrierea se încheie cu o recapitulare a cărților precedente. Condiția sufletului a fost elogiată cu multă căldură de către Sidonius Apollinaris, poate nu în mod dezinteresat, în timp ce judecata lui Ghenadie, care era prieten cu Faustus, se limitează la sublinierea elocvenței și subtilității operei. Fără îndoială, aceste caracteristici există în scrierea lui Claudian, care, înainte de toate, dovedește o bună cunoaștere a literaturii creștine și a celei păgîne
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Martirii sînt adevărații eroi ai acestei istorii creștine, străbătută de un marcat interes pentru asceză și pentru încercarea la care sînt supuși călugării prin pocăință. Această atitudine, de altfel, e mai potrivită cu „cultura” din epoca lui Grigorie decît speculația dezinteresată și teoretică. Aceleași caracteristici, accentuate de subiectul tratat, se regăsesc și în cele opt Cărți de miracole (Miraculorum libri), unde sînt povestite, cu o credulitate ce atinge limitele neverosimilului și naivității, minunile înfăptuite de diverși sfinți sau chiar de relicvele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
are scopuri care o depășesc. Același autor adaugă faptul că „esențialul persoanei, spre deosebire de individ, nu este reprezentat prin Eu, ci prin ceilalți”. Persoana umană nu-și găsește Împlinirea decât atașându-se sau oferindu-se celuilalt printr-o relație de iubire dezinteresată. Psihologia Morală consideră că o persoană nu poate avea relații reale decât cu alte persoane și niciodată cu lucruri (L. Lavelleă. Atașamentul față de lucruri arată o anumită slăbiciune, o fragilitate sau chiar o inversiune a atitudinilor și a sentimentelor morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
importante ale Psihologiei Morale. Elementul care constituie tema centrală, atât În sfera religiei, cât și În cea a Psihologiei Morale, este reprezentat de iubire. Iubirea, ca virtute creștină fundamentală, semnifică apropierea dintre oameni, o apropiere sufletească, interioară, o dăruire reciprocă, dezinteresată. Cel mai important aspect este legat de iubirea aproapelui, care este nu numai virtute morală, ci și atitudine sufletească. Ea atinge plenitudinea În iubirea dintre persoana umană și persoana divină, așa cum este realizată În persoana lui Iisus. Morala se situează
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cooperare, celelalte au caracter de conflicte. Raporturile morale pozitive se manifestă În cazul ajutorării semenului aflat În dificultate, În suferință, În stare de boală etc. Acestea constau În următoarele: milă și compasiune, Înțelegere, susținere și Încurajare, ajutor sau grijă, iubire dezinteresată, redarea Încrederii pierdute, preluarea dificultăților celuilalt și răspunderea În locul acestuia, sacrificiul pentru ceilalți. Raporturile morale negative sunt reprezentate, de regulă, prin stări conflictuale. Spre deosebire de conflictul psihologic, care este exterior, conflictele morale sunt interioare, ele fiind probleme ale conștiinței morale. Din
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
bunăvoință, ajutor sau sprijin la nevoie; că un sens de comunicare, Însemnând deschidere, Încredere reciprocă, sinceritate și Înțelegere Între cele două persoane; dă un sens practic, legat de scopurile și acțiunile comune ale celor doi parteneri. Prietenia poate fi sinceră, dezinteresată, sau poate fi bazată pe interese. În cazul acesta, avem de-a face nu cu o prietenie propriu-zisă, ci cu o asociere formală, de circumstanță, În care sinceritatea nu are un caracter de deschidere afectivă reciprocă, ci de conlucrare onestă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sale. Stabilitatea, seriozitatea, durabilitatea unei prietenii depind de caracterul partenerilor, de care au generat și care Întrețin această prietenie, de ceea ce cere și de ceea ce oferă fiecare În cadrul prieteniei cu celălalt. Din acest motiv, o prietenie adevărată este sinceră și dezinteresată, durabilă, adâncindu-se și consolidându-se În timp. O prietenie superficială, falsă, de circumstanță, se destramă rapid. Ea nu poate dura pentru că, de fapt, nu a fost o prietenie. În afară de prietenie și camaraderie, trebuie avută În vedere, În cazul formelor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
numai câteva aspecte referitoare la persoana celui care este implicat În activitatea psihologică. Să Încercăm să răspundem la acestea. Din punct de vedere psihologic, omul poate fi activ sau inactiv. Din punct de vedere moral, el poate fi interesat sau dezinteresat, participativ sau neparticipativ, convins sau neconvins de utilitatea activității pe care o desfășoară, de valoarea și utilitatea acesteia. În psihologia morală, persoana, În raporturile sale cu acțiunea psihologică, se poate prezenta fie ca un om activ, fie ca un om
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
stări de nesiguranță, de anxietate, care Împiedică persoana respectivă de a se angaja Într-un act de ajutorarea celorlalți semeni aflați În dificultate. În mod diferit se Înfățișează atitudinea morală pozitivă, care constă În acordarea ajutorului necondiționat, imediat, deschis și dezinteresat, persoanelor aflate În dificultate. Eu consider ajutorul dat o obligație morală firească față de semenul meu aflat În suferință, În nenorocire. Conștiința morală care-mi dictează acest gest vine și din eventualitatea, nedeclarată, dar simțită ca o angoasă, că și eu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
didactic, își agresa colegii în pauze sau la plecare de la școală ), față de cadrul didactic ( refuza să execute ce i se dădea spre rezolvare ). Manifestările verbale au fost dintre cele mai violente, gesturile au devenit reprobabile. Toate aceste minusuri din comportamentul dezinteresat al cadrului didactic, duc cu siguranță la rămânerea în urmă la învățătură sau chiar la abandonul școlar al elevilor „loviți în personalitate”. Dacă elevii se află în permanentă atenție a cadrului didactic, dacă acesta nu face deosebiri între ei, dacă
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]