2,118 matches
-
a dat-o atâtor altor păcătoși asemenea mie care ard acum în iad? Cine știe, poate și eu, care m-am obișnuit să nu mă mai tem de Dumnezeu, mă voi deda treptat unei vieți nerușinate și voi cădea în deznădejdea cea mai mare”? „Inima înțeleptului cugetă la spusa înțeleaptă” (înțelepciunea lui Iisus Sirah 3,29). Tu, dacă ești cugetat și înțelept în inima ta, nu-ți mai primejdui mântuirea nădăjduind la o mărturisire ce nu va avea roade și la
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
-te și vei fi mântuit. Asta să fie pocăința, să cazi, să te scoli și iarăși să cazi? Rătăcitor și rău este felul acesta de a le răstălmăci zicala, pentru că Părinții au spus-o ca să scoată din oameni teama de deznădejde și nu ca să-o facă să păcătuiască cu speranța că, mărturisindu-se și pocăindu-se, oricum vor fi iertați. Departe de tine un asemenea gând! De aceea explică Sfântul Isaac: „Curajul pe care Sfinții Părinți au voit a ni-l
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
Isaac: „Curajul pe care Sfinții Părinți au voit a ni-l da prin dumnezeieștile lor scrieri ... nu trebuie să ne fie ajutor pentru păcat. Ca să avem nădejde în pocăință s-au gândit ei să fure din mintea noastră teama de deznădejde” (Cuvântul 70). Apoi Sfinții Părinți ai Bisericii au spus „cazi și ridică-te” și nu „ridică-te și cazi”, cum pe dos înțelegi tu. Este o mare diferență între una și cealaltă. Să cazi și te scoli și apoi, după ce
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
grija ei este cu totul în lumea aceasta, socotind că binele și mântuirea se află exclusiv în puterile omenești. Semnele acesteia sunt: "cel stăpânit de o astfel de cunoștință oarbă nu poate scăpa de lipsa de curaj, de întristare și deznădejde, de frica de draci, de lașitatea față de oameni, de spaima întreținută de boli, de zvonurile despre tâlhari, de veștile și știrile despre moartea unora sau altora, de grija de boli, de teama sărăciei, de lipsa celor de trebuință, de frica
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
m-a făcut să te proiectez oniric, pentru că peste sufletul meu ca niște stamine cosmice, a coborât pacea divină. Președintele: (contrariat) O întâlnire tulburătoare. În fața unui astfel de miracol uman îți simți sufletul mistuindu-se. Prietene, ți-am spus că deznădejdea e un mare păcat, iar Dumnezeu nu vrea să-l piardă pe nici un fiu de-al său. Scriitorul consacrat : - Chiar dacă nu mă vei iubi, pe mine, copacul maiestos care se va apleca spre salcia plăpândă, împins de steaua cea mai
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
păcatul orgoliilor personale, adică a mândriei și a slavei deșarte!... Energia rămasă după toată răvășirea noastră moral-duhovnicească, o epuizăm prin provocarea și alimentarea patimii curiozității, a vanității, a satisfacerii plăcerilor și a păcatelor de tot felul, după care ajungem la deznădejdea celui prins cu geanta de droguri, ori la cea a sinucigașului - toate acestea din cauza diavolului care a reușit să ne înrobească, din punct de vedere psihic, moral-duhovnicesc, sufletesc și trupesc prin anihilarea pazei asupra celor cinci simțiri!... Prin urmare, tendințelor
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
planetă?! o chestionă el pe loc. -Da, da! Chiar așa! îi aprobase ea atunci presupunerea, cam lașă, mulțumită de sugestia oferită, o cale pentru ea de-a ieși din impas... Copilul n-a contenit în chemarea lui. Însă, de atâta deznădejde, părea că-și pierduse glăsciorul... Acum o striga în șoaptă, că fiind așa departe, zicea, tot nu-l aude... că-i trebuie ani-lumină să ajungă vorbele... Se mira mamă-sa: Copiii de azi! Știu atâtea... Cum să-i spun ce
LEAC DE DOR de ANGELA DINA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367735_a_369064]
-
din speranță un țel, cu înțelepciune și cu iubire, întâmpinând și „triumful” și „dezastrul” cu seninul sufletului liber de ură și încrâncenare. Să conștientizăm că orice pierdere materială este un câștig al spiritului din noi, o încercare a tăriei în fața deznădejdii și un imbold spre accesarea maximei voințe pentru a ne ridica demni, de-acolo de unde am căzut, să avem curajul să stăm cu fruntea sus iar în fața „Regilor”, cu „firea neschimbată”. Dacă „Mulțimea” nu ne va fi nicicând „străină”, știind
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
s-o fac să fie imperfectă, găsindu-mi un amărât de alibi pe care am să-l explic mai jos, sau poate amândouă. Argumente întemeiate mă fac să revin ca ucigașul la locul crimei. Ele încap într-o sinoptică a deznădejdii (lui) de a nu fi (fost) înțeles. De a se fi simțit în permanență hulit și damnat. El era vinovat mai mereu, fără să fi fost lăsat să.și demonstreze nevinovăția sau poate zăloșenia și credulitatea în himere sistemice. Era
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
stătută, din regie. Era iar un simbol fără dimensiune precisă. Se cambră falnic, își aplecă doar grumazul până când coama sa albă acoperi palmele ei.” Tragismul este ilustrat indirect în carte, prin descrierea stărilor Daciei, care oscilează permanent între speranță și deznădejde. Semnificația paradisiacă a visului Daciei, în care este descris un univers nevăzut, naște o întrebare - ceea ce am citit până acum a fost o simplă călătorie prin întuneric sau o incursiune într-un fragment excepțional redat, din viața și religia străbunilor
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
Delirul groazei mă topește, minute trec îngrozitor, Orgia clipelor de veghe îmi umple sufletul de dor. Coșmarul zilelor de ieri acum este realitate, Realitatea dură, crudă, și în sfârșit - eterna noapte. Ce simt acum ție-ți voi spune: iubire, ură, deznădejde... O inimă care se stinge și lacrima-ți ce strălucește. FANTEZIE Când Soarele răsare în zorii dimineții și oamenii se avântă în iureșul vieții, Al meu suflet pribeag a și intrat în noapte și-i bântuit sărmanul de-a demonilor
FANTEZIE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367237_a_368566]
-
o torță în lumea de întuneric și păcat în care trăim, iar creștinii sunt chemați să iasă dintre zidurile ei frumoase, cu scaune confortabile și să meargă în lume, în tranșee, acolo unde se moare, acolo unde este durere și deznădejde”, se confesează poeta. Tot ea, spune în continuare: “Menirea Bisericii rămâne aceea de a fi un spital pentru cei suferinzi, un loc în care Duhul mângâie, leagă rănile și ridică poverile. Ne-am obișnuit să nu avem probleme, să ascultam
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
inclusiv iubirea pentru Adina. „Și dintr-o dată, în inimă i se ridică deasupra tuturor sentimentelor confuze, privindu-l cum se târa ca un vierme, ideea triumfului. Triumfase în sfârșit, asupra lui.” Nina înțelege că dobândise victoria asupra tuturor umilințelor, durerii, deznădejdii, nefericirii aduse în sufletul ei de un om cu un uriaș handicap - acela al conștiinței. „Cât timp Nina fusese internată în spital, nici măcar odata Emi nu o vizitase. Era înnebunită de atâta durere, biata femeie, din pricina copilului. Suferea cumplit ca
UN ROMAN CONFESIUNE DESPRE VINOVATIE SI IERTARE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367221_a_368550]
-
monadă. Este analiza de sânge la zi. Este refugiu și binecuvântare și blestem. Este strigăt de bucurie și hohot de plâns. Este apă și foc. Este perla din scoica de mare. Un ciob de oglindă. Este speranță și regret. E deznădejde și bucurie și lacrimi și vis. E viață în viață. E viață și moarte. E chin și izbândă. E clipire de gene. E val, furtună și rază de soare”, afirmă aceasta. Premiul I la Festivalul Internațional „Lucian Blaga” Copil unic
MEDITATII LIRICE IN STIL MODERN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367240_a_368569]
-
acest moment încolo, în noaptea vrăjită de mișcarea tainică a stelelor, murmurul lor cosmic indescifrabil și scilpirea translucidă și clară de vedeai conturul umbrei pământului trecând de “stâlpii” cerului către zenit, “bâjbâiala” procesiunii gloatei capătă sensuri noi, acreala, sila și deznădejdea sunt înlocuite cu lumina chipului, seninătatea și bucuria privirii, speranțele renasc pentru că undeva aproape, la Bethleem s-a născut Mântuitorul Lumii noastre, întregul cortegiu devine însuflețit, o nădejde se aprinde în fiecare, procesiunea se îndreaptă nerăbdătoare spre staulul unde pruncul
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
obrazul ei cel alb o lacrima-nflori Ar renunța la toate , si bucuroas-ar fi ! Dar nu putea iubirea din suflet să i-o dea Căci s-ar fi stins și ea , ca-n zori de zi o stea ! În suflet deznădejdea un cuib își fauri Era pierdută , biată , și drumul rătăci ! Simțea doar agonie , durere și regret Că cel ce vrea să scrie , crezandu-se poet ! În zborul ei haotic ajunse pe câmpie Se îmbracă cu flori , plângând și suspinând Știa
O POVESTE DE IUBIRE de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368634_a_369963]
-
lungului șir de slăbiciuni individuale posedate, sclavii acestora și nicidecum dușmanii lor declarați. Limitați și limitativi în cunoaștere, cu toți atomii corpului lor aspiritualizat prinși în plasa otrăvită a hedonismului mizer, hingherii lui Baphomet reprezintă, de fapt, chipul alunecat în deznădejde al întregii omeniri. Personal, consider că poate exista o ultimă ieșire demnă a umanității din inesteticul calvar malefic al unei postmodernități ce-și automutilează nevrotic ființa, atâta vreme cât aceasta mai găsește un dram de putere în propria-i interioritate spre a
HINGHERII LUI BAPHOMET de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363620_a_364949]
-
se înfrățeacă pentru vecie cu natura, să cânte în răsărit de soare melodii de suflet. Doina, creație magnifică a poporului român („Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin...”), izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
se înfrățeacă pentru vecie cu natura, să cânte în răsărit de soare melodii de suflet. Doina, creație magnifică a poporului român (Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin.), izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
lupte și atacuri zadarnice de la declanșarea războiului și se pierduse aproape un milion de vieți omenești. Speranța că acest război al tranșeelor se va termina repede și că soldații vor putea face Crăciunul împreună cu familiile a fost înlocuită, treptat, cu deznădejdea. Traiul îngrozitor de aspru al soldaților le scăzuse moralul. Tranșeele pline de noroi, de excremente și de trupurile camarazilor morți, de șobolani care colcăiau, răspândind boli, infestând mâncarea, apoi febra tifoidă, holera și dizenteria făcând ravagii, vremea ploioasă și frigul pătrunzând
NIMIC NOU PE FRONTURILE TERREI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349580_a_350909]
-
se înfrățeacă pentru vecie cu natura, să cânte în răsărit de soare melodii de suflet. Doina, creație magnifică a poporului român (Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin.), izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
vorbi pe șleau. Ni se poate da ca hrană carnea, nu laptele. (6) Lumea crede că Vechiul Testament este nemilos și strașnic, iar Noul Testament blând. E o eroare: Noul Tstament se încheie cu un act de ferocitate și barbarie, săvârșitor de deznădejde și absurd. De ce? Pentru că numai așa este suferința adevărată și autentică dacă e deznădăjduită și inexplicabilă, absolut de neînțeles. Era nevoie să fie așa pentru ca să se dovedească sinceritatea, seriozitatea și deplinătatea întrupării. Pe cruce n-a murit o “aparență”, cum
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
Doar sesizez problema. Apoi: ce este scriitorul - și, prin extindere, creatorul de artă în general? Aș spune că un liant între Cer și Pământ, un fir conductor între sferele celeste, tărâmuri ale mirificului și absolutului, și pasiunile, viciile, suferința și deznădejdea straniei planete Terra, pe care ne ducem, cu toții, existențele. Uneori, această minune a funcționării acestui tip de liant “magic” poate dura doar câteva zeci de minute sau câteva ore, suficient însă pentru ca artistul să-și îndeplinească menirea. Apoi, va reveni
ÎNTR-O LUME CREATĂ PRIN PUTEREA IMAGINAŢIEI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350229_a_351558]
-
erai de neștiutor. Unele lucruri trebuie să le trăiești, să le simți prin prisma propriei experiențe, altfel nu vei putea scrie adecvat despre ele. De pildă: ce om care nu a cunoscut suferința, ce om care nu a căzut pradă deznădejdii ar putea să le redea într-o creație artistică? Ce om care nu a fost părăsit de iubită ar putea să redea chinurile dragostei neîmpărtășite? Dar, în același timp, există și exemple contrare. Nu trebuie neapărat să fii un ucigaș
ÎNTR-O LUME CREATĂ PRIN PUTEREA IMAGINAŢIEI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350229_a_351558]
-
extraordinar... Dar oare ce am făcut pentru a merita toate acestea?, mă întrebam deseori, fiindcă acum nu mă îndoiam că piesa va fi jucată și că va avea succes, nu mă îndoiam că voi da uitării anii de inactivitate și deznădejde, după cum nu mă îndoiam nici că Ludmila, frumoasa ex-balerină cu chip de înger, va ceda în cele din urmă insistențelor unui scriitor propulsat pe culmile succesului de o piesă de a cărei existență nu știuse, până mai ieri, aproape nimeni
REPETIŢIE PENTRU O PIESĂ DE TEATRU de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350230_a_351559]