875 matches
-
inclasificabilă a literaturii, cu modul capricios în care ea își exercită influența asupra conștiinței cititorilor sau cu esența criticii literare, care este mai curând un joc literar secund, decât o instanță de orientare a literaturii. Se remarcă, încă o dată, prozaismul dezolant al gândirii marxist-leniniste, incompatibilitatea sa structurală, iremediabilă cu tot ce iese din raza producției de bunuri materiale. Ideologii partidului comunist pleacă de la premisa, falsă, că există o similitudine între producția de bunuri materiale și creația literară, atribuindu-le scriitorilor ,sarcini
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
și încăpățînată de a depăși... spațiul și în special timpul în care m-am născut...". Cîți autori nu și-au schimbat nu numai domiciliul, ci și, parțial sau în totalitate, instrumentul lingvistic? S-ar cuveni să-i rejectăm în numele unui dezolant parti pris etnic pe Konrad, Nabokov, Lawrence Durell, Becket, Kundera, Brodski? Să-i omitem pe Fundoianu, Voronca, Panait Istrati, Gherasim Luca, Ionescu, Cioran? Înregistrăm, e drept, o repudiere a entității românești pe meridianele străinătății, dar și la noi acasă. Din
O expertiză a Răului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7682_a_9007]
-
mereu inventată se întâlnesc toate acele fragmente vii găsite pe ruinele biologice ale umanității dispărute, fragmente de corpuri, de aspirații, de fosile ale iubirii iar nu un corp întreg de femeie în care stau închise la un loc într-o dezolantă promiscuitate micile ei virtuți dublate de micile ei vicii, caldul și recele ei, necazurile și exaltările ei, lacrimile și bucuriile”. Nașterea lui Venus, reloaded. Și uite cum, dornic să zdrobească orice formă, orice materialitate, Gherasim Luca, pe nebănuite, se păcălește
Ceva cum nu s-a mai văzut by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3559_a_4884]
-
în câmpul cultural. Nu știu cine spunea că "scriitorii scriu ca să se citească singuri, iar criticii ca să se citească între ei". Poate cineva pe care nu îl citesc nici scriitorii, nici criticii, și atunci frustrarea îi aduce în fața ochilor minții un peisaj dezolant. Poate a spus-o chiar un scriitor veritabil. Oricum, nu cred că acesta e adevărul. Sigur, s-au pierdut după Revoluție acele "mase largi" de cititori care, în lipsă de altceva, se orientau către literatură, către artă în general. Acum
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
Alfamei sau prin livezile de măslini; de ce s-ar fi temut însă regele, el, care găzduia în palat o adevărată grădină zoologică, un elefant, un rinocer, cîțiva leoparzi, în timp ce unele mînăstiri din oraș se lăudau cu crocodilii din iazurile lor? Dezolanta imagine a "tîrgului nemernic, unde iarna lupii se fofilau pînă în preajma Curții", din care lipsesc fluviul, colinele și zidurile, adică totul, poate fi, la rigoare, justificată ca o percepție parțială și subiectivă, determinată de obscurele și nelămuritele antipatii ale protagonistului
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
mai constituia un pericol politic pentru regim. Complexitatea personajelor aparținînd apusei lumi bune - și nu numai, ca pînă atunci, clasei muncitoare conduse de P.M.R. pe un "drum nou" - a îmbogățit cu substanță umană romanul românesc, compus pînă atunci pe schemele dezolant de previzibile ale realismului socialist. Dispărînd, moșierimea a furnizat și prozatorilor români șansa (pe care o oferise, în Uniunea Sovietică, unor autori de felul lui Alexei Tolstoi) de a ieși din cvasianonimatul detașamentului de scriitori realist-socialiști. A fost o probă
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
toată viața pentru a mă apăra, pentru a mă organiza, pe mine cel ce cade, pe mine care sunt haos. Acum vreo patru ani, Ștef., prietenul meu, cînta, la beție, un cîntec popular, sfîșietor: un plînset al bătrîneții, simplu și dezolant. (Bătrînețe, haine grele; etc.) în noaptea aceea, mi-aduc aminte, am avut un coșmar. M-am visat bătrîn, îmbătrînit deodată, viața, tinerețea, alunecate printre degete. Era o disperare fără nume. M-am trezit, în dimineața însorită, plîngînd de fericirea de
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
sănii zburătoare nu-s, Nici bidivii cu spulbere-n copite; Chiar fulgii-s triști, parcă nu vin de sus Ci dintr-un hău de iasme obrintite. Cu fus prelins din caier, au pierit Bunicile căsuțelor de-al^ dată Și-n dezolante nopți de antracit Colindătorii nu se mai arată. Se mistuiră blânzii mei juncani - Pustiul grajd e rece ca o criptă - Și nu mai intră luna-n șaișpe ani Ci parcă-i știmă spelbă-n mâl înfiptă. Nici nourii, în crugul
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
al femeii față de care bărbatul este neatent, indiferent,incapabil să-și dea seama că soția sa este amenințată de boală) ori al morții. Depresive și frustrate, personajele se regăsesc singure (căci obiectivitatea autoarei este perfectă) pe scena unei lumi mizere, dezolante, care li se deschide Înainte ca o oglindă din care le privește „un hiperrealism angoasant”, după cum scria Doina Ioanid, care le dezumanizează. Ratarea personajelor este evidentă, indiferent de mediul din care fac parte (Întârzierea la locul de muncă sau la
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
rece-al toamnei, mă tem că mă voi stinge, când toamna va clipi. Razele soarelui de-abia mai pâlpâie, frunzele-s răni sângerii, care dor. Din nou tristețea mai crește cu încă un sunet, aș vrea să evadez din autumnalul, dezolantul decor. Clipele Clepsidrei Clipele se nasc într-o clpesidră ca niște boabe fine de nisip și curg nestăvilite, cu putere, în amintire, din bucăți de timp. Apoi ireversibil se fixează în portrete. De-a lungul anilor mi-au creat un
Poezii by Cristian Gava () [Corola-journal/Imaginative/10790_a_12115]
-
pierderea speranței e o carte adevărată, ca viața însăși, veselă și tristă, trăită/scrisă într-o lume peste care „a trecut cu pași glorioși minciuna” și care a pierit, pe tăcute, „an cu an și deceniu cu deceniu”, în peisajul dezolant al străzilor goale pe unde „nu mai trecea nimeni” într-o noapte de ianuarie, la școala unde tinerii îi învață pe cei bătrîni despre memorie și amintire, în dimineți stinse „din naștere” și pe dealuri cu „o iarbă putredă din
Sufletul mărunțit pe un tocător by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4559_a_5884]
-
sumbră și spartană, cu aluzii la naturalism, suprarealism și teatrul absurd, fără mari schimbări de decor și cu personaje aproape statice, dar cu o frumoasă simbolistică a luminilor (neoane care se aprind, pâlpâie și se sting în funcție de evoluția iubirii protagoniștilor). Dezolantă de-a dreptul incapacitatea îndrăgostiților de a se apropia unul de altul - în marea scenă de iubire din actul II abia se ating, stând cu spatele unul la celălalt, iar suprema pasiune constă în scoaterea unei mănuși. Nici chiar în
Parsifal în haine de marinar by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/6982_a_8307]
-
unei biserici vechi și părăsite) începeau să adoarmă una câte una lovite parcă de o boală contagioasă, încremenite în atitudini inconfortabile, lascive, ca într-o pânză de Pallady, dormeau cu gura întredeschisă torcând stridențe atonale, și rămâneam într-o singurătate dezolantă, frustrantă într-un fel, cu cartea în mână, privind pe geam desfășurarea unui peisaj ce-mi devenise cu timpul total indiferent, ba chiar ostil - citeam până la Titu când vremelnicele mele companioane se trezeau deodată ca la o comandă, împinse de
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
rece-al toamnei, mă tem că mă voi stinge, când toamna va clipi. Razele soarelui de-abia mai pâlpâie, frunzele-s răni sângerii, care dor. Din nou tristețea mai crește cu încă un sunet, aș vrea să evadez din autumnalul, dezolantul decor. Clipele Clepsidrei Clipele se nasc într-o clpesidră ca niște boabe fine de nisip și curg nestăvilite, cu putere, în amintire, din bucăți de timp. Apoi ireversibil se fixează în portrete. De-a lungul anilor mi-au creat un
Poezii by Cristian Gava () [Corola-journal/Imaginative/10809_a_12134]
-
ca mine. Ideea că și-ar putea iubi munca și pacienții o socot ipocrită, fiind doar de domeniul sfințeniei absolute, dar socot c-au mare merit fiindcă își stăpînesc repulsia și se poartă milos, că se obișnuiesc cu un spectacol dezolant, fiind zilnic confruntate cu el. Ba încă am aflat cu surprindere de la aceste îngrijitoare că există cazuri și mai disperate ca unchiul, cînd bătrînul nu conservă strict decît funcția digestivă, de la cea de îngurgitare la cea de excreție, adică o
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
de ce te miri?... doar știi... am și eu o treabă de făcut, nu m-am născut... așa... degeaba, e munca mea fericită, e viața mea... cu zilele ei zdrențuite, tîrîte prin prafurile străzilor întortochiate, în pantă lină, pietruite , nesfîrșite, străzi dezolante de provincie fără nimic la capăt... poate doar cu o cișmea picurînd lent, veșnic... clipa cea lentă.. sau mint?... mă înșel?... da... acolo voi atinge cerul cu pieptul, ca în adolescență, îmi voi mîngîia, îmi voi îndulci carnea trupului, mi-
Rugăciune Laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12774_a_14099]
-
socială, teroare politică, infrastructura economică distrusă, servicii publice inexistente sau defectuoase, aneantizare psihică a individului. Îndoctrinat de propaganda comunismului proletar, dresat ideologic să-și execute în liniște "programul de supraviețuire", exponentul "noii orînduiri" apare în toată splendoarea lui abjectă și dezolantă: sărac, murdar, cretin și obedient. Imaginea sub-umanității paupere și declasate pe care o oferă Rebarbor coincide cu aceea a unei colectivități ieșite din dictatura stalinistă a proletariatului și intrate în mașinăria ingineriei sociale "multilateral dezvoltate" a lui Nicolae Ceaușescu. În
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
prudentă, când nu inexistentă (din calcul, lașitate, indiferență, invidie, răzbunare etc.) cea de-a doua. E de găsit aici exact deosebirea dintre spațiul privat și cel public, la noi, pe scurt: distanța dintre curățenia și dichisul din apartamen-te și mizeria dezolantă de pe holuri. Hiperalintarea in-divi-dualului și disprețuirea ostentativă, agresivă chiar, a comunitarului." (pag. 140) Or, în ordine logică, tocmai acest clivaj împiedică - o arăta excelent în eseul invocat H.-R. Patapievici - coagularea de natură istorică. Cu alte cuvinte, nici din colportajul
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]
-
la fel de întunecat și de misterios ca atunci. Iar cuvintele acelea dureroase, cum că nimic nu mai e ca înainte, care și la restaurant mi s-au părut de o tristețe sfâșietoare, acum, transmise de spatele lui, erau cu mult mai dezolante. Rovena se mișcă imperceptibil în pat. Dar nici din poziția aceea nu vedea mai bine. Spinarea lui era la fel, cea cunoscută, doar ceva mai întunecată din pricina luminii de afară. Puteai crede că povestea lor se întorsese în locul de unde plecase
Ismail Kadare - Accidentul () [Corola-journal/Journalistic/5548_a_6873]
-
omniscența postulată de transumaniști este o iluzie." (p. 171) Una peste alta, o carte ireproșabilă sub aspectul documentării și descurajatoare sub unghiul perspectivei pe care o deschide. Firește, n-a stat în intenția autoarei să pună pe lume o carte dezolantă. Numai că nu cartea e dezolantă, ci lumea care se prefigurează în paginile ei. Suntem siliți să ne privim pe noi înșine sub speța unei apropiate metamorfoze: o metamorfoză în virtutea căreia omul va deveni o verigă de tranziție către un
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
-
iluzie." (p. 171) Una peste alta, o carte ireproșabilă sub aspectul documentării și descurajatoare sub unghiul perspectivei pe care o deschide. Firește, n-a stat în intenția autoarei să pună pe lume o carte dezolantă. Numai că nu cartea e dezolantă, ci lumea care se prefigurează în paginile ei. Suntem siliți să ne privim pe noi înșine sub speța unei apropiate metamorfoze: o metamorfoză în virtutea căreia omul va deveni o verigă de tranziție către un stadiu evolutiv care, în loc de umanism, va
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
-
Anca Murgoci Ruxandra Ion - producătorul "Abracadabra" și a mai multor telenovele românești - a făcut câteva dezvăluiri despre plecarea sa din grupul Pro. Aceasta a spus că pe platourile din Buftea este o imagine dezolantă pentru că nimeni nu mai lucrează acolo. Pe platourile de la Buftea nu mai lucrează nimeni, este un capitol închis. Nu aveam pentru ce să rămân, atâta vreme cât strategia de programe a noilor șefi nu se mai leagă cu producțiile de ficțiune", a
Imagine teribilă la Pro TV. Dezvăluirea unui fost producător din trust by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41490_a_42815]
-
ca leagăn al unei revelații poetice, ne sugea în jos, în peștera zeiței, un soi de maț îngust, totul se înfățișa penibil, - cum să-ți închipui că nimfa irezistibilă îl putuse păstra pe erou, vreo zece ani, în acea gaură dezolantă? Cînd dădeam să părăsesc întunecimea din lăcașul decepției, printr-o subțire fantă, la extremitatea superioară a cavernei, mi-a năvălit, însă, în priviri lumina de făgăduință a unei plaje incredibile. Asta, desigur, o vedea Ulysse. Era de un arbitrar absolut
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
provine din ceea ce Mihai Cimpoi numește ,disponibilitatea carnavalescă" și ,filiația directă cu cultura populară a râsului", materializate îndeosebi în romanul Povestea cu cocoșul roșu. Azi însă comicul din acest roman, extras din viața la țară, mi se pare total perimat, dezolant, pueril, lamentabil. Și totuși critica literară basarabeană persistă, printr-o obtuzitate de neînțeles, în a înălța elogii acestui roman mediocru, considerat ,un adevărat fenomen" (Mihai Cimpoi) sau ,unul dintre cele mai interesante romane din tot ce a dat literatura basarabeană
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
al intelectualilor cu apucături de Spitalul 9, al vrăjitorilor și ghicitorilor în cranii de... fazan, al escrocilor, al oricărui borfaș bun de gură și purtător de cravată multicoloră, asortată la culoarea jeep-ului ce zumzăie leneș în fața sediului, constituie radiografia dezolantă a paradisului numit România. Nu mai consum cerneala și hârtia pentru a le da numele - de teamă să nu-mi scape vreunul. însă ar fi de datoria lui Adrian Năstase și a lui Ion Iliescu să depășească faza simplelor desolidarizări
Antonescu, rezerva lui Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16045_a_17370]