507 matches
-
în așa numitele "state problemă", am fost descusută și mi s-au luat amprentele, mi s-au făcut poze față profil îmi dau în fine seama că nici cetățenia, nici limba nu te apără. Trebuie să recunosc că, într-adevăr, dezrădăcinarea e miezul poeziei mele, cu toate că termenul implică o oarecare detașare, un anume ceva ce nu-și găsește locul. Cum însă în spațiul liric al poemului toate se leagă, aș zice că până și cele mai mărunte particule ale existenței au
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
istorisi, dar mai ales din pofta de a te lăsa la voia întâmplării. Pe lângă toate, poezia e un bun tovarăș. LV. Când vorbesc de poeții contemporani dezrădăcinați mă gândesc la George Szirtes, Fleur Adcock ori Peter Porter. Am găsit sentimentul dezrădăcinării și în versurile tale: Asta e, am iubit prea mult altundeva nu neapărat alte ființe mai degrabă alte patrii, alte culturi care trag dâră după ele oceane. (În marginea luminii) Ești foarte acasă în poezia britanică... MK. E o mare
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
frecvent mobil este sărăcia, absența veniturilor și a perspectivei de a le obține prin muncă. Urmează interesul material pentru studii, lux, călătorii, obținerea locuinței, promovări profesionale și politice, trafic de influență pentru obținerea diferitelor avantaje. Sunt invocate, de multe ori, dezrădăcinarea, frustrările copilăriei și ale adolescenței, abuzurile sexuale viol, incest, pedofilie, eșecurile vieții sentimentale și erotice și hotărârea de revanșă pentru înșelare și trădare. Alte mobiluri rezidă în nevoia biopsihică de întreținere a relațiilor multiple datorită structurilor hipersexuale de genul nimfomaniei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
față de o nenorocire în care i-am văzut ajungând pe semenii noștri ne duce cu gândul la teama de ceva asemănător pentru noi; teama aceasta, la dorința de a o evita, și această dorință, la purificarea, moderarea, rectificarea și chiar dezrădăcinarea din noi a pasiunii care scufundă sub ochii noștri în nefericire persoanele pe care le plângem, prin acest raționament obișnuit, dar normal și neîndoielnic, că pentru a evita efectul trebuie îndepărtată cauza." (Discurs despre Tragedie) Corneille face de altfel din
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
căzut în „lumea lui pseudo”. El nu este, ci pare. Cazul și mai grav e acela în care cineva se lasă asimilat nu de propriul avut ontologic (devenit pseudoontologic), ci de al altora. Efectul nu e doar sclerozarea, ci chiar dezrădăcinarea din ființă. Al treilea fel de avut este, în viziunea interlocutorilor, avutul instituționalizat, id est societatea. Societatea ar fi „un trecut comun standardizat și solidificat, prelins apoi asupra prezentului unor ființe diferite între ele și diferite (în aici-acum-ul lor efectiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
considera cu tristețe înfrîngerea grecilor drept "ultimul capitol al lui Xerxes". Părerea lui era că instituirea unei Grecii pe două continente era imposibilă, indiferent de faptul că aceasta constituia sau nu un element benefic pentru civilizație. A fost îngrozit de dezrădăcinarea populației grecești din Asia Mică, acest lucru fiind în ochii lui Iorga o prejudiciere deosebit de gravă a evoluției organice a unei națiuni. Iorga interpreta greșit politica lui Mustapha Kemal și vorbea despre o "victoria a pan-islamismului". O remarcă și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
umple chimirul cu bani și merge să se Împace cu feciorii plecați să-și caute un alt viitor, dar Întoarcerea nu mai este posibilă, chiar dacă el lasă ușa larg deschisă ca ei să-l urmeze. Se vede Însă că sentimentul dezrădăcinării și al Înstrăinării nu mai funcționa la vremea aceea și naratorul știe bine acest lucru, deși nu putem nega o mică doză de idilism. Pragmatismul lui Moromete nu se reduce nici atunci când Își vede amenințată existența lui ca țăran prin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]