1,829 matches
-
decidenți individuali, viitor afectat de incertitudine, risc asumat ș.a.). De aceea se apreciază că în ADS scopul analistului vizează mai degrabă suboptimizarea, în care, pe baza relevării atuurilor și a vulnerabilităților diverselor variante, în urma unei minuțioase și documentate analize și diagnoze, sunt relevate multiple căi alternative, care constituie un valoros suport decizional. Adoptarea deciziei depinde de relevanța criteriilor avute în vedere. În situația în care consecințele pot fi monetarizate, sunt utilizate criterii de tip costbeneficiu. Cum beneficiile sunt greu de măsurat
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
decident. Schimbarea cuantificatorului de eficiență poate să afecteze o ierarhie deja stabilită a variantelor. În fine, criteriul cost-eficiență este valorizat diferit de decidenți diferiți, ca urmare a neidentității preferințelor acestora și a scalelor pe care le utilizează în analiză și diagnoză. Criteriul cost-beneficiu sau cost-eficiență nu mai este însă suficient într-o problemă multicriterială (multiatribut). Problema se complică evident când se trece de la decizii statice, cu un singur moment decizional, la decizii secvențiale, dinamice, descrise prin intermediul arborilor decizionali.<footnote Ioniță I.
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
altă firmă. De asemenea, într-o perspectivă mai îndepărtată, anumite oportunități sau puncte forte se pot transforma în amenințări sau în puncte slabe. De aceea, intuiția și experiența managerilor sunt deosebit de importante în efectuarea analizei, iar pe de altă parte, diagnoza trebuie îmbinată cu prognoza. Analiza-diagnostic a unei organizații vizează atât constatarea reușitelor, a avantajelor și a oportunităților care trebuie extinse și valorificate, cât și a dificultăților și a punctelor vulnerabile a căror acțiune trebuie diminuată sau eliminată, prin elaborarea de
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
trebuie realizate și urmărită realizarea lor pe întreg intervalul prevăzut, specific resursei care se propune a fi valorificată. Schema din figura 6, în scopul simplificării, nu a inclus și o etapă premergătoare strategiei propriu-zise în care se realizează studii privind: diagnoza sectorului (economică, tehnică, socială etc.); piața pentru produsele rezultate; cadrul legislativ intern, reglementări, acorduri externe; cadrul instituțional; eficiența; impactul de mediu și social; politici și strategii proprii și din practica mondială; gestiunea acumulărilor entropice la exploatații similare; conceptul acceptat național
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
folosite la ierarhizarea acestor obiective. 5.4.1. Formularea obiectivelor strategice Într-o primă etapă, are loc o formulare a diferitelor obiective inspirate din practica, literatura de specialitate din alte țări, din țara proprie, atenția fiind îndreptată către studiile de diagnoză, dar nu numai, orice informație putând fi prețioasă. Se poate spune că se realizează un inventar de obiective strategice. În funcție de nivelul și anvergura strategiei, numărul obiectivelor se încadrează între zeci și sute. Acestea includ și obiectivele propuse sau sugerate de
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
de analiză dinamică, sintalitatea, înțeleasă ca personalitate a grupului respectiv și investigată în literatura de specialitate românească de profesorul Ioan Nicola, și problematica liderilor, care, în cazul clasei, poate fi un subiect extrem de delicat, mai ales la nivel de identificare, diagnoză și coordonare din partea cadrului didactic. Ambele subiecte solicită mai mult decât oricare dintre celelalte competențele manageriale ale profesorului sau învățătorului. La acest nivel, tehnicile sociometrice sunt cele mai utile și facile mijloace diagnostice cu privire la starea grupului-clasă, a coeziunii acesteia și
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
îi corespunde ca suport de tip rezolutiv șiconstatarea că fenomene și manifestări de tip antișcoală, neidentificate și nediagnosticate la timp, pot degenera frecvent în situații de criză educațională, conținuturi care vor face obiectul cercetării noastre în capitolele ulterioare. Și, pentru că diagnoza unei situații specifice de criză, neînsoțită de modalități de rezolvare pertinente, este o simplă analiză cu impact numai în plan teoretic, ne vom opri în rândurile care vor urma și asupra unor forme adecvate de intervenție. 3.5.1. Proceduri
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
proiectarea cuprinde un sistem de decizii privitoare la o serie de obiective și la viitoarele mijloace, acțiuni, resurse și etape pentru realizarea acestora. Principalele subetape ale planificării sunt: a) analiza ciclului managerial anterior: prin intermediul unor instrumente de tip evaluativ; b) diagnoza stării inițiale: este indispensabilă oricărei proiectări eficiente și vizează concentrarea acțiunilor viitoare pe elementele deficitare; c) prognoza: are în vedere sesizarea unor caracteristici de viitor, de evoluție ale fenomenelor socio-educaționale, în scopul reorganizării informațiilor prezente în vederea realizării liniei de dezvoltare
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
vedere statistic. Este recomandabil, în situația în care cadrul didactic acceptă și, evident, în situația în care școala dispune de asemenea oportunități, să fie consultat și consilierul școlar, persoana cu care managerul școlar poate colabora fructuos, atât la activitățile de diagnoză, cât și la cele de intervenție recuperatorie. Evaluarea reprezintă, prin tot ceea ce a fost prezentat aici, un fundament psihologic și managerial foarte eficient pentru optimizarea proceselor interacționale din clasa de elevi. 4.7.5. Consiliereatc "4.7.5. Consilierea" Cadrul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și după modul de luare a deciziilor educaționale. 4.8. Începutul anului școlartc " 4.8. Începutul anului [colar" În cele mai multe lucrări dedicate domeniului, debutul anului școlar este considerat ca un început al unui proces de conducere, care cuprinde fazele clasice: diagnoză, prognoză, planificare, decizie, organizare și îndrumare, control și evaluare. Managerul școlar, cadrul didactic care îndeplinește rolul de conducător în domeniul educațional al clasei de elevi este foarte interesat și sensibil la problema primelor zile de școală. Începutul de an școlar
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
arată că „în perioada de criză oamenii proști dau faliment, iar oamenii deștepți se imbogățesc”. Înainte însă ca să fie introduse corective ori demersuri de soluționare, în procesul de stingere și eliminare a crizei respective, trebuie să fie statuate demersurile de diagnoză inițială a fenomenelor, de analiză, de elucidare, de investigare. Astfel că prima etapă a activității de gestiune a situațiilor de criză o reprezintă: 6.2.1. Identificarea și cunoașterea tc " 6.2.1. Identificarea și cunoașterea " Este potrivit pentru debutul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
căutări și de eforturi mai târziu. De aceea, perioadele de criză, evenimente cu caracter atipic, solicită cadrului didactic nu numai promptitudine și rapiditate (ambele circumscrise eficienței), ci și variante rezolutive, de multe ori nestructurate, non-standard, în raport de analiza și diagnoza inițială. Numărul alternativelor pentru decizie e bine să fie multiplicat, durata luării deciziei foarte scurtă și neînsoțită de ezitări. La fel de dăunătoare sunt și inconsecvențele, marcate prin reveniri. În teza noastră de doctorat, Romiță B. Iucu, Managementul și gestiunea clasei de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Cu relevanță majoră sunt variabilele socio-familiale, ce fac trimitere la: - istoria grupului familial; - istoria relației parinți - copii; - istoria cuplului parental; - istoria frăției; - cultura familială. Primul pas pe care trebuie să-l întreprindă cadrul didactic în momentul deciziei de intervenție este diagnoza și prognoza comportamentală. Ele nu sunt ușor de realizat și de stabilit, deoarece există probleme practice ale examinarii ce țin de: • tipul informației; • complexitatea situației; • modelul de colectare a datelor (ședinte individuale, întrevederi cu familia); • relația cadrului didactic cu anturajul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
mică de 18 ani: - se află sub incidența unor reglementări juridice speciale. Gradul de severitate al abaterilor comportamentale anterior menționate recomandă o atitudine rezervată a cadrului didactic, întrucât competențele acestuia în ceea ce privește intervenția sunt limitate. Este recomandabilă, în momentul identificării și diagnozei unui asemena tip de comportament, apelarea unei echipe interdisciplinare care poate soluționa, după gradul de severitate, problema în cauză. Componența unei asemenea echipe ar putea sa fie următoarea: - cadrul didactic; - unul dintre parinți (sau amândoi, în situațiile în care încrederea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
acestei evaluări, se stabilește un diagnostic formativ (care include și un diagnostic diferențial) și se Întocmește un certificat de orientare școlară 1. Astfel, pe baza teoriilor psihologice operaționale, elaborate de Piaget și VÎgotski (zona proximei dezvoltări), activitatea de evaluare și diagnoză se transformă dintr-o activitate constatativă Într-una investigativ-ameliorativă de tip cercetare-acțiune. În acest mod, evaluarea și diagnoza copiilor cu cerințe speciale devin un proces complex, unitar, dinamic și de durată, care are drept finalitate facilitarea elaborării și aplicării demersului
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de orientare școlară 1. Astfel, pe baza teoriilor psihologice operaționale, elaborate de Piaget și VÎgotski (zona proximei dezvoltări), activitatea de evaluare și diagnoză se transformă dintr-o activitate constatativă Într-una investigativ-ameliorativă de tip cercetare-acțiune. În acest mod, evaluarea și diagnoza copiilor cu cerințe speciale devin un proces complex, unitar, dinamic și de durată, care are drept finalitate facilitarea elaborării și aplicării demersului terapeutic compensator și recuperator, orientarea școlară a copilului În condiții optime, favorizarea integrării școlare și sociale și normalizarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
acestor componente În procesul de evaluare permite apropierea de un diagnostic complet și nuanțat, care să orienteze intervenția În raport cu resursele biologice, fiziologice și psihologice ale persoanei. În altă ordine de idei, În psihopedagogia specială, psihodiagnoza reprezintă o etapă intermediară Între: - diagnoza organică; - diagnoza funcțională; - diagnoza socială; - prognoză. Prognoza trebuie să creeze posibilitatea ca persoana cu nevoi speciale să depășească starea prezentă și să fie proiectată În viitor prin: oferirea unor modele pozitive de viață, crearea unei motivații puternice, organizarea intereselor și
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
În procesul de evaluare permite apropierea de un diagnostic complet și nuanțat, care să orienteze intervenția În raport cu resursele biologice, fiziologice și psihologice ale persoanei. În altă ordine de idei, În psihopedagogia specială, psihodiagnoza reprezintă o etapă intermediară Între: - diagnoza organică; - diagnoza funcțională; - diagnoza socială; - prognoză. Prognoza trebuie să creeze posibilitatea ca persoana cu nevoi speciale să depășească starea prezentă și să fie proiectată În viitor prin: oferirea unor modele pozitive de viață, crearea unei motivații puternice, organizarea intereselor și menținerea confortului
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de evaluare permite apropierea de un diagnostic complet și nuanțat, care să orienteze intervenția În raport cu resursele biologice, fiziologice și psihologice ale persoanei. În altă ordine de idei, În psihopedagogia specială, psihodiagnoza reprezintă o etapă intermediară Între: - diagnoza organică; - diagnoza funcțională; - diagnoza socială; - prognoză. Prognoza trebuie să creeze posibilitatea ca persoana cu nevoi speciale să depășească starea prezentă și să fie proiectată În viitor prin: oferirea unor modele pozitive de viață, crearea unei motivații puternice, organizarea intereselor și menținerea confortului psihic. După
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
au generat acea situație); - prognostică - oferă posibilitatea de a emite presupoziții și a anticipa performanțele viitoare ale elevilor, luând În considerare rezultatele Înregistrate; această funcție este necesară pentru a organiza și a planifica secvențele didactice următoare; se asociază funcției de diagnoză, cele două funcții fiind complementare; - de certificare a nivelului de cunoștințe și abilități ale elevilor la sfârșitul unei perioade lungi de instruire (ciclu de Învățământ); - de selecție a elevilor pentru accesul Într-o treaptă superioară de Învățământ sau Într-un
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
liber fiind ocupat din ce în ce mai des cu activități aducătoare de venit. Aspectele demografice nu sunt neglijate nici ele de autoare, făcând referire la mortalitatea infantilă, sănătate, durata medie a vieții. Capitolul 4 cuprinde cercetări ale Institutului de Cercetare a Calității Vieții. Diagnoza calității vieții, desfășurată în institut din anul 1990, constituie o bogată sursă de informații cu privire la nivelul de trai al familiilor, fluctuațiile pe piața muncii, nivelul veniturilor, consumul populației, condițiile de viață, locuire etc. Concluzionând, autoarea ne îndrumă să ne îndreptăm
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Previziunea cuprinde, în ansamblu, totalitatea etapelor (fazelor), acțiunilor și operațiunilor prin care se stabilesc obiectivele esențiale și componentele acestora, ca și resursele (umane, tehnice, tehnologice, logistice, informatice etc.) necesare realizării lor. Funcția de previziune operează cu patru categorii de noțiuni: diagnoza; prognoză; planificarea; programarea. * Organizarea. Răspunde la întrebările: "Cu ce, cu cine și cum se realizează obiectivele planificate?". Organizarea reunește ansamblul acțiunilor prin care se stabilesc procesele de muncă necesare realizării obiectivelor previzionate, grupează sarcinile și atributele ce trebuie îndeplinite, care
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
sec. XX de promotoarele feminismului Alisa Solomon (Germania), Marie Gaherry (Franța), Elisabeth Fry (Anglia) și Jane Addams (SUA). * Aportul esențial în domeniul cercetărilor teoretice ale asistenței sociale aparține în anii '20 cercetătoarei Mary Richmond, care a descris în lucrările sale (Diagnozele sociale, Vizita prietenească la săraci) metodele abordării individuale a persoanelor în dificultate și care aveau la bază metodele școlii behavioriste și a psihanalizei lui Freud. * Din 1922, M. Richmond elaborează principiile asistenței sociale individualizate, reprezentând viața individului ca o totalitate
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
dezvoltată în continuare de cercetătorii W.Robinson, J.Taft, O.Rank. J.Taft și O.Rank dezvoltă o direcție nouă în teoria și practica asistenței sociale, cunoscută ca "școala funcționalistă a asistenței sociale", care și-a axat construcțiile nu pe diagnoză, ci pe procesul interacțiunii lucrătorului social și al beneficiarului. În această situație asistentul social și beneficiarul devin parteneri și poartă responsabilități egale pentru schimbarea situației. * În anii 1930 1945 teoria asistenței sociale este dezvoltată de G.Hamilton, care lărgește conținutul
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
procesul interacțiunii lucrătorului social și al beneficiarului. În această situație asistentul social și beneficiarul devin parteneri și poartă responsabilități egale pentru schimbarea situației. * În anii 1930 1945 teoria asistenței sociale este dezvoltată de G.Hamilton, care lărgește conținutul conceptului de diagnoză, ultima fiind definită ca o ipoteză de lucru pentru înțelegerea personalității clientului, situației și problemelor lui. * În anii 1945 1960 dezvoltarea teoriei asistenței sociale a decurs în contextul discuțiilor dintre abordările școlii diagnostice și funcționaliste. Din această perspectivă prezintă interes
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]