2,549 matches
-
rugul de foc nemistuit;/ e preînchipuire, de vrei semn -/ a descălțării de grăunț!/ Nu întreba de tâlcul greu!/ Pe-aceleași urme Dumnezeu/ spre tine s-o întoarce de pe lemn/ îmbrățișându-te desculț!” (Rugul aprins). Cât de simplu se deslușește legea dialecticii și a mântuirii în această întoarcere de pe cruce a Fiului către om spre a-l îmbrățișa „desculț”, după „descălțarea de grăunț”! În alte locuri, aceasta este numită „a doua înflorire”. De aceea, nici o suferință nu e prea mare sub lumina
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
scriitori, lingviști și oameni de știință, precum și îmbogățirea domeniului literar cu noi noțiuni introduse de Smarandache nu numai în poezie, dramă, roman (unul dintre romanele sale se intitulează „NonNovel"), dar și în filosofie (introducând termenul de „neutrosofie" - o generalizare a dialecticii lui Hegel), și, desigur, în știință (extension of fuzzy set and logic to neutrosophic set and logic respectively - cu aplicații în fizica cuantică și inteligența artificial). Este interesat de literatura creată cu ajutorul computerelor, de asemenea. Foarte prolific în creația sa
ROMANUL CARE L-A CONTRAZIS PE EINSTEIN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346332_a_347661]
-
și a găsirii echilibrului sufletesc (4). Aceste idei apar clar exprimate în Teoria cunoștinței, care are privilegiul de a fi primul curs de această factură din istoria Universității bucureștene. Autorul evidențiază adevărurile, dar și limitele cunoașterii științifice, pronunțându-se împotriva dialecticii și a tuturor idealismelor care au marcat istoria gândirii omenești, de pe pozițiile unui realism lucid, care ne lasă să întrezărim poziția tragică a gânditorului creștin care știe că, dincolo de adevărurile relative la care cugetarea omenească poate ajunge, stă nedezlegată marea
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
2009), în două volume intitulate Teologie și estetică și Ipostazele artei. O altă carte, Biserici și mănăstiri ortodoxe (1988), ilustrează aceleași teze despre perspective multi, inter și transdisciplinare: teologie dogmatică, istoria artelor, culturii și civilizației, poetică, părinții Bisericii. Volumul, Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001), conține în mare toate teoriile lui Diaconescu despre roman și natura specifică a epicului. În anul 1996 Universitatea din municipiul Oradea i-a acordat Domnului Profesor Mihail Diaconescu titlul de Doctor honoris causa pentru întreaga sa
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
Dionisie Smeritul și Areopagitul, Leontius Byzantinus, Ioan Maxentius și alții. Volumul Antologie de literatură dacoromană. Texte comentate publicat în anul 2003 la Casa de Producție și Editură Corifeu este o completare necesară la tratatul Istoria literaturii daco - romane. Volumul Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001) conține teoriile Domnului Mihail Diaconescu despre roman, natura specifică a epicului și „fenomenologia narativă a spiritului românesc”. Ca scenarist și regizor de filme documentare Mihail Diaconescu a realizat serialul Dobrogea creștină. Harta spirituală în 13 episoade
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
tratat pe care Sfântul Ioan Damaschin l-a intitulat Sursa cunoașterii a constituit obiectul unei atenții sporite în cadrul instituțiilor de învățământ de diferite grade, întreținute în diverse epoci de Biserica noastră. Este un tratat cu o structură tripartită. Prima parte, Dialectica sau Capete filosofice (Kefalia filosofica) demonstrează modul cum Sfântul Ioan Damaschin se raportează la cugetarea antică precreștină, pe care o admiră, dar și la marii doctrinari ai Bisericii de până la el. se află în această primă parte a tratatului Sfântului
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
Daicoviciu. Spirit viu, netemător la orice plenară locală sau mai mare. Disciplinat și academic totodată, apărând pe cei care erau buni profesional. Diplomat desăvârșit în unele privințe ca să-și asigure cele trei mandate, iar politic nu-l întreceau mulți în dialectica, doar omul se schimbă când scăpa de sub vremuri. Pe mulți ne-a făcut scăpați. L-a urmat academicianul Ștefan Păscu două mandate. Dar vântoasa aceea adusă de tezele din Iulie a fost mai grea că toate încercările pentru mine. Doar
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
cu încercările vieții, nu doar o retorică, oricât de măiastră ar fi aceasta. Sfântul Vasile cel Mare în lupta cu Eunomiu, cu arienii și cu alți eretici nu se comporta ca un sofist care căuta să-și învingă interlocutorul prin dialectică. Este o mare amăgire de a crede că biruința Adevărului asupra ereziei este rezultatul unei teologii reduse la dialectică și retorică. Pentru Sfântul Vasile cel Mare „...nu vreun Eunomie îi era ținta. Nu, acest dialectician capabil și retor de temut
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
cu Eunomiu, cu arienii și cu alți eretici nu se comporta ca un sofist care căuta să-și învingă interlocutorul prin dialectică. Este o mare amăgire de a crede că biruința Adevărului asupra ereziei este rezultatul unei teologii reduse la dialectică și retorică. Pentru Sfântul Vasile cel Mare „...nu vreun Eunomie îi era ținta. Nu, acest dialectician capabil și retor de temut pur și simplu se înșela. Lua drept adevăr ceea ce nu era adevăr. Își ațintea ochii asupra nimicului și-l
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
ne provoacă interesul și ne atrage la această carte este participarea „la una și aceeași Împărăție a lui Dumnezeu, pe care autorul ne-o relevă în numeroasele ipostaze și manifestări ale ei”. Prin urmare, fiind „judicios concepută, scrisă cu impresionantă dialectică interioară, impregnată de accentele unei gândiri teologico-filosofice, iluminată de o stilistică adecvată, cartea Părintelui Teofan Mada are meritul de a aborda cu seriozitate o temă deosebit de complexă. Importante nu sunt numai orizonturile pe care le deschide, ci impresionantă este și
PĂRINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345072_a_346401]
-
răcește repede și trasează deasupra ei ușor formele ce se impun, căci pentru fiecare lucru bun trebuie să se consacre în întregime”. În continuare explică din ce motiv trebuie să se facă aceasta, amintind ceva asemănător de la Platon: „Așa încât și dialectica cuvântului și obișnuința ce este capabilă să deschidă drumul de la elementele ce există și tipurile ce s-au predat cu evlavie. Utilitatea cuvântului ce s-a spus provoacă ori devine cauza de a se face aceasta cu succes”[22]. Dacă
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
ne așteaptă ascunși într-o ferigă Alergăm dup-o avere scursă printre degete Mult mai iute decât zelul și, fără să pregete Orice câine dă din coadă, interesul lui e pentru Dar noi am opus vetoul, la circonferinți și centru Dialectici maladive până dincolo de fire Că pe orice etichetă scrie doar: Dezamăgire! Vorbim despre iubire ca să intrăm în vogă Privește senatorii învăluiți în togă Pe puf de interese cum calcă diafan Dar fiecare membru al unui obscur clan Răspunde de-un
ULTIMA SCADENŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345277_a_346606]
-
prin negarea existenței, adică prin transgresarea din realitate, saltul la Nirvana. Dar această ieșire este un salt în gol. Nirvana este nonexistentă. Recunoscând inteligența și frumusețea construcției filozofice a moralismului negativ budist, autorul se întreabă retoric "această subtilă și confuză dialectică, înfățișată sub forma unei exagerate cosmogonii, este cu adevărat mai impunătoare decât recunoașterea simplă, dar tragică a durerii, așa cum o face creștinul?". Despre valorificarea suferinței Nici o cultură, nici o filozofie trecută sau prezentă nu a putut ignora suferința și durerea și
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
strălucite personalități ale criticii / istoriei literare valahe: (I) „constelația“ celor înrăzărite în jurul romanului de debut, Marele zid (v. supra, din 1981, despre care au scris: Ioan Holban, Ion Alex. Angheluș, Val Condurache, Constantin Călin ș. a.); (II) „constelația“ referințelor la Eminescu - dialectica stilului (București, Editura Cartea Românească, 1984, unde, în ordine cronologică, sunt retipărite recenziile / cronicile semnate de mari personalități ale domeniului specializat, eminescologia: Adrian Marino, Eugen Todoran, Alexandru Piru, Egdar Papu, Al. Dobrescu, Dan C. Mihăilescu, Cristian Livescu, Ioana Em. Petrescu
ION PACHIA-TATOMIRESCU : OPERĂ ÎN POLIEDRICĂ LUMINĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372630_a_373959]
-
filozofice rămân forme ale gândirii raționaliste care încep și se termină cu ele însele, în limitele imanente ale lumii acesteia vizibile, o lume fără ieșire din peștera cu umbre, fără teleologie și fără soteriologie. • Lumea vizibilă este o lume a dialecticii și necesității, este determinată și dominată de legile fizicii și ale naturii. Lumea invizibilă este în mare măsură o lume unde tronează legile spirituale, ale libertății în Dumnezeu, ale duhului sfânt care precum vântul bate oriunde și încotro vrea, a
TEOLOGUMENA – DESPRE ATEISM de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379229_a_380558]
-
daca nu poate depăși ispita și tirania apostaziei relativiste, omul este sisific sortit să tragă precum un sclav la targă de pământ a istoriei. Odată urcat pe vârful însorit al muntelui, bolovanul sisific se rostogolește iară și iară, din necesitate dialectica, în văile întunecate ale istoriei. Istoria profana este făcută de om și totuși istoria este prea puțin interesată de destinele individuale ale făuritorilor săi. ● Roată istoriei a alunecat iarăși într-un gol cosmic. Lumile se grăbesc mânate de chemarea unui
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
numai ocazional și ele nu pot fi considerate ca filozofeme propriu-zise..." [24 td]. (Este ușor de observat cum în astfel de "gînduri ocazionale", chiar dacă nu sînt considerate ca "filozofeme propriu-zise", se află rădăcina celei ce va deveni pentru Hegel "doctrina dialecticii", la care ne vom întoarce la sfîrșitul articolului de față.) La p. 113-114 ale aceleiași opere, Hegel reliefează încă o dată modul în care inzii se abandonează în extrema abstracție pentru a se cufunda în neantul celei mai adînci senzorialități: "[...] există
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
principalele momente ale filozofiei samkhya. 2) Filozofia lui Gautama și cea a lui Kanada țin una de alta; "filozofia lui Gautama se numește nyaya (privind raționarea); iar filozofia lui Kanada se numește vaiçeshika [168] (privind particularele). Prima este o dialectică deosebit de dezvoltată, a doua, în schimb, "se ocupă de fizică, adică de obiectele particulare sau sensibile". Colebrooke spune: Nici un alt domeniu al științei sau al literaturii nu a atras atenția inzilor asupra lui mai mult decît nyaya; iar rodul acestor
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
influență a gîndirii indiene. În primul rînd, trebuie subliniat însă aportul gîndirii indiene asupra a două puncte esențiale și centrale în sistemul speculativ al filozofului din Stuttgart: asupra Ideii supreme sau a Spiritului universal (Weltgeist sau Weltseele) și asupra binecunoscutei dialectici. Începem cu tratarea primului aspect. Facem pentru început observația (de care trebuie să se țină în mod deosebit cont) că Hegel considera Idealismul (pe care el însuși începea să-l răspîndească cu o însuflețire într-un fel mistică) deja existent
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sisteme de gîndire și de "religie" este greu să li se dea numele de religii: ele abandonează planul religios pentru cel al magiei [352]. * * * B. Un alt aspect important asupra căruia se consideră indiscutabilă originalitatea hegeliană este constituirea așa-zisei dialectici. În paranteză, vrem să subliniem anticipat că, pentru noi, simpli cititori de bun simț, doctrina dialectică în ea însăși nu pare altceva decît un flatus vocis, fără nici o consistență în afara efectelor unei speculații teoretice sterile și adesea inutile, în măsura în care nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
dialectici în lumea spirituală greacă, ca de altfel în orice gîndire panteistă. Nu credem, însă, că ei au fost prezenți într-o manieră determinantă în mintea lui Hegel în momentul în care filozoful din Stuttgart tocmai se dedica constituirii propriei dialectici. Iată dialectica hegeliană în prezentarea rezumativă a lui Lamanna: "Viața nu este o simplă existență statică și imobilă, este devenire permanentă, este o continuă încetare de a fi (sau de a nu mai fi) ceea ce era și început de a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
lumea spirituală greacă, ca de altfel în orice gîndire panteistă. Nu credem, însă, că ei au fost prezenți într-o manieră determinantă în mintea lui Hegel în momentul în care filozoful din Stuttgart tocmai se dedica constituirii propriei dialectici. Iată dialectica hegeliană în prezentarea rezumativă a lui Lamanna: "Viața nu este o simplă existență statică și imobilă, este devenire permanentă, este o continuă încetare de a fi (sau de a nu mai fi) ceea ce era și început de a fi a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
există perfecta înlănțuire "trimûrtică" a devenirii Ătman = Brahman, putem să deducem că Hegel, după ce a aprofundat această afirmație de bază, a aplicat-o în mod coerent întregii realități fizice și spirituale, rezultînd în acest fel "noua logică a concretului ca dialectică a contrariilor" [355]. "La începutul Logicii sale, Hegel vorbește, într-adevăr, de existență. Însă aceasta este doar prima teză, prima categorie, care se identifică cu gîndirea cea mai seacă și nedeterminată, fiind lipsită de conținut. Această existență își găsește antiteza
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
calitate" a materiei: śattva (bunătate), rajas (pasiune), tamas (întuneric). Acestea provoacă necontenita transformare a cosmosului. Vezi, de altfel, cele spuse de Hegel, p. 247. [313] Bhagavad-gītă, XV, 1-5. Conceptul de "eliberare de toate senzațiile contrarii, plăcere sau suferință", dezvoltat în dialectica hegeliană; vom reveni în curînd asupra lui. [314] Ătman, concept deosebit de important, la care s-au făcut numeroase referiri și asupra căruia vom reveni cu discuția. "În Rgveda înseamnă doar "răsuflare", "vînt"; în Brahmana, însă, arată deja "sufletul", sinele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
al "Atti dell'Acad. di Scienze Morali e Politiche della Societa Naz. di Scienze, Lettere ed Arti in Napoli", Napoli, G. Genovese, 1962, p. 27. [354] E. PAOLO LAMANNA, op. cit., p. 447. [355] După cum o denumește același Lamanna, ibid. Această "Dialectică a contrariilor" îl entuziasmează și pe Fr. De Sanctis: cf. FRANK BRUNETTI, La "Giovinezza" e gli studi hegeliani di Francesco De Sanctis, în: "Cultura Moderna", n. 2 (56), mai 1962, p. 16-17. [356] Comentariul îi aparține lui L. PELLOUX, op. cit
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]