1,929 matches
-
ale unor dramaturgi evrei, cât și ale unor autori de renume din literatura română și universală. Cartea cuprinde, de asemenea, microsinteze istorice și microeseuri teoretice, în limbile română, engleză și franceză, cum sunt Gânduri despre teatru, Comic și tragic, The Dialectic of Occurences in Comedy, Detaliul în opera de artă, Referiri la comedie în „Poetica” lui Aristotel, Le Théâtre Yiddish en Israel, Poezia lui Solo Har Herescu, medalioane, interviuri. În Israel S. a tipărit, în 1979, un studiu de amploare intitulat
STRIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289982_a_291311]
-
spre domeniul teoriei literare și încearcă să surprindă dialectica actului creator sau felul cum își află matca structura operei. Se pleacă de la legenda Meșterului Manole, socotită un arhetip fundamental, care conține simbolic totalitatea etapelor unei creații. Eseul urmărește deformarea schemei dialectice, fie prin eludări, fie prin exacerbări ale diferitelor momente, ilustrate cu texte din lirica modernă, românească în primul rând, dar nu numai. Munca de redactor, îndelungată și plină de pasiune, la revista „Manuscriptum” o situează pe T. printre cei mai
TANASESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290055_a_291384]
-
activitate. Este binecunoscut faptul că, în condiții normale, activitățile de analiză și sinteză au loc în mod simultan; nu există o activitate analitică separată de alta, specific sintetică. Aceeași legitate se aplică tuturor operațiilor cognitive (generalizare, abstractizare, concretizare). Această simultaneitate dialectică funcționează atât la nivel fiziologic, cât și la nivel psihologic. Totuși, aceste regularități naturale sunt corectate în practica pedagogică, prin una dintre următoarele variante: a) elementele sunt studiate izolat în raport cu semnificația lor integrală, ca întreg - ele sunt automatizate prin exerciții
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
modalitatea de funcționare a mecanismelor de autoreglare ale „sistemului personalității”. Fiind ipostaze egal posibile ca disponibilitate ale persoanei umane, normalitatea și anormalitatea se înscriu în ordinea ontologică a acesteia. În mod firesc, deducem de aici că „sistemul personalității” este organizat dialectic, după principiul complimentarității antinomice, al contrariilor, în asemenea măsură încât se poate vorbi despre o „balanță normal/patologic” de a cărei funcționare depinde atât starea de echilibru, respectiv sănătatea mintală, cât și starea de dezechilibru, respectiv boala psihică. Dacă nu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al contrariilor, în asemenea măsură încât se poate vorbi despre o „balanță normal/patologic” de a cărei funcționare depinde atât starea de echilibru, respectiv sănătatea mintală, cât și starea de dezechilibru, respectiv boala psihică. Dacă nu ar exista această modalitate dialectică de „organizare complementară” ca dispoziție a „sistemului personalității”, aceasta ar avea un caracter static, rigid, încremenit. Dinamica personalității, în planul vieții psihice este dată tocmai de „ambivalența complementară” a organizării acesteia, sau așa cum spuneam, de caracterul ei dialectic. Această constatare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
această modalitate dialectică de „organizare complementară” ca dispoziție a „sistemului personalității”, aceasta ar avea un caracter static, rigid, încremenit. Dinamica personalității, în planul vieții psihice este dată tocmai de „ambivalența complementară” a organizării acesteia, sau așa cum spuneam, de caracterul ei dialectic. Această constatare importantă ne obligă să-i căutăm și în același timp să încercăm să-i explicăm cauza și natura. Este vorba de un anumit tip de determinism, specific organizării și dinamicii proceselor psihice, atât a celor normale, cât și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fenomenelor psihice morbide. Actul hermeneutic este în același timp o metodă subtilă și prețioasă, dar și riguroasă de descifrare a „simbolicii alteralității psihice”. Mai mult decât atât, explicarea „patologicului” ne deschide calea înțelegerii „normalului”, prin faptul că alteralitatea este negația dialectică a normalității, sau, altfel spus, că nebunia este „negarea” sănătății mintale 2. În felul acesta, din punct de vedere metodologic, redescoperim boala psihică dincolo de punctul de vedere medico-psihiatric, ca pe o experiență sufletească trăită a alteralității persoanei umane. Acest punct
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nuanțat ca semnificații. Punctul de vedere medico-psihiatric opune „boala” stării de „sănătate”. Punctul de vedere antropologic, din perspectiva reflecției filozofice, cu caracter lărgit, „nu vede” între normalitate și anormalitate o opoziție, ci, așa cum spuneam, o complementaritate ca expresie a naturii dialectice a persoanei umane. Ambele stări nu sunt decât ipostaze ontologice, egal posibile, de „a fi” ale persoanei umane. Acest punct de vedere ne obligă să revizuim și să căutăm a înțelege altfel nebunia, diferit de punctul de vedere medical, pentru
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
interpretare, lărgită, semnificației acesteia. Faptul de „a fi” atât normal, cât și anormal, presupune că ființa umană are o dublă disponibilitate funciară, manifestată printr-o dublă orientare ontologică. Aceasta ne revelează faptul că natura persoanei umane este, cum spuneam, constituită dialectic. Acest aspect al „naturii ființei umane”, pe care l-am analizat și cu o altă ocazie 4, presupune faptul că viața psihică se autodetermină, iar direcția pe care aceasta o poate lua este reprezentată prin ipostazele ontologice de „a fi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anormalitatea, respectiv în cazul situației la care ne referim, sănătatea mintală și nebunia sunt atât forme de organizare, cât și modalități de a fi ale persoanei umane. Fiecăreia dintre acestea îi corespunde o anumită „ordine specifică” ce rezultă din natura dialectică a ființei umane. Din acest motiv ele sunt complementare. Faptul de a fi complementare, presupune că atât normalitatea (sănătatea mintală), cât și anormalitatea (nebunia) provin din aceeași sursă comună care există ca potențialitate în ființa umană. Dar această potențialitate, cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ar fi făcut-o cu mult respect. Isocrate și-a revendicat titlul de philosophos, deși nu era copleșit de măreția acestei arte. Iar Platon, în pofida disprețului său pentru sofiști, a acceptat în Phaidros retorica drept una dintre disciplinele utile demonstrațiilor dialectice. În sfârșit, deși nu a acordat importanță matematicilor, Isocrate consideră că ele ar putea fi o propedeutică pentru formarea oratorului, o disciplină care ar facilita logos epideiktikos ca instrument de argumentare și elocință. 4.6. Idealul pepaideumenic și formarea „omului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
S-a vorbit, în acest sens, despre o „renaștere carolingiană”, cu referire la o anumită „înflorire culturală” din epoca respectivă. Dar „înflorirea culturală” s-a rezumat la studiile de limbă și gramatică latină, la literatură retorică și filosofie a controversei (dialectică). Artes reales - astronomia, matematica, geometria - n-au beneficiat de avântul cultural carolingian. 8.5. Răspândirea curriculumului bazat pe septem artes liberalestc "8.5. Răspândirea curriculumului bazat pe septem artes liberales" În anul 780, Carol cel Mare și-a anunțat programul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
spiritului s-a încheiat; K. Marx care, în Tezele despre Feuerbach, aprecia că interpretarea metafizică a lumii și-a epuizat toate resursele, că filosofia speculativă a decedat, locul ei fiind luat de o știință pe care a numit-o materialism dialectic și istoric. Viziunea pansofică a lui Comenius despre viitorul Europei și al lumii, chiar dacă a fost inspirată de această alegorie partizană, pare superioară tuturor reformelor și experimentelor social-politice și educative practicate în ultimele trei secole. Invităm cititorul să-și imagineze
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculare postmoderniste. O ciudățenie a anilor ’80-’90 poate fi considerată interpretarea politică a fenomenului descoperit de Philip Jackson (1968)35: hidden curriculum. Însuși descoperitorul a dat tonul. În 1990, l-a reanalizat și l-a rebotezat, în termenii materialismului dialectic marxist, „substructură curriculară” (curricular substructure; Jackson, Boostrom și Hansen, 199036, 199337). În aceeași manieră au procedat Dreeben (1976)38, Apple (1975)39, Giroux (1983)40 și McLaren (1989)41, care, analizând structuri curriculare, au descoperit o întreagă „faună” de hidden
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de specialitate, urmăresc aceleași scopuri. Nu urmăresc să se ucidă unul pe celălalt, dar nu se vor împăca niciodată printr-o îmbrățișare romantică. Împăcarea va surveni numai dacă dialogul este fructuos, dacă înfruntarea este rodnică. Recunoaștem aici, cu ușurință, mecanismul dialectic hegelian: Mugurul dispare în apariția florii și s-ar putea spune că el este infirmat de către aceasta; la fel, floarea este arătată ca fiind falsa existență a plantei și fructul trece în locul florii ca adevăr al ei... Floarea se neagă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Mincu, Pontica, Constanța, 1993), Vattimo mărturisea: „Expresia pensiere debole am folosit-o la sfârșitul anilor ’70, într-o perioadă în care în Italia noi trăiam experiența terorismului. ș...ț Termenii «în relief», din dezbaterea filosofică din timpul acela, erau gândirea dialectică, marxismul - fie el marxism ortodox sau critic - și gândirea diferenței, care pe atunci era ceea ce se inspira din Heidegger, Derrida, Deleuze. Mie mi se părea că dialectica era inspirată de istorism, iar diferența era caracterizată mai degrabă de afirmarea unei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
inspira din Heidegger, Derrida, Deleuze. Mie mi se părea că dialectica era inspirată de istorism, iar diferența era caracterizată mai degrabă de afirmarea unei cenzuri; într-un fel, gândirea slabă se prezenta ca fiind moștenitoarea celor două elemente: purul istorism dialectic era prea global și prea cuprinzător pentru a sta în picioare ș...ț; simpla diferență mi se părea lipsită de fundal istoric, de o justificare rațională, adică era ca un fel de afirmare a unei alternative de tip avangardist, genial
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Pedagogy and the Politics of Cultural Studies, Routledge, New York, 1993, pp. 127-142. 67. Vezi C.A. Bowers, „Orthodoxy in Marxist Educational Theory”, Discourse, 1/ 1981; The Promise of Theory: Education and the Politics of Cultural Change, Longman, New York, 1984; „The Dialectic Nihilism and the State: Implications for an Emancipatory Theory of Education”, Educational Theory, 36/1986; Elements of a Postliberal Theory of Education, Teachers College Press, New York, 1987; „Some Questions about the Anachronistic Elements in the Giroux-McLaren Theory of a Critical
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
experiențelor” istorice, filosofice etc. Lucrările sale principale sunt considerate: Wahrheit und Methode. Grundzüge einer philosophischen Hermeneutik, Mohr, Tübingen, 1960 (trad. rom.: Adevăr și metodă, traducere de G. Cercel, L. Dumitru, G. Kohn și C. Petcana, Teora, București, 2001); Hegel’s Dialectic, Yale University Press, Londra, 1971; „Hermeneutik”, Historisches Wörterbuch der Philosophie, 3/1974, pp. 1061-1073; Wertethik und praktische Philosophie (1982) (Etica valorii și filosofia practică). 135. Cea mai importantă lucrare a lui R. Rorty este Philosophy and the Mirror of Nature
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
to Academe: A History of the Progressive Movement, Teachers College Press, New York. Greene, M. (1973), Teacher as Stranger: Educational Philosophy for the Modern Age, Wadsworth, Belmont. Greene, M. (1978), Lanscapes of Learning, Teachers College Press, New York. Greene, M. (1988), The Dialectic of Freedom, Teachers College Press, New York. Gress, J. (ed.) (1988), Curriculum: An Introduction to the Field, McCutchan, Berkeley. Griffin, D. (1988a), Spirituality and Society: Postmodern Visions, State University of New York Press, Albany. Griffin, D. (ed.) (1988b), The Reenchantment of Science
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
economice, sociologie, filosofie, psihologie, pedagogie, ba chiar și biologie. Mai puțin supravegheați erau cei care predau în domeniile: matematică, științe tehnice, științele naturii, medicină. Controlul pe care îl făceau ideologii încadrați la științele sociale (socialism științific, economie politică și materialism dialectic), precum și cei de la comitetul regional de partid era în unele cazuri foarte strict: unii profesori erau obligați să predea la partid fiecare lecție redactată înainte de a fi predată. „Lipsa de atașament față de PMR” sau greșelile ideologice constituiau suficiente argumente pentru
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aceștia au fost eliminați). Lipsa de specialiști fiind mare, au ajuns ca unii lectori universitari să predea discipline cu totul străine de diploma obținută anterior, lucru frecvent în cazul celor încadrați la „științe sociale” (socialism științific, economie politică și materialism dialectic). Unii chiar le mărturiseau studenților: „Dată fiind revoluția ideologică, învățăm cu toții împreună”. Deosebirea dintre ei și studenți era că aceștia trebuiau să se pregătească la mai multe discipline, pe când profesorul n-avea în vedere decât un singur domeniu. Situația era
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Româno-Sovietice, care avea tocmai acest obiectiv. În fine s-a organizat unul dintre supliciile intelectualității: învățământul politic. La început a fost „Scurta istorie a PCUS”, apoi s-au diferențiat cercuri de socialism științific, altele de economie politică sau de materialism dialectic. Primele două studiau problemele construirii socialismului în URSS și la noi. În toate se consacrau mai multe ședințe fiecărei plenare sau congres al PMR (apoi PCR), unde se dezbăteau marile realizări obținute în toate domeniile. Mai târziu, în învățământul superior
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vezi Prodan, 1993). Până și posibilitățile de perfecționare prin doctorat erau reglate din punct de vedere politic. Pentru a se aproba înscrierea la doctorat era necesară aprobarea comitetului județean de partid. În pregătirea doctoratului erau prevăzute limba rusă și materialismul dialectic (aici se cerea să cunoști lucrări ale clasicilor marxism-leninismului). Iar susținerea publică a tezei trebuia din nou aprobată de partid. A fost un caz în care teza aprobată de conducătorul științific n-a putut fi susținută, neavând aprobarea amintită, timp
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
asociația privea toate aspectele vieții studențești: și cel politic, dar și învățătura și timpul liber. Asociația se ocupa de „informarea politică”, de citirea presei comuniste, dar educația ideologică se făcea în special la cursuri (socialism științific, economie politică și materialism dialectic). În ședințele ei se abordau mai ales rezultatele la învățătură, disciplina, se luau măsuri organizatorice. Ca și sindicatele, asociațiile mobilizau studenții la mitinguri, la munca patriotică, la ședințele moralizatoare inițiate de partid. În primii ani, o serie de studenți au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]