2,180 matches
-
De altfel, reducerea substanțială a ratei mortalității postinfarct miocardic acut constatată în ultimii ani în populația generală nu se regăsește la pacienții dializați [McGovern et al., 1996]. Prevalența patologiei asociate cu risc major pentru decesul din cauză cardiovasculară în populația dializată este redată în tabelul I.5. I.5. Riscul cardiovascular la pacienții transplantați renal Morbiditatea și mortalitatea cardiovasculare, deși reduse față de populația dializată, prezintă o prevalență ridicată la pacienții cu transplant renal (TR) față de popula]ia generală, această diferență fiind
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
McGovern et al., 1996]. Prevalența patologiei asociate cu risc major pentru decesul din cauză cardiovasculară în populația dializată este redată în tabelul I.5. I.5. Riscul cardiovascular la pacienții transplantați renal Morbiditatea și mortalitatea cardiovasculare, deși reduse față de populația dializată, prezintă o prevalență ridicată la pacienții cu transplant renal (TR) față de popula]ia generală, această diferență fiind mai intens exprimată la vârstele tinere [Foley et al., 1998; Sarnak și Levey, 1998; Covic et al., 2001, 2002] (vezi figura 3). Astfel
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
peritoneale sunt întâlnite în circa 5% din cazuri (14). Dacă infecțiile cutanate din jurul cateterului sunt ușor de identificat, cele pericateterale profunde pot fi destul de greu de diagnosticat. Când infecția atinge cavitatea peritoneală, pacientul poate prezenta discomfort abdominal, subfebrilitate și un dializat turbid. Mai rar, debutul este acut, cu febră și stare generală alterată, episodul fiind datorat, de regulă, stafilococului auriu. În mod normal, se acceptă în dializat prezența a 50-100 celule/ml, în majoritatea lor macrofage. Un număr care depășește 100
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Luminiţa Scăiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/92239_a_92734]
-
ml, în majoritatea lor macrofage. Un număr care depășește 100 de elemente figurate/ml sugerează infecția peritoneală. Culturile trebuie efectuate folosind 50-100 ml de lichid peritoneal extras prin dializă, facilitând identificarea germenului cauzator. Există și cauze neinfecțioase de turbidizare a dializatului. În această situație însă, numărul de leucocite din dializat este mai mic, sub 100 leucocite/ ml. Tratamentul antibiotic înlătură infecțiile supraadăugate în câteva zile. Asocierea de antibiotice introduse în soluția dializabilă trebuie să acopere întregul spectru de germeni posibil a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Luminiţa Scăiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/92239_a_92734]
-
100 de elemente figurate/ml sugerează infecția peritoneală. Culturile trebuie efectuate folosind 50-100 ml de lichid peritoneal extras prin dializă, facilitând identificarea germenului cauzator. Există și cauze neinfecțioase de turbidizare a dializatului. În această situație însă, numărul de leucocite din dializat este mai mic, sub 100 leucocite/ ml. Tratamentul antibiotic înlătură infecțiile supraadăugate în câteva zile. Asocierea de antibiotice introduse în soluția dializabilă trebuie să acopere întregul spectru de germeni posibil a fi prezenți. Perioada minimă de tratament pentru germenii gram-pozitivi
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Luminiţa Scăiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/92239_a_92734]
-
o perioadă de cel puțin 2 -3 săptămâni. Prezența cateterului în cavitatea peritoneală poate determina apariția unor complicații ce necesită de multe ori rezolvare chirurgicală. Apariția, la bărbat, a unui edem important al organelor genitale externe cu scăderea cantității de dializat efluat este urmarea apariției unei hernii inghinale, cu transvazarea lichidului din cavitatea peritoneală, printr-un mecanism nu foarte bine precizat. Laparoscopia exploratorie permite precizarea și localizarea herniei, după care va fi realizată izolarea și ligatura sacului peritoneal și cura herniei
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
necesar cel puțin unul din următoarele semne: 1. aspectul „tulbure” al lichidului efluat; 2. culturi pozitive din lichidul de dializă; 3. semne clinice de peritonită (19). Apărând în medie cu o frecvență de cca 1,3-1,5 episoade\ an\ pacient dializat, complicația se remite de obicei sub tratament antibiotic și antimicotic susținut, administrat pe cale generală și locală, la care se adaugă heparină pe cateter pentru liza aderențelor fibrinoase. Cateterul va fi înlăturat când peritonita persistă peste 5 zile de tratament, când
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
și pentru evaluarea exactă a riscului de recurență la alți copii sau interpretarea corectă a posibilelor complicații renale și/sau manifestări extrarenale pe care aceștia ar putea să le prezinte. Boala chistică renală dobândită, în IRC avansată și la pacienții dializați O definiție a ADPKD, cât mai completă dar sintetică, ar caracteriza această boală ca o afecțiune ereditară, multisistemică, caracterizată prin dezvoltarea progresivă și difuză de chiști renali multipli, bilaterali, în toate segmentele tubilor uriniferi, precum și prin asocierea variabilă cu alte
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
sunt negative în jumătate de cazuri și pacientul răspunde la terapia convențională. 1. Cauzele majore de febră la bolnavii cu ADPKD sunt: infecția renală, infecția sistemului colector produsă de calculi, infecția chiștilor hepatici, angiocolita, diverticulita, infecția fistulei arteriovenoase la bolnavii dializați, alte localizări infecțioase, pulmonare, digestive (11). Prin contrast, la infecția chiștilor renali: uroculturile sunt adesea negative (deoarece chiștii nu comunică cu tubii), hemoculturile sunt frecvent pozitive și terapia convențională este puțin eficace (11, 17); la ecografie sau, mai bine, la
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
la favorizarea dializei peritoneale față de hemodializă, a dializei la domiciliu față de cea în spital și a transplantului față de dializă (deși costul terapiei imunosupresive a crescut costul transplantului, apropiindu-l de al dializei, calitatea superioară a vieții pacienților transplantați față de cei dializați avantajează în continuare transplantul). Transplantul renal aduce alte conflicte etice. O sinteză a acestora este prezentată în cele ce urmează. Datorită tehnicii chirurgicale relativ simple, precum și dializei, transplantul de rinichi a fost prima grefă de organ încununată de succes, reprezentând
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
hemodializă (HD) sau dializă peritoneală (DP), ca și la cei cu transplant renal (TR). în SUA, aproximativ 60% dintre decesele pacienților HD survin din cauze cardiovasculare (infarct miocardic acut, stop cardiac, accident vascular cerebral și alte cauze cardiace). Global, pacienții dializați au un risc de mortalitate de 10-20 de ori mai mare decât populația generală de aceeași vârstă [Foley et al., 1998]. De aceea, pacientul cu IRCT trebuie considerat a priori un individ cu un risc cardiovascular foarte înalt (echivalent cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
de la populația generală la populația renală. Factorii de risc tradiționali nu pot explica decât parțial mortalitatea cardiovasculară impresionantă a pacienților renali. Astfel, un studiu transversal recent a comparat populația generală din trial-ul NHANES III cu 1.041 de pacienți dializați, de vârstă similară, din studiul CHOICE, aplicând ecuația de risc Framingham [Longenecker et al., 2002]. Riscul de apariție de novo a bolii cardiovasculare aterosclerotice la 1 an și la 5 ani a fost apreciat astfel ca fiind dublu la pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
de vârstă similară, din studiul CHOICE, aplicând ecuația de risc Framingham [Longenecker et al., 2002]. Riscul de apariție de novo a bolii cardiovasculare aterosclerotice la 1 an și la 5 ani a fost apreciat astfel ca fiind dublu la pacienții dializați, dar acest risc este evident subestimat, având în vedere că datele USRDS demonstrează că, în realitate, el este de 5-15 ori mai mare. Pacienții dializați aflați pe lista de așteptare a unui TR sunt, de regulă, selecționați dintre cei fără
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
1 an și la 5 ani a fost apreciat astfel ca fiind dublu la pacienții dializați, dar acest risc este evident subestimat, având în vedere că datele USRDS demonstrează că, în realitate, el este de 5-15 ori mai mare. Pacienții dializați aflați pe lista de așteptare a unui TR sunt, de regulă, selecționați dintre cei fără comorbidități semnificative și, ca urmare, este de așteptat ca ei să aibă un risc cardiovascular inferior celor considerați ca neacceptabili pentru TR. Totuși, după transplant
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
a riscului de insuficiență cardiacă și cu 50% a riscului de cardiopatie ischemică, independent de nivelul TA [LØvy et al., 1990]. De asemenea, HVS crește de 4-9 ori riscul aritmiilor ventriculare maligne [LØvy et al., 1987]. Din păcate, la pacienții dializați nu există studii prospective, controlate, pe durată lungă, de același calibru cu cele din populația generală. Totuși, investigațiile grupului de la Tassin [Charra et al., 1994] au relevat că HTA se asociază cu un risc crescut de cardiopatie ischemică, de insuficiență
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
o corelație de tip invers între nivelul TA și mortalitate ori cu aspectul unei curbe în U sau în J. De exemplu, Port et al., într-un studiu prospectiv pe 3 ani, pe un lot de 4.499 de pacienți dializați, au arătat că TAS predialitică < 109 mm Hg se asociază cu o creștere cu 86% a riscului de mortalitate prin cardiopatie ischemică, insuficiență cardiacă și cauze non-cardiovasculare. Salem et al. au constatat, pe o cohortă prospectivă de 649 de pacienți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
de corelație a HTA cu mortalitatea prin speranța de viață medie oricum redusă a pacienților hemodializați (mai mică de 5 ani, cel puțin în SUA). Marile trial-uri din populația generală, rezultatele grupului de la Tassin și corelațiile HTA-HVS-mortalitate la pacienții dializați susțin totuși rolul HTA ca factor de risc cardiovascular și necesitatea controlării TA la acești pacienți. HTA la pacienții cu dializă peritoneală Relația dintre TA și afectarea cardiacă (HVS, cardiopatie ischemică, insuficiență cardiacă) este similară cu cea observată la pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
sub 140/90 mm Hg reduce riscul cardiovascular [Mailloux et al., 1998; Covic et al., 2003]. în populația generală, nivelul TA se corelează în mod cert, independent, semnificativ și de manieră liniară cu riscul cardiovascular. La pacienții cu IRC terminală dializați, studiile epidemiologice sunt mai puține, de calitate inferioară și cu rezultate adesea contradictorii. Există date care indică o relație inversă între TA și mortalitate ori de forma unei curbe în J sau U: riscul este crescut atât pentru pacienții cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
pretransplant renal, 88% au fost depistați cu stenoze coronariene semnificative. Dintre bolnavii cu diabet zaharat care intră într-un program de supleere renală, 24% decedează după 1 an, 45% dintre aceste decese fiind de cauză cardiacă. Comparând 200 de pacienți dializați diabetici cu alți 200 de pacienti dializați non-diabetici, Ritz a evidențiat o mortalitate cardiovasculară de 4,8 ori mai mare la diabeticii de tip 1 și de 3 ori mai mare la diabeticii de tip 2, față de non-diabetici. După Koch
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
stenoze coronariene semnificative. Dintre bolnavii cu diabet zaharat care intră într-un program de supleere renală, 24% decedează după 1 an, 45% dintre aceste decese fiind de cauză cardiacă. Comparând 200 de pacienți dializați diabetici cu alți 200 de pacienti dializați non-diabetici, Ritz a evidențiat o mortalitate cardiovasculară de 4,8 ori mai mare la diabeticii de tip 1 și de 3 ori mai mare la diabeticii de tip 2, față de non-diabetici. După Koch, cauzele cardiovasculare determină 62% din totalitatea deceselor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
Ritz a evidențiat o mortalitate cardiovasculară de 4,8 ori mai mare la diabeticii de tip 1 și de 3 ori mai mare la diabeticii de tip 2, față de non-diabetici. După Koch, cauzele cardiovasculare determină 62% din totalitatea deceselor pacienților dializați cu diabet zaharat de tip 1 și 60% din cea a pacienților dializați cu diabet zaharat de tip 2. Printre cauzele de deces, incidența infarctului miocardic și a morții subite este mai mare la diabetici decât la non-diabetici. Mortalitatea după
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
cea a pacienților dializați cu diabet zaharat de tip 2. Printre cauzele de deces, incidența infarctului miocardic și a morții subite este mai mare la diabetici decât la non-diabetici. Mortalitatea după un infarct miocardic acut este mai mare la pacienții dializați diabetici decât la cei non-diabetici, atât pe termen scurt (62,3% față de 55,4%, după 1 an), cât și pe termen lung (93,3% față de 86,9%, după 5 ani). Patru mecanisme moleculare au fost implicate în afectarea vasculară indusă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
Există puține dovezi referitoare la beneficiile măsurilor de intervenție asupra factorilor de risc cardiovascular la pacienții diabetici uremici. Unele cercetări au sugerat că un bun control glicemic în predializă și în dializă ar reduce mortalitatea globală și cardiovasculară a pacienților dializați [Wu et al., 1997; Yu et al., 1997; Morioka et al., 2001]. Astfel, un studiu pe 137 de pacienți uremici cu diabet de tip 2 a arătat că cei care avuseseră un bun control glicemic cu 6 luni înainte de inițierea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
emise de experții europeni (Joint European Societies) sau americani (National Cholesterol Education Program NCEP) pentru populația generală. Chestiunea esențială rămâne însă în ce grupă de risc trebuie încadrat pacientul uremic, aici părerile fiind împărțite. Mulți autori consideră că toți pacienții dializați au a priori un anumit grad de boală coronariană, fie și asimptomatică, și că, în consecință, trebuie să li se aplice, nediferențiat, strategia de prevenție secundară. în acest caz, nivelul-țintă pentru LDL-colesterol este sub 100 mg/dl. Această opinie este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
sunt atinse sub terapie medicamentoasă hipolipemiantă asociată. Modificarea stilului de viață se referă la: (1) reducerea aportului de grăsimi saturate și colesterol; (2) creșterea activității fizice și (3) controlul greutății corporale [NCEP, 2001]. Totuși, nu trebuie să uităm că pacienții dializați sunt deja supuși unor restricții de aport alimentar și lichidian. Impunerea unor noi restricții poate determina dificultăți nutriționale suplimentare și creșterea riscului de malnutriție. O dietă bogată în acizi grași omega-3 polinesaturați, din uleiul de pește, crește clearance-ul resturilor de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]