959 matches
-
planul semantic logic, se instituie un raport de contradicție la nivelul celor doi termeni ai acțiunii interpretată lingvistic prin verbul predicat: subiectul și complementul; obiectul acțiunii verbului interpretat prin funcția de complement direct în diateza activă devine subiect gramatical în diateza pasivă, iar autorul activ al acțiunii verbale - subiect în enunțul cu verbul la diateza activă trece în poziția complement (de agent) în noua structură, cu verb la diateza pasivă. Complementul de agent are, în împlinirea câmpului semantico-sintactic al verbului pasiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ai acțiunii interpretată lingvistic prin verbul predicat: subiectul și complementul; obiectul acțiunii verbului interpretat prin funcția de complement direct în diateza activă devine subiect gramatical în diateza pasivă, iar autorul activ al acțiunii verbale - subiect în enunțul cu verbul la diateza activă trece în poziția complement (de agent) în noua structură, cu verb la diateza pasivă. Complementul de agent are, în împlinirea câmpului semantico-sintactic al verbului pasiv, rol la fel de important ca și complementul direct în diateza activă: „Ce? Să-ngâni pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin funcția de complement direct în diateza activă devine subiect gramatical în diateza pasivă, iar autorul activ al acțiunii verbale - subiect în enunțul cu verbul la diateza activă trece în poziția complement (de agent) în noua structură, cu verb la diateza pasivă. Complementul de agent are, în împlinirea câmpului semantico-sintactic al verbului pasiv, rol la fel de important ca și complementul direct în diateza activă: „Ce? Să-ngâni pe coardă dulce că de voie te-ai adaos La cel cor ce-n operetă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în enunțul cu verbul la diateza activă trece în poziția complement (de agent) în noua structură, cu verb la diateza pasivă. Complementul de agent are, în împlinirea câmpului semantico-sintactic al verbului pasiv, rol la fel de important ca și complementul direct în diateza activă: „Ce? Să-ngâni pe coardă dulce că de voie te-ai adaos La cel cor ce-n operetă e condus de Menalaos?” (M. Eminescu) Situate la diateza reflexivă, verbele tranzitive, împlinindu-și planul semantic prin ipostaza de „obiect” pasiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semantico-sintactic al verbului pasiv, rol la fel de important ca și complementul direct în diateza activă: „Ce? Să-ngâni pe coardă dulce că de voie te-ai adaos La cel cor ce-n operetă e condus de Menalaos?” (M. Eminescu) Situate la diateza reflexivă, verbele tranzitive, împlinindu-și planul semantic prin ipostaza de „obiect” pasiv a subiectului-activ, nu mai dezvoltă în exterior funcția de complement direct: „Astfel mă iubesc de-acum: Unul dintre mulți, / și mă scutur de mine însumi.” (L. Blaga) Își
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al atenției, interesul subiectului acțiunii verbale, caracterizată, de regulă, prin trăsătura - uman: „Te întreabă și socoate / Ce e rău și ce e bine.” (M. Eminescu) Se dăruie tuturor, fără a cere nimic nimănui. Anumite verbe tranzitive, când se întrebuințează la diateza reflexivă, impun dezvoltarea funcției sintactice de complement predicativ: „...Să te simți neliber, mic, Să vezi marile aspirații că-s reduse la nimic.” (M. Eminescu) „Și mă credeam în mucenicie.” (L. Blaga) Când se întrebuințează la diateza reciprocă, verbul își poate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
când se întrebuințează la diateza reflexivă, impun dezvoltarea funcției sintactice de complement predicativ: „...Să te simți neliber, mic, Să vezi marile aspirații că-s reduse la nimic.” (M. Eminescu) „Și mă credeam în mucenicie.” (L. Blaga) Când se întrebuințează la diateza reciprocă, verbul își poate limita câmpul semantico-sintactic la relația subiect-predicat: „Prin frunze aiurează șoptirile-i alene Când gurile-nsetate în sărutări se-mpreun.” (M. Eminescu) „Cum ei mergând alături se ceartă și se-ntreabă, Nu văd în fundul nopții o umbră de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin dezvoltarea sintactică a unui complement de reciprocitate (sau a unui complement sociativ): „Fetele de la ghilit, care văzuse asta, numa-și dau ghiont una alteia.” (I. Creangă) Realizarea funcției sintactice de complement de reciprocitate se impune, dacă sintagma verbului la diateza reciprocă este omonimă cu sintagma verbului la diateza reflexivă sau la diateza pasivă: „Au să se vadă unul cu altul din an în Paști.” (M. Eliade) Ei au să se vadă în oglindă. (diateza reflexivă) Steagurile au să se vadă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau a unui complement sociativ): „Fetele de la ghilit, care văzuse asta, numa-și dau ghiont una alteia.” (I. Creangă) Realizarea funcției sintactice de complement de reciprocitate se impune, dacă sintagma verbului la diateza reciprocă este omonimă cu sintagma verbului la diateza reflexivă sau la diateza pasivă: „Au să se vadă unul cu altul din an în Paști.” (M. Eliade) Ei au să se vadă în oglindă. (diateza reflexivă) Steagurile au să se vadă de departe. (diateza pasivă) La diateza dinamică, verbele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sociativ): „Fetele de la ghilit, care văzuse asta, numa-și dau ghiont una alteia.” (I. Creangă) Realizarea funcției sintactice de complement de reciprocitate se impune, dacă sintagma verbului la diateza reciprocă este omonimă cu sintagma verbului la diateza reflexivă sau la diateza pasivă: „Au să se vadă unul cu altul din an în Paști.” (M. Eliade) Ei au să se vadă în oglindă. (diateza reflexivă) Steagurile au să se vadă de departe. (diateza pasivă) La diateza dinamică, verbele își completează cu obligativitate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se impune, dacă sintagma verbului la diateza reciprocă este omonimă cu sintagma verbului la diateza reflexivă sau la diateza pasivă: „Au să se vadă unul cu altul din an în Paști.” (M. Eliade) Ei au să se vadă în oglindă. (diateza reflexivă) Steagurile au să se vadă de departe. (diateza pasivă) La diateza dinamică, verbele își completează cu obligativitate câmpul semantic prin dezvoltarea funcției sintactice în care subiectul este direct interesat:complement indirect: „Tata s-a îngrijit de voi, / V-a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
omonimă cu sintagma verbului la diateza reflexivă sau la diateza pasivă: „Au să se vadă unul cu altul din an în Paști.” (M. Eliade) Ei au să se vadă în oglindă. (diateza reflexivă) Steagurile au să se vadă de departe. (diateza pasivă) La diateza dinamică, verbele își completează cu obligativitate câmpul semantic prin dezvoltarea funcției sintactice în care subiectul este direct interesat:complement indirect: „Tata s-a îngrijit de voi, / V-a lăsat vite, hambare.” (T. Arghezi) Verbele intranzitive întrebuințate la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbului la diateza reflexivă sau la diateza pasivă: „Au să se vadă unul cu altul din an în Paști.” (M. Eliade) Ei au să se vadă în oglindă. (diateza reflexivă) Steagurile au să se vadă de departe. (diateza pasivă) La diateza dinamică, verbele își completează cu obligativitate câmpul semantic prin dezvoltarea funcției sintactice în care subiectul este direct interesat:complement indirect: „Tata s-a îngrijit de voi, / V-a lăsat vite, hambare.” (T. Arghezi) Verbele intranzitive întrebuințate la diateza impersonală devin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pasivă) La diateza dinamică, verbele își completează cu obligativitate câmpul semantic prin dezvoltarea funcției sintactice în care subiectul este direct interesat:complement indirect: „Tata s-a îngrijit de voi, / V-a lăsat vite, hambare.” (T. Arghezi) Verbele intranzitive întrebuințate la diateza impersonală devin auto-suficiente semantico-sintactic; realizează nuclee predicaționale monomembre: Se respiră. Aceste verbe dezvoltă cel mai adesea un câmp semantico-sintactic secundar prin realizarea funcției de circumstanțial: de mod, timp, loc: Se pleacă mâine. Se înaintează pe sub munte. Se trăiește greu. Dintre
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în organizarea sistemului limbii, lexical și morfematic: • împletirea nivelului fonematic cu elemente prozodice: intonație, accent, pauză etc: Răsare soarele. Formidabil! Vorbă multă, sărăcia omului. Ai carte, ai parte. • dezvoltarea unor categorii gramaticale specifice, imanente înscrierii semnelor lingvistice în plan sintagmatic (diateza verbală, cazul, numărul și persoana etc.), • desfășurarea predicației, funcție lingvistică esențială, imanentă procesului însuși de comunicare, • dezvoltarea diferitelor funcții sintactice, prin intrarea unităților lexicale în relații sintactice, • desfășurarea raportului eu-lume-limbă; • dinamica raportului dintre planul expresiei și planul semantic al limbii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sensuri independente de organizarea sintactică a enunțului; • sensuri sintactice, rezultând din intrarea unităților lexicale în relații sintactice; ele corespund funcțiilor sintactice determinate sau numai condiționate de aceste relații; • sensuri rezultând din opoziții interne specifice unor categorii morfo-sintactice, sintactice, deictice (cazul, diateza, timpul, modalitatea etc.), determinate de relații sintactice din structura enunțului sau de raportul dintre enunț și enunțare. Din cele trei categorii (straturi) de sensuri, primul strat se constituie în nucleul planului semantic al enunțului, indispensabil celorlalte două; sensurile din al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
obiectelor” înscrise într-o perspectivă temporală: Mircea devine inginer. Mircea, a deveni, a fi, inginer Mircea este inginer. Relațiile sintactice din această categorie generalizează o situație semantică exprimată și prin corelația sens gramatical (categorial) - sens lexical, în interiorul unor categorii gramaticale (diateza, timpul): El a sărăcit. El a devenit sărac. El s-a îmbogățit. El a devenit bogat. c. transformă în succesivitate lingvistică conexiuni existând în simultaneitate în plan extralingvistic și care pot fi reflectate în simultaneitate în planul gândirii: floare albastră
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
înscrie, în stil indirect, într-o relație de dependență, ca termen regent: „Însă tu îmi vei răspunde că e bine ca în lume Prin frumoasă stihuire să pătrunză al meu nume.” (M. Eminescu) într-o relație de interdependență, întrebuințate la diateza impersonală: Mi s-a spus că toți au plecat din oraș. sau, în stil direct, într-o relație de incidență, în structura unui enunț complex: „- Stăpâne, ziceau servitorii cu goarne, mistrețul acela nu vine pe-aici.” (Șt.Aug. Doinaș) Enunțurile asertive
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eludându-se distincția enunț-enunțare, între variantele de predicat complex se includ (Idem, p.255 ș.u.), în funcție de operator (concept prin care se definește nivelul sintactic al predicatului): predicatul nominal (Ion este/rămâne important.), alături de predicatul verbal realizat prin verb la diateza pasivă (Ion este lăudat.) și de predicate în structura cărora intră (ca operatori) verbe de aspect și de modalitate (Ion se apucă de învățat., Ion trebuie / poate să plece., Era să se întâmple.). Predicatul este funcția sintactică prin care se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în structura morfematică liniară: Rădăcină + Flectiv a aceleiași unități lexicale: „Ne pierdem ca să ne-mplinim.” (L. Blaga) Rădăcina este purtătoarea sensului lexical al verbului - „obiectul” actualizării primare prin predicație: a pierde, a împlini. Flectivul este purtătorul sensurilor gramaticale (timp-mod, persoană-număr, diateză) mijloc al actualizării primare, a planului semantic al verbului-predicat și secundare, a planului semantic al termenului-subiect: ne...em, să ne... im: „Ne pierdem ca să ne-mplinim.” (L. Blaga) Predicatul verbal (sintetic) își poate realiza conținutul funcțional semantic prin constituent simplu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
trebuie un copil. dar nu Se întâmplă un copil. În desfășurarea actului lingvistic, verbele pot trece uneori dintr-o subcategorie în alta: • verbele din prima clasă preiau comportamentul sintactic al verbelor din cea de a doua, când își pierd, prin diateză, caracterul personal: El spune multe. Se spun multe. • verbele din a doua clasă pot primi subiect „personal” când, prin concentrare sintactică și mutații semantice, își pierd caracterul apersonal: „Merg, părinte, încotro văd cu ochii; și fiindcă mi te-ai întâmplat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Categoriile gramaticale implicate în desfășurarea acordului diferă, în parte, în funcție de tipul predicatului și de realizarea lui concretă, precum și de realizarea concretă a subiectului. În structura nucleului predicațional cu predicat sintetic, acordul implică persoana și numărul și, când verbul este la diateza pasivă, genul. În structura nucleului predicațional cu predicat analitic, acordul implică persoana și numărul la nivelul verbului copulativ, numărul și genul, la nivelul numelui predicativ, dacă acesta se realizează prin termeni lexicali variabili în funcție de aceste categorii și dacă nu intervin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
personal de persoana a III-a și depășește aceste limite, implicând în mod direct, nemediat semantic, realitatea extralingvistică, dacă subiectul se realizează prin pronume personale, la persoanele I și a II-a. Acordul este absolut în enunțurile cu verbul-predicat la diateza pasivă sau cu predicatul verbal dezvoltat format din verbul a trebui și un participiu. Participiul, din sintagma diatezei pasive sau din structura predicatului dezvoltat, primește forma de gen a termenului lexico-gramatical prin care se realizează subiectul sau o formă corespunzând
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dacă subiectul se realizează prin pronume personale, la persoanele I și a II-a. Acordul este absolut în enunțurile cu verbul-predicat la diateza pasivă sau cu predicatul verbal dezvoltat format din verbul a trebui și un participiu. Participiul, din sintagma diatezei pasive sau din structura predicatului dezvoltat, primește forma de gen a termenului lexico-gramatical prin care se realizează subiectul sau o formă corespunzând genului natural al „obiectului” din realitatea extralingvistică spre care trimite subiectul gramatical la persoanele I și a II
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Conjuncțiile că, să, ca...să, dacă, de și locuțiunea conjucțională cum că introduc în structura nucleului predicațional de bază propoziții-subiect care intră în nucleul predicațional cu predicate realizate prin verbe și expresii impersonale, verbe întrebuințate impersonal sau devenite impersonale, prin diateză; propoziția-subiect este expresia sintactică a „obiectului” atras în sfera predicației. În desfășurarea liniară a enunțului lingvistic, aceste propoziții-subiect - numite subiective conjuncționale de Ecat. Teodorescu 26 - urmează, în absența intervenției altor factori (stilistic, de exemplu), predicatul: „...Cui putea să-i treacă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]