704 matches
-
pe mulți îi chema așa, dar Hugo... și pe urmă, Mi-ze-ra-bi-lii... Se strâmbase foarte supărat și-și văzuse de caii lui. Și el vroia acuma să-mi spună mie că iștie la ce mă gândesc eu! De fapt nu știa! Dibuia, și ar fi vrut să afle măcar în ultima oră de la mine dacă era sau nu ceva în capul sau în sufletul meu, un gând sau o tărie ca să-i facă despărțirea ușoară. Cum puteam să-i spun?! Marile secrete
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
a fost începutul unei perioade grozave. În ziua în care povestea ei din pușcărie a apărut în Variety, Irene a primit rolul din telenovelă. La început, Irene n-a crezut în cererea în căsătorie a lui Naji. A căutat să dibuie un scop ascuns, a vrut să știe ce aștepta bărbatul în schimb. În ziua nunții, jurămintele afectate, dar aparent din suflet ale lui Naji au amuțit-o. Oare nu ea era actorul din cuplu ? Naji nu făcea diferența între chipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
mai folosească la nimic. Alice a prins să traverseze pista. Adevărul era că Irene nu vrusese ca Alice și Mary să facă parte din clubul sushi. Jina fusese cea care le invitase, iar Irene le urmărise cu atenție, căutând să dibuie orice semn care să indice faptul că intrusele aveau mai multe în comun cu Jina decât ea. Ca o nevastă geloasă, Irene suferise de fiecare dată când Jina o invitase pe Alice la masă sau se întâlnise cu Mary ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Zach era un bun înotător. Chiar și fără vestă de salvare, ar fi fost în stare să plutească, să-și țină capul deasupra apei. Imediat cum ajungea la apă stătătoate, Jina avea să-l găsească. Problema era că trebuia să dibuie și-o cale de ieșire din Black Canyon. Nu mai aveau cum să prindă gabara din urmă. Undele s-au aplatizat și-aproape că s-au oprit pe loc. Luptându-se cu vesta supradimensionată, Jina a înotat către mal. Și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
deveni rea. Răutatea celor buni, proaspătă, neobosită, nesocotită, mereu susceptibilă, mereu agresivă. Ca cineva închis într-o casă necunoscută, încercînd pe la uși și ferestre bănuitor, cu ochi de asasin, oîndind de după colțuri gata să lovească, cu mișcări zăpăcite, ne-cumpătate, dibuind în întuneric și dușmănie - așa era răutatea Linei. Baba, acum pitic, domolită, cu ochii în broboadă, stând pe ladă, nu mai zicea că pleacă, nu mai zicea nimic. Aștepta cu frica cuiva care a azvârlit cu gaz și vede că
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
nu făgăduia pic de căldură, ci dezvăluia, treptat, un peisaj de coșmar. În jurul lui se conturau niște stânci fumurii, colțuroase și o câmpie neagră, fără viață. Un soare de un roșu palid trăgea cu ochiul deasupra orizontului. Degete de lumină dibuiau printre umbre. Nu se vedea încă nici o urmă a tribului de ființe înzestrate cu id, după care Corl umbla de aproape o sută de zile încoace. Se opri, în sfârșit, înfiorat de această realitate. Labele picioarelor îi zvâcniră cuprinse de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
În care-și exercita el autoritatea locală. Era pălincia comunală. Cald și mireasmă tare În beciul acela, bărbați Îmbujorați la față, voioși că nu mi se Întîmplase nimic rău, fiindcă pare-se că, de multă vreme, se chinuiau să ne dibuie. Tata a ieșit pînă la crama vecină să aducă pentru odorul lui recuperat niște vin, doar nu era să-i dea pălincă. S-a Întors cu o damigeană și cu Vilmoș. Ia zi, mă, s-audă tovarășii ce mi-ai
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și să-mi citească din vreo carte. Sanda citea elocvent și cu mare plăce nu mai apune cere, dar ăia mici, i-am prins o dată, săreau paginile ca să termine cartea mai repede. Nu cîștigau mare lucru pentru că de regulă Îi dibuiam, punîndu-i să le reia. Un concitadin de la latină, din același an cu mine, a Înțeles ușor ce mi lip sea, drept care venea și el cînd nu era plecat din oraș, citin du-mi după program, cu zile prestabilite, ore și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
dar se întoarse spre ceilalți, ținând stingherit pușca pe braț, cerându-le parcă să nu-l învinovățească. — Puteți pleca, spuse fermierul drept încheiere. După o clipă, spațiul din fața lui era gol, și nu se mai auzi decât lipăitul pașilor desculți dibuind prin întuneric drumul de-a lungul potecilor, și frânturi de vorbe din ce în ce mai mânioase. Jonas rămase lângă el. — Ei bine, Jonas? — Anul ăsta nu vreau să trag. Fermierul așteptă o explicație. Nu îl neliniștea ordinul pe care-l dăduse. În toți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
nici pentru vânătoare. Ai să iei pușca și anul ăsta, ca de obicei. Noapte bună. Și intră, lăsând grădina cu potecile înecate în beznă. Jonas rămase pe loc, așteptând să i se obișnuiască ochii cu întunericul, și porni în josul potecii, dibuindu-și drumul după pietrele desprinse care i se mișcau sub tălpi. Încă nu mâncase, însă când ajunse în apropierea taberei, simți că nu poate merge mai departe. Se opri și privi la măruntele colibe care se profilau negre în pâlpâirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
becaliadă sinistră, la fel de ridicolă și compromițătoare, pe termen lung, ca și vechea Daciadă. SECRETUL ADRIANEI Adriana BABEȚI Portocalia, bis Să recapitulez din numărul trecut cum, deși nu-s capabilă de amoruri la prima vedere (fiindcă am multe dioptrii și nu dibui bine un chip nici măcar cu ochelarii pe nas), Portugalia m-a lovit în moalele capului de cum am zărit-o. Am povestit ce-am căutat la Lisabona și-n împrejurimi între 7 și 12 martie și-am decupat din puzderia de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
se scurgeau deopotrivă, adăuga cu fiecare oră o povară, aceea a muncei de pe lume, aceea a intensificărei luminei, apoi scăpata deodată cu soarele. Uneori îi simțea plecarea prin-tr-o spaimă, o stingere interioară, o dosnicie sau o umbră în care sufletul dibuia îngrijorat drumul. Alteori era o melancolie ușoară și covârșitoare. în seara aceea era o dizolvare totală în umbrele fine. Subt lumina palidă, trupul îi sta inert ca și al obiectelor din odaie și gândurile, simțirile, încetîndu-și freamătul, ațipeau, plecând capete
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Teofana cum s-o cunoaștem? Avea câteva luni când am botezat-o. Acum e o domnișoară frumoasă. Ne-am uitat s-o zărim și pe doamna de la Aachen din Germania, datorită căreia suntem aici, dar în atâta lume n-am dibuit-o. Sunt sigură că a venit, că era foarte hotărâtă. În timpul acesta, după o bătaie în ușă, intră Izaura. — Prințeso, unde ai dispărut fată?se îndreaptă spre Teofana, care se ridică de pe scaun. Credeam că ești prinsă în jocul răpirii
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
să mai spună nimeni vreo vorbă, se apucară de treabă. Deodată, nu departe de ei, se auzi lătratul ascuțit al unui cîine. Toți se opriră și se uitară îngrijorați unul la altul. Cine putea fi?... Nu cumva le-o fi dibuit planul domnul Nicanor? Hai să ne ascundem după zidul ăsta, propuse Vlad. Se pitiră, fiecare pe unealta lui, după un zid. Lătratul se auzea din ce în ce mai aproape și, în scurt timp, se treziră lîngă ei cu Napoleon! Extraordinar! strigă vesel Virgil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ar fi deve nit una cu peștele, ca și cum trupul i s-ar fi acoperit de solzi și sufletul i s-ar fi întărit în colți ascuțiți, ca de rechin. Ivan-he ringul bătuse în lung și-n lat adâncurile până când își dibuise victima. Carnea roz a somonului se desfăcuse în fâșii curate, risipite de apă într-o boare alburie. „Nu, nu!“ țipase Ivan cel adormit. Ivan-heringul însă mușcase și mai crâncen, până când somonul nu se mai zbă tuse deloc. Peste apă se
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
vis, fără să știe ce se întâmplă. Nasul însă știa. Nasul ghicise, în boarea aceea de căldură ivită din senin, care topea ghețurile și inunda noaptea rusului cu pulbere de cretă adevărată și de mirodenii închipuite, ei bine, el, nasul, dibuise grăuntele unic, aproape imperceptibil între faldurile de aromă sărată și solzi umezi, grăuntele acela inconfundabil, rotund, micronic, de vanilie. — Trebuie. — Nu. — Nu avem de ales... — Îmi pare rău. — Nu trebuie să-ți pară rău pentru că o să urci pe vasul ăsta
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
el. * * * Sărut măna, prea cucernice! i-au răspuns la binețea matinală doi dintre colegii care se aflau la birou. Se pare că ai muncit pe brânci astă-noapte, i-adevărat? Ai răvășit casa și ai scotocit peste tot, dar n-ai dibuit ce căutai, amice. Mai ai încă multă treabă până la momentul adevărului și află că vecinii nu te vor mai suporta și nici Maica Domnului... Resemnează-te, amice, că ești bine agățat în mrejele noastre! Noi avem timpane fine... Dă-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
știm că ți s-a spus, ci in patul din dormitor. Pe lângă sculele pe care le-ai procurat deja, mai fă-ți rost și de o lupă, chiar și de o lumânare și le vei descoperi, cu siguranță le vei dibui. Dar mișcă-te mai repejor, până nu intră alții pe fir! Acest fir chiar că l-a pus pe jar pe amicu și nu a ezitat să-și completeze trusa cu lupa recomandată, la întoarcerea către casă. Cu ajutorul ei avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să sosească de la facultate. Așa că eu mi-am zis să-l pregătesc pentru o posibilă discuție în doi pe textul acelei comunicări și cu speranța înmormântării situației în pâcla neștiinței de carte și a termenilor în speță. Dar m-a dibuit cam repede și am fost nevoit să-mi iau tălpășița pe fereastră. Și dacă nu-i spuneam, o încasam mai târziu că de ce nu i-am spus, așa că tot aia e... Și-acum ce-ai de gând să mai faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
altă variantă, a intervenit Pițigoi. Se discută cum că neamțul ar fi la păstrare pentru uneltire împotriva statului de drept și denigrare la adresa realizărilor socialismului mondial. A pus la cale și niște acte de sabotaj pe la Republica, dar l-au dibuit numaidecât... Imposibil! Să fim serioși, Piți dragă! Imposibil, ce anume? Să-l dibuiască? Asta ai vrut să zici?! Că doar n-ați lucrat împreună la lovitura aia perfectă. Tu ești nebun. Adică ce vrei să insinuezi? Acel imposibil se referea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
păstrare pentru uneltire împotriva statului de drept și denigrare la adresa realizărilor socialismului mondial. A pus la cale și niște acte de sabotaj pe la Republica, dar l-au dibuit numaidecât... Imposibil! Să fim serioși, Piți dragă! Imposibil, ce anume? Să-l dibuiască? Asta ai vrut să zici?! Că doar n-ați lucrat împreună la lovitura aia perfectă. Tu ești nebun. Adică ce vrei să insinuezi? Acel imposibil se referea la faptul că Georgică, nici pe departe nu se face vinovat de vorbele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Da! Făcându-și datoria în mod exemplar la locul de muncă. În consecință, se părea că tovarășii l-au slăbit din atenție, dar nu a fost decât o simplă impresie. Că l-au urmărit pas cu pas până ce l-au dibuit că-și repară dantura la Cabinetul din Marginea, unde se deplasează cu bicicleta. Știindu-l gelos pe medicul dentist, au trimis la el mesaje cum că profesorul s-ar fi exprimat că nevastă-sa, profesoară și ea, ar fi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
când părinții mei duceau cânepa la topit, în gârlă și cum apa nu era mare, nu m-aș fi putut îneca. Prindeau și ei pește, dar n-am văzut-o pa mama să prindă pește ca alte femei. Ea îi dibuia cu mâna pe la rădăcinile păpurișului sau ale altor buruieni care creșteau în apă. La fel și tata. Cu meșteșugul pe care-l deprinsesem de mic, împreună cu Aurică începem a prinde pește, luându-ne la întrecere cu mătușa Pălădoaia. Eu spun
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
al visului, ni se ivi, câți dintre noi vor fi recunoscut duhul unui nou Bateau ivre venit să campeze "sous l'oeil niais des falots"? Dacă poeții acelui cenaclu nu știură să recunoască și aplaudară un imagist mai mult, critica dibui și mai greoaie în labirintul unei poezii al cărui fir nu-l deținea. D-l Lovinescu, de exemplu, osândise poezia lui Philippide tocmai pentru frumusețea ei cea mai rară; declarase alegorie și procedeu unul din riturile rapsodice pe care, în
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
septentrionului, se pitula într-un iglu de eschimoși, fiindcă Miliția îl prigonea nemilos, pentru născocite și nedrepte vinovății. Idolatru nenorocit, trădezi elogierea Taberei lui Mercur! zbiera la el Bibi Bleotu, care, într-o manta albastră de colonel de Miliție, îl dibuise în iglu, scărpinându-și, între timp, umerii înstelați de cicatrice purulente. Mercur e un zeu, dar e și un element letal și exploziv din Tabelul lui Mendeleev, se împotrivi Pelerinul. Legea nu ne permite să facem comerț cu Mercur, riposta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]