1,001 matches
-
Axei(...) o răscoală contra Arbitrajului”; în final amenința România că „va sta față în față cu națiunea maghiară, de care să păzească Dumnezeu România”. A doua zi, pe 4 decembrie, răspundea primul ministru Teleki, menționând caracterul „just și definitiv” al Dictatului de la Viena și „tratamentul nobil și prevenitor ce s-a aplicat românilor din teritoriul reanexat”. Era evident, o culme a cinismului. Astfel, se încheia confruntarea dintre guvernul Antonescu și guvernul Ungariei pe tema Transilvaniei de Nord, în 1940. Ion Antonescu
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
notificând puterilor. O situație cu totul curioasă, chiar anormală, a existat de-a lungul anilor 1941-1944, când România s-a angajat în războiul drept al eliberării Basarabiei și nordului Bucovinei și al distrugerii comunismului, alături de Germania, care fusese inițiatoarea impunerii dictatului vienez, împreună cu Italia și Ungaria, care era beneficiara nefastei decizii. Dar ceea ce trebuie bine reținut, Ion Antonescu n-a acceptat dictatul vienez, l-a declarat caduc cu începere de la 15 septembrie 1941, l-a atacat pe diverse căi, inclusiv, dacă
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
în războiul drept al eliberării Basarabiei și nordului Bucovinei și al distrugerii comunismului, alături de Germania, care fusese inițiatoarea impunerii dictatului vienez, împreună cu Italia și Ungaria, care era beneficiara nefastei decizii. Dar ceea ce trebuie bine reținut, Ion Antonescu n-a acceptat dictatul vienez, l-a declarat caduc cu începere de la 15 septembrie 1941, l-a atacat pe diverse căi, inclusiv, dacă nu chiar în primul rând, la Adolf Hitler, autorul „ soluției ” în 30 august 1940. Cei care au condus „ostilitățile" diplomatice, cei
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
afirmații sunt confirmate și de istoricul Gheorghe Buzatu, care apreciază că reuniunile din 23-24 martie 1944, deci la numai câteva zile după ocuparea Ungariei (inclusiv a Nordului Transilvaniei) de către armata germană, Antonescu află prilejul cel mai nimerit pentru a contesta dictatul, ceea ce a făcut întruna, după ce guvernul său l-a declarat caduc la 15 septembrie 1941. În contextul precizat, însuși Hitler a deschis problema, observând că nu mai poate rămâne singurul susținător al Arbitrajului de la Viena, ceea ce i-a îngăduit mareșalului
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
acest proces istoric a fost redeschis prin Arbitrajul de la Viena...”. În ciuda demersurilor sale, Mareșalul n-a provocat, până în august 1944, o intervenție a Fuhrerului - nici nu putea impune ca însuși făuritorul Axei s-o demoleze din interiorpentru anularea concretă a dictatului vienez, ci doar promisiuni, apoi asigurări în acest sens. În definitiv, a fost exact ceea ce Hitler a declarat la a doua întrevedere, din 23 noiembrie 1940, din direcția menționată - și anume, că istoria nu avea să se oprească la acel
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
pe care l-a comunicat precis lui Clodius în seara zilei de 22 august 1944 la București, el avea asigurări de la Aliați - cu care tratase intens prin delegații proprii și intermediari începând din martie 1944 - că, în cazul unui armistițiu, dictatul de la Viena avea să fie anulat. Se impune să atragem atenția asupra inițiativei Mareșalului Antonescu de a edita temeinicul album, indicând fruntariile României (în mai multe limbi de circulație internațională) care a slujit delegației române, la Paris în 1946 și
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
pentru diseară. La care Fuhrerul mi-a răspuns: Nu mai este nevoie, că mi-a vorbit Mareșalul destul. I-am spus: Totuși va trebui s-o reiau, afară dacă Excelența Voastră îmi dă răspuns care să facă inutilă convorbirea... ” Anularea Dictatului de la Viena a fost posibilă, o dată cu evenimentele de la 23 august 1944. În Proclamația regelui, citită la radio la orele 22,00, în seara aceleiași zile, se anunțau schimbările produse în alianțele militare ale României și în plan intern, ca și
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
de armistițiu cu cele trei mari puteri aliate - U.R.S.S., S.U.A. și Marea Britanie - s-a semnat abia la 12 septembrie 1944, la Moscova. În articolul final al Convenției se introducea clauza referitoare la teritoriul Transilvaniei cedat Ungariei ca urmare a Dictatului de la Viena - prin care „Guvernele Aliate socotesc hotărârile Arbitrajului de la Viena, cu privire la Transilvania, ca nule și inexistente și sunt de acord ca Transilvania (sau cea mai mare parte a ei) să fie restituită României, sub condiția confirmării prin tratatul de
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
să fie restituită României, sub condiția confirmării prin tratatul de pace". Prin eforturile armatei române, în cooperare cu trupele sovietice, la 25 octombrie 1944, ultimele localități au fost eliberate de sub ocupația hitleristo-horthystă, ceea ce semnifica și anularea de fapt a consecințelor Dictatului de la Viena. Numai că, la 24 octombrie 1944, Comandamentul Militar Sovietic instituia administrația militară sovietică în această parte a țării și nu va renunța la aceasta până ce nu va fi impus guvernul Petru Groza, căruia , la 9 martie i-a
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
la articolul 2 fixa granița româno-ungară, stipulând următoarele: „Hotărârile Sentinței de la Viena din 30 august 1940 sunt declarate nule și neavenite. Frontiera dintre România și Ungaria este restabilită prin protocolul de față, așa cum exista la 1 ianuarie 1938. Astfel, anularea Dictatului de la Viena, după ce se produsese de fapt, primea și consfințirea de jure printr-un tratat internațional. CONCLUZII În încheiere, se impun câteva observații. Indiscutabil, postura de arbitru obținută de Germania în competiția româno-ungară i-a oferit avantaje considerabile, prin manevrarea
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
această dată, previziunea lui s-a dovedit a fi corectă, sprijinul oferit de Kremlin contribuind decisiv la 98 rezolvarea disputei în favoarea României . În etapa postbelică, în cadrul preparativelor delegațiilor românești pentru participarea la Conferința Păcii de la Paris, chestiunea anulării integrale a dictatului vienez s-a aflat, se înțelege, în centrul preocupărilor. După cum și în politica Marilor Puteri, al U.R.S.S. de exemplu. În mai-iunie 1946, Bucureștii au primit cele dintâi semnale liniștitoare în sensul că Marii Aliați (U.R.S.S. în rândul întâi
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
În atare condiții a fost de înțeles motivul pentru care, la 13 august 1946, în excelentul expozeu prezentat în plenul Forumului Păcii de la Paris, ministrul de externe al României, Gh.Tătărăscu, a insistat, din primul moment, cu satisfacție, asupra anulării dictatului vienez, după cum urmează: „ Proiectul de Tratat de Pace oferă întregului popor român și o altă sursă de recunoștință prin hotărârea formulată de articolul 2, care declară nulă și neavenită sentința de la Viena din 30 august 1940, în virtutea căreia Transilvania de
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
Moscova pentru Convenția de Armistițiu. După cum se știe, în Convenție s-a înscris un articol cu prevederi condiționate (restituirea Transilvaniei, ori a celei mai mari părți a provinciei României), pentru ca în anii 1945-1946 să câștige teren cauza anulării integrale a dictatului de la Viena. Tratatul de Pace s-a semnat la 10 februarie 1947, la Paris, iar la 23 august 1947, Parlamentul României l-a ratificat în unanimitate în temeiul intervenției lui Gh. Tătărăscu, care a prezentat necesara expunere de motive, din
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
cauze câștigate. El abundă în clauze purtătoare de griji și de poveri, dar el cuprinde și câteva clauze purtătoare de lumină și de nădejdi: pacea, independența, colaborarea internațională, Transilvania ". Pacea, așadar, s-a întronat în anul de grație 1947, oribilul dictat fiind anulat prin litera Tratatului de la Paris, dar cele petrecute la 30 august 1940 și întreg lanțul de grozăvii ce au urmat deciziei de la Viena încă nu puteau fi uitate. Retras și hăituit, căci, în curând, avea să fie arestat
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
sa. Motivele ce țin de virtutea publică pot (pentru un timp sau în circumstanțe particulare) să-i facă pe oameni să respecte un comportament pur dezinteresat; dar ele nu sunt suficiente pentru a produce pe cont propriu conformarea durabilă la dictatele rafinate ale datoriei sociale. Puțini oameni sunt capabili să sacrifice încontinuu pentru binele comun toate considerentele legate de interesul sau avantajul particular. Este inutil să condamnăm depravarea naturii umane din acest motiv; asta e realitatea, experiența fiecărei epoci și națiuni
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
126 retroceda Bisericii Unite singurele proprietăți aparținând statului, proprietățile trecute în proprietatea Bisericii Ortodoxe rămânând în afara acestui act și animând astfel tensiuni intercomunitare. Legea Boilă Turianu din 1997 prevedea obligație retrocedării acestor proprietăți, Biserica Ortodoxă comparând acest act cu un dictat cu urmări imprevizibile pentru Transilvania. După tensiunile din 1998, relațiile dintre cele două Biserici intră într-o perioadă de acalmie și, în ianuarie 1999, a fost semnat un acord între ele cu scopul de a regla aceste chestiuni de proprietate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
un comunism recomandat, aș zice, printre rânduri, ca exclusiv național), va considera protocronismul un produs oficial al perioadei, Theodor Codreanu va amenda, cu probe, firește, mai întâi teoretice, eroarea: protocronismul nu a fost, susține el, decât alternativa la "sincronismul opresiv", dictat, de regulă (adică totdeauna în istorie), de mentalitățile imperiale. Ar fi fost, în consecință, numai putința românească de a amâna (nu sunt convins ca ar fi și oprit) ceea ce scrie criticul urmând o mai veche observație kantiana "minoratul în viața
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se prezinte la Viena pe 29 august 1940. În noaptea de 29/30 august 1940, arbitrajul germano-italian a impus României cedarea unui teritoriu de peste 40.000 km2 din Transilvania. Cu o largă majoritate (21 voturi) Consiliul de Coroană a acceptat Dictatul de la Viena, împotriva căruia s-au pronunțat 10 voturi. În mai puțin de trei luni, România a pierdut 99.738 km2 (33,8% din suprafață) și 6,8 milioane locuitori (33,3% din populație), fără să tragă un singur foc
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
dintre Germania și U.R.S.S., cunoscut sub titulatura celor doi semnatari, Ribbentrop-Molotov (23 august 1939), ultimatumul U.R.S.S. adresat României privind cedarea Basarabiei și nordului Bucovinei (26 iunie 1940) și «arbitrajul» germano-italian asupra «diferendului» dintre România și Ungaria, tranșat prin Dictatul de la Viena (30 august 1940). Organele de informații ale D.G.P. au acționat profesionist în cazul oricărei amenințări asupra unor demnitari, indiferent de starea acestora. La 21 februarie 1939, primul ministru român, patriarhul Miron Cristea, a plecat în Franța pentru un
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și i-ar declara război, ceea ce denotă mai degrabă scăderea prestigiului politic și militar al Franței decât un pragmatism politic. Neutralitatea guvernului de la București, condus de Armand Călinescu, a fost apreciată ca „foarte precară” deoarece, în cazul unui conflict prelungit, dictatul economic al Reichului se va impune în România „ca o necesitate germană de neînlăturat”, ceea ce se întâmpla deja. Corpul Detectivilor a pătruns și în anturajul diplomaților italieni, care afișau satisfacția față de noile evoluții politico-militare din Europa. Ei considerau că politica
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
prin identificarea schemei după care Ungaria își atingea obiectivele revizioniste: iniția negocieri pentru lichidarea unui litigiu cu statul vecin, negocierile nu aveau o finalitate și atunci intervenea «arbitrajul» germano-italian care stabilea condițiile în care conflictul era încheiat. În privința Cehoslovaciei, după Dictatul de la Viena (2 noiembrie 1938) a urmat desființarea statului (15 martie 1939), prin declararea independenței Slovaciei și transformarea Cehiei, Boemiei și Moraviei în protectorate germane. În paralel cu acțiunile subversive ungare, în Cehoslovacia au acționat și grupe teroriste poloneze. Acțiunea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
starea de spirit a populației din Transilvania, percepția cedării Basarabiei și Bucovinei, intensificarea acțiunii subversive a serviciilor de spionaj ungare, înmulțirea incidentelor de frontieră ș.a.m.d., care, însă, nu au putut schimba decizia liderilor de la București de a accepta Dictatul de la Viena și pierderea unei părți din Transilvania. Pe aceeași linie s-au petrecut lucrurile și în privința graniței de sud, care s-a finalizat cu cedarea Cadrilaterului către Bulgaria, în pofida semnalelor transmise și a cererilor de rezistență armată. Un calup
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
datorită evenimentelor, au obținut câștiguri teritoriale în 1940-1941. În plus, în urma campaniilor militare din Iugoslavia și Grecia, echilibrul politic din regiune a fost afectat, astfel încât era necesară o nouă trasare a granițelor, context în care, indirect, România a vizat anularea Dictatului de la Viena. În orașul München s-a desfășurat o nouă reuniune a liderilor din România și Germania (12 iunie 1941), de data aceasta fiind prezentat Planul „Barbarossa” și sarcinile care revin armatei române, în principal pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Adolf Hitler a cerut Conducătorului Statului român să colaboreze și în continuare la luptele pentru înfrângerea bolșevismului. Ion Antonescu a răspuns pozitiv cererii germane, la 29 iulie 1941, bazat pe două considerente principale: anihilarea inamicului și dorința de a anula Dictatul de la Viena. Pentru stabilirea condițiilor de cooperare dincolo de Nistru, cei doi lideri au discutat în localitatea Berdicev (7 august 1941), la cartierul general al Grupului de Armată „Sud”, iar trupele române au primit în responsabilitate aripa de sud a frontului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ca și cu Germania, exceptând faptul că întâlnirile la nivel înalt au fost mult mai rare. Prima vizită a generalului Antonescu în calitate de prim-ministru a fost la Roma (14-16 noiembrie 1940), unde și-a prezentat punctul de vedere critic asupra Dictatului de la Viena, act susținut cu insistență de Italia. Următorul contact la nivel înalt a avut loc în 1943 (29 iunie-4 iulie) când Mihai Antonescu a propus ducelui Benito Mussolini să ia inițiativa unor tratative cu Națiunile Unite pentru ieșirea celor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]