1,336 matches
-
fost incluse în analiză doar persoanele care își declară credința în Dumnezeu. Nivele mai mari ale dezinteresului se regăsesc în puține democrații europene (cele care au intrat mai târziu în Uniunea Europeană sau au avut în istoria recentă guvernări de tip dictatorial) inclusiv fostele țări comuniste (date la nivel urban; deloc interesați: Grecia 33%, Spania 34%, Portugalia 30%, ESS 1), media la nivel european fiind mai mică (17%, ESS 1, 2003; ESS 2, 2005) (în cazul acestor cercetări scala de evaluare are
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mai este vorba, ca în epoca lui Mussolini, de o înregimentare superficială, despre decor, ci despre o înregimentare reală care le-a furat și le-a schimbat sufletul. Ceea ce înseamnă, în definitiv, că această „civilizație a consumului” este o civilizație dictatorială. Pe scurt, dacă noțiunea de fascism înseamnă samavolnicia puterii, „societatea de consum” a realizat pe deplin fascismul. (...) Un rol marginal. De aceea am spus că a reduce antifascismul la o luptă împotriva acestor oameni înseamnă a comite o mistificare. Pentru
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
decurgea, era considerată o victorie, care a conferit emigrației române din anii ’45-1989 o particularitate proprie exilului din fostele țări comuniste. În plus, emigrația română a fost grevată În toți acești ani de unele particularități care o individualizează, Întrucît regimul dictatorial din București a cunoscut forme aberante de manifestare, nemaiîntîlnite În Europa. Fără a-și dramatiza „cazul”, Alexandru Nemoianu trece destul de repede peste momentul „plecării”, adică al „Înstrăinării”, pentru a insista asupra experienței de imigrant, care durează, de regulă, pînă În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
un moment dat o frază antologică, reluînd formula lui Margaret Thatcher: „Human rights? There is no such thing as human rights!” (Drepturile omului? Nu există așa ceva!). Experiența arată că, Într-adevăr, administrațiile americane nu se jenaseră să colaboreze cu regimuri dictatoriale, dacă interesele geopolitice o cereau... Incapabil să anticipeze sau să observe, o dată faptul petrecut, „umanizarea” Uniunii Sovietice și, astfel, căderea În derizoriu a independenței sale afișate zgomotos, Ceaușescu speră ca lipsa oricărei concesii din partea lui să nu Înrăutățească relațiile cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o pasiune pentru metrouri și era dornic să-l vadă pe cel din București, recent dat În folosință, ei au aranjat un tren special de metrou pentru el și l-au invitat să-l conducă. În cea mai bună manieră dictatorială, folosirea de către populație a tronsonului pe care urma să circule trenul lui Walters a fost suspendată cu mult timp Înainte, ca nu cumva acesta să fie Întîrziat datorită traficului” (p. 119). Un alt amănunt observat cu finețe de Kirk este
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
univers interior al diferențierii, o rezistență în fața uniformizării sociale. În Cartea fiului apare în cadru „obsedantul deceniu”, împreună cu interogatoriile și programele de „tratament” psihic. M. vorbește oblic despre o serie de teme cum ar fi funcția artei într-un regim dictatorial sau libertatea interioară și libertatea politică. Romanul Zilele și jocul (1977) prezintă personaje cu apariții episodice, care reapar în scenă sub alte măști, păstrându-și însă fișa de bază, ca ființe devitalizate, animate de pulsiuni carnale, cu un proiect jucat
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
management forestier, clasificarea pe criterii etnice, carnetele de bancă, cazierul și harta frontierelor politice Își dobândesc puterea din faptul că aceste date sinoptice reprezintă puncte de plecare În conturarea realității așa cum o percep și o modelează reprezentanții statului. În contexte dictatoriale, unde nu există nici o posibilitate de a afirma o altă realitate, faptele fictive consemnate pe hârtie pot ajunge În cele din urmă să fie reale pentru că, În numele lor, se face apel la poliție și armată. Aceste date Înregistrate pe hârtie
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o oarecare influență asupra modului În care ea se dezvoltă, procesul nu este prea egalitar: lingviștii, gramaticienii și profesorii - unii dintre ei susținuți de puterea statală - joacă un rol covârșitor. Însă nu este nici un proces care să poată căpăta accente dictatoriale. În pofida eforturilor de „planificare centralizată”, limba (mai ales În forma vorbită curentă) are tendința de a se Încăpățâna să evolueze În propria ei direcție și să fie bogată, polivalentă și colorată. La fel și orașul: În ciuda Încercărilor urbaniștilor de a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
instituționale de expertiză tehnică, În care politica și conflictele nu-și mai aveau rostul. Producția modernă oferea bazele unei dictaturi necesare din punct de vedere tehnic. „Cu privire la cea de-a doua problemă, aceea a Însemnătății pe care o are puterea dictatorială”, observa Lenin, „trebuie să spunem că orice industrie mecanizată - adică tocmai... fundamentul socialismului ș-ț ... necesită o absolută și strictă unitate de voință, care să Îndrumeze munca În comun a sute, mii și zeci de mii de oameni... Dar cum
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
personal al pacientului. Proletariatul nu putea fi complet remodelat și mulat perfect Într-o matriță prestabilită. Însă tema principală și recurentă a criticii pe care o făcea Rosa Luxemburg lui Lenin - și bolșevicilor În general - era aceea că metodele lor dictatoriale și lipsa de Încredere În proletariat aveau ca rezultat o politică educațională inadecvată, ce Împiedica dezvoltarea clasei muncitoare mature și independente, de care era nevoie pentru revoluție și pentru crearea socialismului. Astfel, Luxemburg Îi ataca și pe revoluționarii germani, și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
libertăți politice tuturor muncitorilor (totuși nu și claselor inamice), astfel Încât ei să-și poată folosi influența și Înțelepciunea pentru construirea socialismului. Nu Însemna, după cum considerau Lenin și Troțki, ca un cerc restrâns de lideri de partid să exercite o putere dictatorială În numele proletariatului. Rosa Luxemburg considera că propunerea lui Troțki - ca adunarea constituantă să nu se reunească, deoarece Împrejurările se schimbaseră de la alegerea ei - era o terapie mai rea decât boala Însăși. Concentrând puterea absolută În mâinile a atât de puțini
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
drumuri. Numai viață efervescentă și neobstrucționată capătă mii de noi forme și face mii de improvizații, scoate la lumină forța creatoare și corectează În mod natural toate Încercările eșuate”. Decretele și teroarea lui Lenin, precum și ceea ce Rosa Luxemburg numea „forța dictatorială a supraveghetorului fabricii”, privau revoluția de această forță creativă și de experiența populară. Dacă clasa muncitoare În ansamblul ei nu participă la procesul politic, adaugă ea amenințător, „socialismul va fi decretat din spatele unor birouri oficiale de către o duzină de intelectuali
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
regimul comunist din centrul și estul Europei reprezintă de fapt maniera în care Biserica ortodoxă a perceput statul, atât ca noțiune abstractă, dar și ca realitate istorică de-a lungul timpului. În ce măsură Biserica ortodoxă a colaborat cu regimurile autoritare sau dictatoriale înainte de 1945 și ce reprezintă autoritatea politică în imaginarul ei religios, acestea sunt elementele care ar putea oferi o viziune de ansamblu în stare să identifice constantele, reperele recurente, stabile și deci habituale din interiorul mentalității ierarhiei ortodoxe. Și pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
supralicitată de către ideologii comunismului românesc, în tentativa de a-și legitima propria versiune cu privire la criza sistemului capitalist și „necesitatea istorică“ a celui comunist. Nu era însă un caz singular, întrucât ideea „necesității istorice“ va fi exploatată până la paroxism de către regimurile dictatoriale din secolul XX, fapt care îl făcea pe Fr. Furet să susțină că epoca nu poate fi înțeleasă decât eliberându-ne de iluzia „necesității“. Dacă Cioran nu a cunoscut același tratament ca și Eminescu, spre exemplu, și nu a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
omului nou a rămas spânzurat deasupra societății ca o pancartă, ca un portret fără chip. El a rămas până În 1989 atârnat deasupra poporului, dar dedesubt era totuși un gol. Practic modelul omului nou nu a triumfat decât la nivelul cuplului dictatorial (Ceaușeștii), la nivelul Comitetului Central sau al potentaților locali... Altfel nu s-ar mai fi găsit nici cea mai mică disponibilitate pentru schimbare, speranță ori fugă de comunism. Corin Braga: Dar Ruxandra spune că da. Am fost reeducați cu toții, ca
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un mediu experimental superb pentru dictatură: nicicând oamenii nu au fost mai fericiți, fiindcă statul gândea În locul lor și tot statul le dădea și de mâncare. În istoria modernă a României, momentele de dictatură și de instabilitate politică cu propensiuni dictatoriale au fost mai multe decât eșantioanele de libertate democratică: lucrul acesta trebuie să dea de gândit. La nivel social, și acum trăim Într-un mediu cu propensiuni dictatoriale: oamenii visează „mâna de fier” care să facă ordine și se bucură
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
modernă a României, momentele de dictatură și de instabilitate politică cu propensiuni dictatoriale au fost mai multe decât eșantioanele de libertate democratică: lucrul acesta trebuie să dea de gândit. La nivel social, și acum trăim Într-un mediu cu propensiuni dictatoriale: oamenii visează „mâna de fier” care să facă ordine și se bucură paroxistic atunci când mai cade - foarte rar, din păcate - câte-un cap de sus. Nostalgia parului totemic, din vremea lui Țepeș, e foarte puternică și azi. Și ar mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru a ajunge la unificare ar fi fost dizolvarea ambelor centre, dar ea nu fusese propusă decât de cei din Est... Această istorie, aproape de neînțeles În afara granițelor Germaniei, este cu toate astea edificatoare pentu efectele pe termen lung ale regimurilor dictatoriale În republică literelor. Riscul unei noi polarizări politice a câmpului literar, Între un Vest „de dreapta” și un Est „de stânga”, este purtător al germenilor unei noi instituții totale. Unii intelectuali din Vest Încearcau să transforme reunificarea Într-o revoluție
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pe grup ca entitate. Felul în care se îmbracă mama, cum își petrec copiii timpul liber etc. sunt probleme de familie, și nu numai personale. Deciziile privitoare la grupul familial cunosc două forme principale: democratice (colective) și cele ale autorității dictatoriale. Ultima formă a fost asociată în genere cu puterea tatălui în familie (el deținea și mijloace economice de constrângere). Respectiva formulă este însă costisitoare și nici în cele mai drastice modele patriarhale nu a funcționat perfect, femeia având resurse să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a canalizat însă, de regulă, înspre un mai mare egalitarism, ci precumpănitor în frustrări și agresivitate. Comportamentul altruist în familie. Teorema lui G. Becker. Familia ca unitate decizională ce urmărește maximizarea beneficiilor poate funcționa nu numai în varianta de autoritate dictatorială sau autoritate delegată, ci și atunci când ea are membri altruiști. Fără a intra aici în controversata și tulburătoarea întrebare: care este natura altruismului, să notăm că analiștii de orientare economistă îl privesc în termeni de utilitate. Un membru al familiei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
să le facă față, deoarece nu și-a format abilitățile necesare cu ajutorul cărora să acționeze și să se apere. Părinții autoritari au În general o voință puternică și manifestă tot o formă de hiperprotecție, controlându-și copiii Într-o manieră dictatorială. Acești părinți stabilesc reguli care trebuie respectate fără prea multe explicații, iar copilul este transformat Într-o marionetă, dirijat permanent, fără să poată să-și asume responsabilități și inițiative și fără să-și dezvolte capacitatea de decizie și acțiune, necesare
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
va fi capabil să le facă față, deoarece acesta nu a dobândit instrumente cu ajutorul cărora să acționeze și să se apere. Părinții autoritari Este o formă de hiperprotecție a părinților cu voință puternică. Aceștia Își controlează copiii Într-o manieră dictatorială. Ei stabilesc reguli care trebuie respectate fără Întrebări. Transformă copilul Într-o marionetă, dirijată permanent. Nu are voie să-și asume răspunderi și inițiative, i se pretinde să facă numai ce, cât și cum i se spune. Acest gen de
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
consistență și caracterul efemer al unui astfel de ideal. Ca și doctorul Ilea, Ilie Chindriș este, cum spune Mircea Martin, un „mistificat”: el eșuează în înțelegerea vieții pentru că vrea să înghețe mișcarea acesteia în scheme dialectice abstracte, care guvernează oamenii dictatorial, așa cum s-a întâmplat cu regimurile comuniste în genere. Jocul ideilor generale, care supun realitatea concretă unui proces universalizant și tiranic, exercită asupra lui Chindriș (ca și asupra lui I., cel care își apără crezul politic marxist în eseuri) o
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
principalii factori care contribuie la formularea idealurilor Eului personal. Gândirea reflexivă Conștiința morală nu este singură și izolată. Ea nu este, În esența ei, nici independentă. Aceasta nu trebuie considerată ca reprezentând, În sfera persoanei, un factor tiranic, care conduce dictatorial ființa umană. Ea este o dimensiune și un atribut al Supra-Eului moral, care reflectă În mod critic persoana umană și actele acesteia. Conștiința morală este completată de gândirea explicativă sau reflexivă, de cugetare, care este procesul psihic ce dă o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și continuat de realismul socialist până la mijlocul deceniului al șaptelea, apoi aceea a așa-numitului „dezgheț cultural” după 1965, cu o vagă prelungire până către sfârșitul anilor ’70, întrerupt însă de „tezele din iulie” 1971, și, în sfârșit, etapa integral dictatorială dintre 1980 și 1989, purtând pecetea unui naționalism de paradă și a unui înverșunat cult al personalității. În toate aceste faze ideologice S. este oglinda tuturor adaptărilor, compromisurilor, duplicităților care au condus la acea „trădare a intelectualilor” (Ana Selejan). Atitudinea
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]