9,048 matches
-
politic din gruparea dr. N. Lupu, a intrat în PNȚ, în 1935, odată cu întreaga grupare lupistă. Om de convingeri tari, s-a alăturat lui Iuliu Maniu în aprecierea rolului nefast al regelui Carol al II-lea și a regimului de dictatură carlistă (1938-1940), izbutind să fie atît de apreciat de Maniu încît nu numai că devenise membru al Biroului PNȚ dar, după asasinarea lui Virgil Madgearu, i-a propus lui Hudiță să-i ia locul în demnitatea de secretar general al
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
fost ilegală și că Oțetea a fost ajutat de o grupare de masoni, printre care Ralea, Iorgu Iordan, Petre Andrei, Const. Balmuș, pe care îi ura efectiv. Și cum doi dintre aceștia (Ralea și Andrei) au fost miniștri în perioada dictaturii regale îi judeca cu asprime intransigentă, alăturîndu-se opiniei lui Maniu că toți acești colaboraționiști trebuiesc judecați și condamnați. Și nu uit să adaug că Hudiță și-a rezolvat situația sa precară în învățămînt cu ajutorul legionarilor (conferențiar titularizat la Școala de
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
pregătit de Madgearu și Maniu, Biroul PNȚ reia dezbaterile pe această temă fatală. Aici se declara: "Partidul Național Țărănesc, ca reprezentant al imensei majorități a poporului român, declară încă o dată că regimul d-voastră, domnule general, este un regim de dictatură, continuator al regimului de dictatură regală, care nu are aprobarea țării și ca atare actele d-voastră, ca și acelea ale regimului trecut, nu angajează poporul român, care rămîne sufletește alături de aliații ei firești și nu alături de aceia care ne-
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
Biroul PNȚ reia dezbaterile pe această temă fatală. Aici se declara: "Partidul Național Țărănesc, ca reprezentant al imensei majorități a poporului român, declară încă o dată că regimul d-voastră, domnule general, este un regim de dictatură, continuator al regimului de dictatură regală, care nu are aprobarea țării și ca atare actele d-voastră, ca și acelea ale regimului trecut, nu angajează poporul român, care rămîne sufletește alături de aliații ei firești și nu alături de aceia care ne-au impus odiosul dictat de la
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
că, dacă există, nimeni nu pare dispus să riște ceva pentru el. Acest adevăr chinuit le încurajează tendința de dezrădăcinare, dorința de emancipare de sub tutela modelelor naționale și a ideologiilor adiacente, îi ajută să descopere o etică a libertății împotriva dictaturii pasiunilor parohiale". Altfel spus, neodisidenții în cauză privesc dincolo de orizontul incert al unirii imediate cu România, spre o Europă unită, spre o "comuniune transfrontalieră", aptă a răspunde, pe de o parte, idealului libertății prin respectarea normelor democrației, iar pe de
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
un cugetător de dreapta, xenofob și șovin. Dar n-a fost o personalitate de extrema dreaptă, deși acestei orientări din spiritul public românesc și l-au anexat, cum, mai tîrziu, și l-au anexat și comuniștii. Eminescu n-a predicat dictatura și partidul unic iar gîndirea sa naționalistă nu dă temei pentru anexarea sa la extrema dreaptă. Consider că regretatul Ion Negoițescu a exagerat mult cînd l-a calificat pe poet un protolegionar pentru că xenofobia nu epuizează doctrina extremei drepte interbelice
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
lipsa de inspirație și spirit, îndobitocirea obligatorie. Într-un cuvînt: RĂUL! După cîte înțeleg, știați cine erau cenzorii? Noi îi cunoșteam dar ei nu semnau niciodată referatele. Cenzura - Ministerul Adevărului - era o instituție ocultă, asemănătoare cu multe organizații din timpul dictaturii. Misterul, secretul, nespusul făceau parte din strategia terorismului unui grup restrîns care înlocuise Statul, apoi Partidul, Primul Cerc... Familia! Prin anii '80, Ceaușescu a declarat că cenzura se va desființa. Care a fost realitatea? Pentru noi, tinerii, sînt amănunte pe
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
dar și inițiativele și dorința fermă de schimbare. Oare s-ar mai afla acum pe primele locuri la alegerile viitoare un Iliescu sau un Vadim Tudor? De ce am ajuns ca după zece ani de democraturo-anarhistă - o combinație originală dintre democrație, dictatură și anarhie - să constatăm că Securitatea este infiltrată la toate nivelurile? Scandalurile și falimentele bancare au evidențiat acest fenomen! Fără să generalizez, uneori nici o faptă (indiferent de gravitatea ei), cuvînt, afirmație nu au consecințele firești: juridice, etice sau cetățenești. La
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
Iuliu Maniu, era revoltată. Dar regele își vedea de treburile (afacerile) lui (a fost negreșit cel mai corupt om al României acelei vremi), în timp ce situația internă și externă a țării se complica foarte. A venit după instaurarea, în 1938, a dictaturii regale, teribilul an, anul 1940, cînd România a trebuit să suporte dureroasele rapturi teritoriale, pierzînd Basarabia și Bucovina de nord, nordul Ardealului și Cadrilaterul. La 6 septembrie 1940 regele Carol al doilea e silit de Ion Antonescu să abdice în favoarea
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
scurt timp că Nicolae Breban nu are vocație de director de revistă. Săptămânalul Contemporanul, din care George Ivașcu făcuse o publicație culturală de înaltă ținută și pe care D.R. Popescu încercase și în mare măsură reușise în ultimii ani ai dictaturii să-l scufunde în mediocritate, a ajuns, sub conducerea prozatorului întors de la Paris, o revistă bicefală (Contemporanul - Ideea europeană), atemporală, greoaie și plictisitoare. în paginile ei se amestecau, amatoristic, texte de Nietzsche și Bergson, cunoscute de multă vreme de cititorii
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
mare. Se simte că aparțin unui prozator care poate crea din două fraze personaje de neuitat și care are un magnetism al său, încă insuficient explicat de critica literară. "Serialele" au devenit în ultimii ani cărți: Spiritul românesc în fața unei dictaturi și Riscul în cultură. După cum se știe, eseul cu titlul Spiritul românesc în fața unei dictaturi a fost scris încă din 1988-1989, la Paris, din dorința autorului de a explica publicului francez ce se întâmplă în România. în schimb, textele din
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
neuitat și care are un magnetism al său, încă insuficient explicat de critica literară. "Serialele" au devenit în ultimii ani cărți: Spiritul românesc în fața unei dictaturi și Riscul în cultură. După cum se știe, eseul cu titlul Spiritul românesc în fața unei dictaturi a fost scris încă din 1988-1989, la Paris, din dorința autorului de a explica publicului francez ce se întâmplă în România. în schimb, textele din Riscul în cultură datează din perioada postdecembristă, când Nicolae Breban, dând dovadă de o anumită
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
din perioada postdecembristă, când Nicolae Breban, dând dovadă de o anumită surditate față de vacarmul evenimentelor dramatice din România, monologa interminabil în legătură cu locul lui și al generației lui în literatura română. La Roumanie c'est moi Eseul Spiritul românesc în fața unei dictaturi ar fi fost extraordinar dacă autorul ar fi găsit forța morală să uite de sine și să prezinte Occidentului, ca unei instanțe supreme, situația disperată în care se afla țara sa, în ultimii ani ai dictaturii lui Nicolae Ceaușescu. Un
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
Spiritul românesc în fața unei dictaturi ar fi fost extraordinar dacă autorul ar fi găsit forța morală să uite de sine și să prezinte Occidentului, ca unei instanțe supreme, situația disperată în care se afla țara sa, în ultimii ani ai dictaturii lui Nicolae Ceaușescu. Un scriitor are rareori ocazia să fie purtătorul de cuvânt al poporului căruia îi aparține. Din nefericire, însă, Nicolae Breban vorbește în acest eseu mai mult despre el însuși decât despre România. Mecanismul psihologic este următorul. Scriitorul
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
pasionante, în care eseistul amator lasă locul marelui romancier. Toată dizertația despre opoziție și despre ce are ea comun cu eternul feminin este, de exemplu, cuceritoare, amintind de admirabilul roman poematic în absența stăpânilor. Nicolae Breban, Spiritul românesc în fața unei dictaturi, ediția a II-a, cu o prefață de Ovidiu Pecican, București, Ed. Allfa, col. "Biblioteca Allfa", 2000, 304 pag. Nicolae Breban, Riscul în cultură, Iași, Ed. Polirom, col. "Plural" 1997. 300 pag.
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
scenic "situații nebizantine, antibalcanice", dând astfel o replică "ardelenească", mitteleuropeană, peste timp, lui Caragiale. Un fel de conte philosophique, o scriere tot "euphorionistă", așadar ar fi romanul Adio, Europa!, cea mai importantă operă din literatura noastră referitoare la anii de dictatură, o radicală și cvasicompletă "analiză spectrală" a totalitarismului și a invențiilor acestuia în materie de "transformare a omului și a societății". Deși a reținut prea puțin atenția autorilor prezentului studiu, Jurnalul unui jurnalist fără jurnal - caleidoscop eseistic în care se
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
drumurile, iar bieții noștri vecini, ale căror capre erau privite pînă nu de mult cu invidie, măcar pentru singurul motiv că nu-și exhibau rîia, au devenit, la fel de rapid, simple fatalități geografice. Ungurii au devenit revanșarzi, sîrbii au intrat sub dictatură, bulgarii au început să ne sufle de la Koslodui, direct în ochi, aerosoli radioactivi, moldovenii s-au dovedit rusofili, ucrainienii naționaliști, iar Marea Neagră poluată și inaccesibilă în sezon din pricina prețurilor mari. în cei zece ani de zile care au trecut de la
Chinurile unei nașteri amînate (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16971_a_18296]
-
unor fapte extrem de clare. Aruncarea în "relativ" înseamnă în acest caz aruncarea în "derizoriu". Este de fapt un îndemn la uitare, o uitare care să... capete. Ar fi destul de interesant să ne amintim cîte "uitări" s-au petrecut după instaurarea dictaturii comuniste în România pentru a vedea cum ele s-au repetat după 1989. Este dificil să le enumerăm pe toate însă este destul de ușor să le găsim corespondentul în anii apropiați. S-a uitat destul de repede că moneda națională era
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
teroarea publică, iar proprietatea devenise o glumă, în schimb totul era proprietatea tuturor, iar de uzufructul ei se bucurau numiții, porecliți aleși. Nu are rost să continuu cu lista beneficiilor uitării în cei cincizeci și mai bine de ani de dictatură bolșevică. Nenorocirea urmează! Un nou val de uitare cuprinde România de după 1989. Românii uită cu o plăcere masochistă nu România interbelică, ei uită dictatura, uită suferințele, crimele, rătăcirile, întorcându-se la ele ca la o patrie iubită după o năucitoare
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
rost să continuu cu lista beneficiilor uitării în cei cincizeci și mai bine de ani de dictatură bolșevică. Nenorocirea urmează! Un nou val de uitare cuprinde România de după 1989. Românii uită cu o plăcere masochistă nu România interbelică, ei uită dictatura, uită suferințele, crimele, rătăcirile, întorcându-se la ele ca la o patrie iubită după o năucitoare rătăcire. Iar năucitoarea rătăcire au fost cei zece ani care au trecut din 1989 pînă astăzi, cu binele și cu răul lor, dar singurii
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
fel, intelectuală, literară, religioasă drept singurul mod decent de expresie, certitudinea înțepenită și credința fiind căi de închidere a sensibilității și inteligenței. Pentru Pessoa, contradicția e o terapeutică a eliberării. Fragmentele se referă la realitățile politice contemporane poetului, la instaurarea dictaturii lui Oliveira Salazar îîn 1932, la aberația bolșevică, persecuția Masoneriei în Portugalia sau la regia tutunului. Sunt tot atâtea pretexte obiective de dezvoltare a unor raționamente analitice foarte subtile ce aduc în discuție principii generale de politică, economie și sociologie
Terapia eliberării by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17019_a_18344]
-
că patriotismul este expresia principală a unui popor și se definește ca singurul instinct social veritabil, radical antagonist, respingând tot ceea ce nu-i aparține ca esență. Critica democrației moderne se rezumă astfel: "Democrația modernă e o orgie de trădători". Instalarea dictaturii lui Salazar prilejuiește analiza abilităților omului politic ce dau, aplicate la realitate, următoarea concluzie fără drept de apel: "Asistăm la cezarizarea unui contabil". Anticomunist, antifascist și antinazist, Pessoa respinge noua dictatură, dar acceptă principial dictatura ca factor temporar de ordine
Terapia eliberării by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17019_a_18344]
-
astfel: "Democrația modernă e o orgie de trădători". Instalarea dictaturii lui Salazar prilejuiește analiza abilităților omului politic ce dau, aplicate la realitate, următoarea concluzie fără drept de apel: "Asistăm la cezarizarea unui contabil". Anticomunist, antifascist și antinazist, Pessoa respinge noua dictatură, dar acceptă principial dictatura ca factor temporar de ordine. Diferența foarte evidentă între doctrina ce dezvăluie posibilități de speculație și interpretare frizând paradoxul și sofismul, și istoria contemporană poetului portughez, creează o tensiune intelectuală pe care însuși Pessoa o resimte
Terapia eliberării by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17019_a_18344]
-
o orgie de trădători". Instalarea dictaturii lui Salazar prilejuiește analiza abilităților omului politic ce dau, aplicate la realitate, următoarea concluzie fără drept de apel: "Asistăm la cezarizarea unui contabil". Anticomunist, antifascist și antinazist, Pessoa respinge noua dictatură, dar acceptă principial dictatura ca factor temporar de ordine. Diferența foarte evidentă între doctrina ce dezvăluie posibilități de speculație și interpretare frizând paradoxul și sofismul, și istoria contemporană poetului portughez, creează o tensiune intelectuală pe care însuși Pessoa o resimte atunci când face critica sistemelor
Terapia eliberării by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17019_a_18344]
-
împiedicat pe alții, care o duc, comparativ, infinit mai bine să își exercite această libertate, nu corvoadă, a votului? Ar fi culmea ca din cauză că tînărul sau maturul X a avut alte treburi, mai importante, în ziua votului să inventăm o dictatură a bătrînilor alegători.
Bătrîni paznici ai democrației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17031_a_18356]