612 matches
-
putem baza doar pe el! Aoleu, am turuit ca o morișcă. A trecut ceva timp de când nu m-am mai purtat atât de autoritar, cu atâta Îndrăzneală suverană. Cea mai mică impulsionare a vocii interioare Îmi provoca cele mai fantastice digresiuni, una mai inteligentă decât alta, și eu am exprimat fiecare detaliu cu o grijă studiată atât de meticulos Încât părea să de deschidă ca o floare, dezvăluindu-și interiorul bogat, complicat. Gura mi se transformase Într-un paradis care crea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
care a dat doctorul Ox În căutarea pietrei filosofale s-au alăturat indelebil celui mai actualizat corpus al literelor din Río de la Plata, chiar dacă vreun Aristarh a avut câte ceva de obiectat Împotriva prețiozității stilului și a excesului de acrostihuri și digresiuni. În pofida virtuților pe care critica cea mai exigentă a revistei Marș le-a recunoscut acestor mărunte opere, scurte prin propria lor sorginte, ele nu puteau constitui acel magnum opus pe care Îl căuta curiozitatea noastră. Pe ultima pagină a nu știu cărui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de sugestie a povestirii, mașina de făcut fulgere este un banal pac-pac construit de un copil fără acces la filme americane. Dar demonstrația a fost făcută: Răzvan Rădulescu și-a dovedit puterea de a mesmeriza cititorul. Narațiunea se naște din digresiune Metoda epică a lui Răzvan Rădulescu este spectaculoasă, deși nu este și acrobatică. Rare sunt locurile în care tehnica narativă să fie strident vizibilă, ca în capitolul anchetării la Securitate a lui Ilie Cazane, unde se notează, pe jumătate de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
subtil, investindu-și arta în povestire și lăsând fructele ei să se coacă aidoma roșiilor lui Ilie Cazane. Astfel, capitole întregi se derulează, aparent, din dorința de a lămuri o frază oarecare, dintr-un scrupul explicativ. Narațiunea se naște din digresiune, lucru evident din primul capitol, care începe așa: „Ilie Cazane s-a născut pe 6 septembrie 1962 la București, dintr-o întâmplare“. Și romanul se înfiripează ca o încercare a naratorului conștiincios de a explica despre ce întâmplare este vorba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
printre foile mele o colecție formidabilă de note și schițe care evaluează și oferă o perspectivă asupra scenei contemporane. Trebuie să ne reîntoarcem degrabă, pe aripile prozei, la fabrică și la oamenii ei, care mi-au sugerat această destul de lungă digresiune. Așa cum vă spuneam, tocmai mă ridicaseră de pe dușumea, spectacolul dat de mine și căderea mea în fund devenind sursa unui mare sentiment de camaraderie. Le-am mulțumit cordial, în timp ce ei, cu multă solicitudine, mă întrebau, cu accentul lor englezesc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
aș fi unul dintre muncitorii din fabrică (și aș fi probabil unul foarte mare și înspăimântător, așa cum spuneam mai înainte) de mult aș fi dat năvală în birou și aș fi cerut un salariu decent. Aici trebuie să fac o digresiune. Pe când urmam în mod nesistematic cursurile post-universitare, am întâlnit într-o zi la cantină o domnișoară numită Myrna Minkoff, o tânără studentă, o fată guralivă și agresivă din Bronx. Această expertă din universul acelui Grand Concourse a fost atrasă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
și nesomn, și asta În fiecare zi de la Dumnezeu, cu noaptea-n cap, timp de șase luni, pînă nu și-a amintit și de alții care Împărtășeau ca și el deruta cu rușii și care ascultau Radio-Moscova.PRIVATE Las deoparte digresiuni ca - certuri, Împăcări, plecări la băi, pe scurt, o Întreagă istorie de familie. Sar și peste inventarul lucrurilor agonisite de tata și pe care Enciclopedia le-a consemnat cu grijă de gospodar. Amintesc doar de radioul marca „Orion“, Operele alese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
diferențierile nefiind Însă semnificative, iar eu mă voi opri la versiunea lui Haim Franckel, narațiunea sa avînd un cert ascendent asupra celorlalte, Întrucît reunește o serie de mărturii ale discipolilor privitoare la Maestru. Dacă din acest text s-ar suprima digresiuni pe marginea credinței, moralei, hasidismului, pe alocuri Împănate cu citate pilduitoare din Talmud sau cu pedantismele lui Franckel, povestirea s-ar putea rezuma astfel: Învățatul Ben Haas (pe numele său adevărat Oscar Leib) se apucase pe la paisprezece ani să scrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
soluție, ca să iasă cu fața curată. De aceea e foarte important să știm când. Trebuie să explodeze exact la momentul potrivit”. Danny se uita mereu în partea opusă, ca să vadă dacă nu-l repera vreunul din vecini. Auzi o lungă digresiune despre alegerile prezidențiale din 1952 - cine va candida, cine nu -, care degeneră apoi într-o ceartă copilărească în care până la urmă Claire se impuse cu opinia ei despre Stevenson și Taft, doi pigmei fasciști de culori diferite. Urmă ceva despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
să ne disputăm. Numai așa lectura ne va fi de folos.” Denis Diderot 253. „Marile cunoștințe, cele cu adevărat importante, nu știm de unde le-am luat, nu din cartea tipărită (la cutare editor), ci din cartea lumii.” Denis Diderot 254. „Digresiunile sunt incontestabil lumina soarelui; unele constituie viața, sufletul lecturii. Scoate-le, de exemplu, din această carte și poți tot atât de bine să arunci și cartea împreună cu ele.” Lawrence Sterne 255. „Mii de oameni distrug ușor exteriorul cărții, fără să-i cerceteze
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
nesomn, și asta În fiecare zi de la Dumnezeu, cu noaptea‑n cap, timp de șase luni, până nu și‑a amintit și de alții care Împărtășeau ca și el deruta cu rușii și care ascultau Radio‑Moscova.PRIVATE Las deoparte digresiuni ca - certuri, Împăcări, plecări la băi, pe scurt, o Întreagă istorie de familie. Sar și peste inventarul lucrurilor agonisite de tata și pe care Enciclopedia le‑a consemnat cu grijă de gospodar. Amintesc doar de radioul marca „Orion“, Operele alese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
diferențierile nefiind Însă semnificative, iar eu mă voi opri la versiunea lui Haim Franckel, narațiunea sa având un cert ascendent asupra celorlalte, Întrucât reunește o serie de mărturii ale discipolilor privitoare la Maestru. Dacă din acest text s‑ar suprima digresiuni pe marginea credinței, moralei, hasidismului, pe alocuri Împănate cu citate pilduitoare din Talmud sau cu pedantismele lui Franckel, povestirea s‑ar putea rezuma astfel: Învățatul Ben Haas (pe numele său adevărat Oscar Leib) se apucase pe la paisprezece ani să scrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
să-ți dezvălui un secret pe care l-am păstrat atâția ani... E o poveste lungă... Tatăl meu își irosea în acele cuvinte ultimul suflu al agoniei sale, iar eu, cunoscându-i tendința spre divagare, spre întreruperea oricărei discuții cu digresiuni, paranteze și reveniri, mă temeam că nu avea să ajungă niciodată să-mi comunice esențialul. — Repede, tată, spune-mi numele persoanei pe care trebuie să-o caut, ajungând la Oquedal... — Mama ta... Mama ta, pe care n-o cunoști, locuiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
să călătorești cu trenul alegând drumurile cele mai lungi și cele mai puțin plăcute și, bineînțeles, să călătorești în picioare; să faci coadă pentru bilete la un spectacol și apoi să nu-ți cumperi locul etc." Dar imediat după aceste digresiuni de limbaj sau de gândire, carnetele pornesc o descriere amănunțită a tramvaielor orașului nostru, a formei lor de luntre, a culorii lor nedefinite, a murdăriei lor obișnuite și termină aceste considerații printr-un "e remarcabil" care nu explică nimic. Iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
nu poți să fii plicticos, el insistă: Ba da, pot, din păcate. — Crede-mă că Într-un asemenea mod plicticos n-am mai vorbit nicăieri! Nu mi-am Îngăduit nici o secundă să ies din subiect! Nici o remarcă În plus, nici o digresiune. Detest să fac pe clovnul În fața studenților, dar nici ca acolo, să nu-ți permiți nici un fel de glume. Așa ceva aici m-ar fi făcut ținta proiectilelor de hârtie și Într-o jumătate de oră aș fi avut sala goală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
mint, așa că-i spun întreaga poveste, lăsând la o parte chestia cu penisul mic, pentru că bărbații nu apreciază genul ăsta de lucruri. ― Grozav, spune el, deși drept să spun, nu-mi pare deloc interesat. Dragă, spune el folosind o ușoară digresiune de la apelativul obișnuit, în seara asta vin acasă devreme. Vrei să mergem la yoga? ― Sună... interesant, spun eu cu precauție. Să recunoaștem că la yoga nu slăbești, și dacă yoga nu mă ajută să-mi mențin noua mea siluetă subțire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
vreo șapte anișori: Te caută mama, zicea ea pe un ton plângăreț. — Bine, draga mea, răspundea căpitanul Nichols. Se ridica imediat în picioare și-și însoțea fiica. Presupun că era un exemplu foarte drăgălaș al triumfului spiritului asupra materiei, așa că digresiunea mea are cel puțin avantajul unei morale. XLVII Am încercat să stabilesc o oarecare legătură între diferitele lucruri pe care mi le-a spus căpitanul Nichols despre Strickland, și acum le aștern pe hârtie în ordinea care mi se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
fie deosebit de entuziastă, Bull nu-și dădea exact seama. Continuase: — Am fost să-l văd... stai să mă gândesc... oare lunea trecută? Cred că da. Marți am fost la un magazin de cristalografie... Părea că va da curs uneia dintre digresiunile ei caracteristice pentru momentul respectiv, cuprinzând toate aiurelile care-i țineau loc de convingeri. Numai că, spre surprinderea lui Bull, reuși să se stăpânească. Era o zi de luni, conchise ea. Asta pentru că au fost la Sheaf of Rape și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
ș.a.). Referințele invocate în sprijinul propriului punct de vedere - rezervat față de „cei obscuri” - aparțin unor gînditori precum Valéry, Vanderéme, Thibaudet sau E.R. Curtius. În articolul „Dadaism și creație“ (Viața literară, II, nr. 57, 15 oct. 1927, fragment din proiectatul volum Digresiuni asupra conceptului de poezie), Vladimir Streinu ironizează cu o finețe dusă pînă la imperceptibil „metafizica” dadaistă, combătînd-o cu propriile arme: „...Noi, care într-alte vremi ne-am fi prosternat zeităților astăzi defuncte, să așezăm cucernici pe Dada în ordinea acestui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
dinainte stabilite a realității. — Mmă făcu Vultur-în-Zbor. — „Du-te, du-te, zise pasărea“, cântă Virgil Jones. — Ce? — O referință literară, explică Virgil Jones. Un moft. Un pic de răsfăț personal. Hai să continuămă și te rog să mă scuzi pentru digresiune. Probabil că aș putea face o analogie cu totul inexactă pentru a-mi demonstra teza. Iată-ne pe toți, o lume a ființelor vii, a obiectelor neînsuflețite și a rafalelor de vânt, alcătuiți cu toții din infinit mai mult spațiu gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
nu erau luate în seamă, o privea cu blândețe. Măsuța elegantă era întruchiparea bunicuței cochete pregătită oricând să iasă la plimbare. Obiecte puține, dar care purtau amprenta iubirii celor care au locuit acolo cu mult timp în urmă. Descrierea devine digresiune, autoarea devine un elev sârguincios care vrea să scrie tot ce știe, vrea să epuizeze subiect-obiectul: O lună plină o privea îngăduitoare, iar lumina ei îi dezmierda obrajii palizi pe care se distingeau cu ușurință urme sărate. Părea atât de
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
socială și constituția (adevărata constituție, cea care se exprimă prin moravuri) vor mai lăsa multă vreme loc urmașilor lui Sheridan, Brummell și Byron, cu condiția totuși să se Înfățișeze unii demni de ei. Ceea ce i-a părut, poate, cititorului o digresiune nu e, la drept vorbind, așa ceva. În multe cazuri, considerațiile și reveriile morale ce izvorăsc din desenele unui artist sînt cea mai bună tălmăcire pe care le-o poate da un critic; sugestiile sînt parte dintr-o idee-matcă, și, prezentîndu-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
o sută de ori. - Foarte bine. Să revenim: studiul dumneavoastră se cheamă Accidente ale istoriei sau...? Dacă vreți să Înțelegeți cât de cât cu ce ocazie ați aterizat pe meleagurile noastre, o să vă rog să enunțați pe scurt și fără digresiuni teza pe care o susțineți În lucrare. - O să Încerc. Tot n-am mai ajuns la Congresul de la Paris, ratând șansa de a deveni celebru. Dar, mă rog, e bună și o asistență mai redusă numeric; calitatea contează... Pentru că nu sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
propriului viitor. Sunt momente când, gândindu-mă la asta cu fireasca aviditate curioasă a fizicianului, mă bucur, totuși, că nu trăiesc situația ca om, pur și simplu. Să-ți cunoști viitorul - ce provocare, dar și ce oroare! Vă spuneam, scuzați digresiunea, că importantă nu este suprapunerea destinelor, ci altceva. Important e că, după ce au construit o planetă-soră și au reprodus genetic niște ființe cu potențial biologic absolut identic cu al lor, s-au spălat pe mâini ca Pilat din Pont și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
citiri din dicționarul latin. Îmi par, uneori, atât de cunoscute aceste cuvinte, pe care nicicând nu le-am mai întâlnit și pe care aproape că îmi vine să cred că le-am rostit cândva. Digressio periucunda a proposita oratione (Cicero: „Digresiune foarte plăcută de la tema propusă“). Aștept să-mi aducă ziarele și cărțile cerute. Singur în sala goală. Încă nu a venit nimeni, custodele a plecat și ea. Ușa sălii, larg deschisă. Răzbate de undeva muzica la un aparat de radio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]