598 matches
-
numai pentru că este conceput în funcție de locutor, ci și pentru că se desfășoară în timp, într-un mod liniar. Într-adevăr, discursul se construiește în funcție de un sfîrșit, este presupus a se îndrepta într-o anumită direcție. Dar el poate devia pe parcurs (digresiuni), poate reveni la direcția inițială, își poate schimba direcția etc. Liniaritatea sa se manifestă adesea printr-un joc de anticipări ("vom vedea că...", "voi reveni la aceasta...") sau de reveniri în urmă ("sau mai degrabă...", "ar fi trebuit să spun
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cuprinzătoare; - autorul se mișcă în mijlocul naturii fără a se simți invadat de aceasta sau privește detașat, din exterior, tabloul naturii;organele sale de simț, în special ochiul, percep de la depărtarespre aproape sau invers;prezentarea tabloului este adeseori dublată de unele digresiuni, paranteze, contestări, observații ale autorului; adeseori, întregul tablou al pastelului este doar un pretext pentru poet de a-și exprima o anumită filozofie; (!!) de regulă, aceasta fiind de tip conclusiv; cele două segmente sunt corelate prin „tot așa și...”, „la
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
este model e simplitate și de rafinament artistic; - îmbinarea meșteșugită a tonului grav cunota umoristică, satirică, sarcastică; ceea ce asigură o bogată paletă și o variație permanentă a atmosferei; o maniestare a necesității de a învinge adversitatea zâmbind; - elementele narative predomină; - digresiunile descriptive sunt rare; pentru că descrierea încetinește ritmul narațiunii sau chiar îl întrerupe; - arta peisajului nu atinge înalte virtuți (adeseori: locuri comune); există însă o artă a tabloului; tabloul este prezent în trecerea de la descriere la narațiune, de fapt niște descrieri
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
evocate, în memoriile sale, de către Iulian Vesper: profesorii de limba română veniți de la Iași, promotori ai noii literaturi, Ilie Vișan și Ion Dan; Dimitrie Repta, profesorul de matematică "cu chip blajin"; Emanoil Isopescu, profesor de franceză ce "se avânta în digresiuni, care depășeau cu mult schematicele prezentări din manuale"; profesorul de istorie "mereu în vervă" Teodor Zub153 ș.a. Dintre promoțiile de absolvenți ai liceului s-au desprins personalități de vază ale culturii și științei românești - profesori universitari, deținători ai titlului de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
fapt tot prin structuri, motive, mijloace literare. Atent la nuanțe, erudit dar refuzând istorismul, sociologismul, estetismul dar nu și patriotismul, V. S. nu pare a avea preferințe în alegerea subiectelor criticii. Prin supralicitare, el transformă opera într-un pretext pentru digresiuni și asociații filozofice sau morale." Reeditat în ", Dicționarul nu aduce nimic nou în planul comentariului, perpetuând regretabil și o eroare de informație: anul nașterii criticului este indicat în ambele ediții drept " ianuarie ". În realitate, Vladimir Streinu - cum indică principalul său
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
superior, autobiografie și reflexie moralistă. Don Quijote în Est are un accent incontestabil de sinceritate și autentic. Octavian Paler crede efectiv în ce spune și acest fapt, spre meritul său, se simte. Dacă n-ar fi și iremediabil literat, predispus la digresiuni și stil, cartea sa ar rămâne în primul rând un document de epocă. Este un amestec tipic de luciditate și regrete, speranțe frustrate și resentimente, care-i dă personalitate. Ea exprimă foarte bine psihologia multor români după 1989. Speranțele lor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
înainte de Ptolemeu, centrul în jurul căruia el a susținut că totul ar gravita era mult mai circumstanțial; pe mica, dar amețitor de rotitoarea planetă a lui Dedal și Pasife, ipoteza ptolemeică a centralismului universal se confunda firesc cu nenumăratele și elaboratele digresiuni ale preludiului amoros. În virtutea pasiunii pentru experiment, o timpurie și robustă variantă a teoriei relativității refuza cu îndărătnicie să se formalizeze oficial la curtea lui Minos; din decență, imperativul "cercetează fără a crede" era urmat într-o discreție deplină. Înscrisă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
n-am vrut cu niciun chip să spunem, deși nu pot zice că nu ne-a fost frică. Ne-am gândit, însă, că acei oameni n-ar fi meritat, sub nicio formă, să sufere din cauza bunătății lor. Recunosc că această digresiune este cam lungă, dar n-am putut s-o evit, pentru că a fost prea mare contrastul între "ceea ce știam" despre ruși și rușii reali. Sigur că nu eram, totuși, un naiv venit direct din satul meu la Moscova citisem cam
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
să ne disputăm. Numai așa lectura ne va fi de folos.” Denis Diderot 253. „Marile cunoștințe, cele cu adevărat importante, nu știm de unde le-am luat, nu din cartea tipărită (la cutare editor), ci din cartea lumii.” Denis Diderot 254. „Digresiunile sunt incontestabil lumina soarelui; unele constituie viața, sufletul lecturii. Scoate-le, de exemplu, din această carte și poți tot atât de bine să arunci și cartea împreună cu ele.” Lawrence Sterne 255. „Mii de oameni distrug ușor exteriorul cărții, fără să-i cerceteze
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
într-un spațiu înnobilat și cu pasiune. Ce bine ar fi să întâlnim așa ceva peste tot. Pasiunea omului pentru ceva frumos vine în virtutea unei plăcute impredictibilități, dar chiar și așa se impune o selecție. Sunt pasiuni și pasiuni. Încerc această digresiune pornind tocmai de la o stație prin care tramvaiul urcă și coboară din și spre Copoul ieșean. El poate fi considerat, în ciuda ajustărilor moderne aduse, unul sentimental, mai ales dacă îl legăm de amintirea cântecului de pe vremuri. Pentru fiecare dintre noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
epică amplă, polifonică, susținută de o tramă, de un story, de dialog și bazată pe stâlpii epici ai caracterelor sau personajelor. Proza modernă de fapt, odată cu Victor Hugo până la Th. Mann sau Joyce, a intercalat În acest story și ample digresiuni ce implică elemente esențiale de sociologie, psihologie, istorie și chiar filosofie. Însuși Lev Tolstoi, unul dintre giganții și constructorii nu numai ai romanului, dar și ai uriașului său prestigiu, În modernitate, În epopeea Război și pace, face largi digresiuni ce
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ample digresiuni ce implică elemente esențiale de sociologie, psihologie, istorie și chiar filosofie. Însuși Lev Tolstoi, unul dintre giganții și constructorii nu numai ai romanului, dar și ai uriașului său prestigiu, În modernitate, În epopeea Război și pace, face largi digresiuni ce frizează o nouă și revoluționară filosofie a istoriei. Cred că nu e inutil să adaug că toate aceste „elemente” ale construcției romanești - story-ul, personajele, arta dialogului, polifonicul acțiunii, nemaivorbind de stil și atmosferă, sunt pe cât de dificil de Învățat
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
secol” În proza europeană - e adevărat, existentă doar În opera unor maeștri aflați Încă În minoritate, atunci și acum! Proza nord-americană, cu excepția lui Faulkner care și-a „permis” „burți” de-un alt tip, nu discursive sau conceptuale, dar totuși „burți”, „digresiuni”, majoritatea autorilor buni, de marcă, se țin de regulile stricte ale povestirii și tipologiei: În secolul trecut, ca și În acesta, la ei prevalând forța caracterelor - adesea univoce! -, a atmosferei și cea evenimențială. De parcă, așa cum o spuneam mai sus, „continentul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
s-ar fi ridicat, acum aproape un secol, din apele calme ale „oceanulului” vechiului roman! Iar bunii prozatori sud-americani, care și-au făcut intrarea atât de triumfătoare pe scena Europei după al doilea război, cultivă și mai puțin gustul pentru „digresiunile” de tip Dostoievski sau Th. Mann; arătând o bună cunoaștere a sufletului „umil”, dar altfel decât marele Rus, ei Îl Înconjoară cu elemente fantastice, ce țin, de fapt, de recuzita basmului. Și aceasta explică, printre altele, uriașul interes pe care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fi libertatea, hazardul, erosul, adaptarea, norocul, destinul - mai bine zis capacitatea de destin - etc. Iar ca „memorii”, la fel: cititorul nu află istoria și firul unei vieți de creator, datele, secvențele sau scenele, evenimentele biografice sunt mereu Întrerupte de teorii, digresiuni care nu au Întotdeauna legătură directă cu activitatea și destinul autorului ce semnează aceste rânduri. Chiar și portretele care apar În acest text sunt, nu rareori, doar „socluri” pentru „alte statui”, așa cum Brâncuși În lucrările sale din ultima perioadă dădea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
unele europene, mai ales În cazul unei reale hermeneutici nietzscheniene sau dostoievskiene. Și astfel, ca dovadă, am scris și publicat primele trei romane, a căror tematică nu se depărtează prea mult de tradiția modernă a romanului autohton. Cu unele „evaziuni, digresiuni”, e drept, care anunțau viitorul „orizont și ambiție tematică”, dar care au fost destul de prost, de stângaci, de insidios remarcate chiar și de criticii de vârf, ce-mi erau și prieteni, unii dintre ei. (Vezi analiza finală a sagacelui Ion
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
proust-iană”, astăzi fiind atât În arhitectură cât și În psihosociologie un factor influent al activității umane. Lucrarea cuprinde un bogat volum de informații de istorie și biografie literară, (cred că este complet) și culturală. Structura compunerii și modalitatea expunerii, (cu digresiuni anecdotice semnificative) este de specia unei literaturi de calitate; Se simte atmosfera dulce, nostalgic spirituală, a locurilor acestora. Lucrarea poate genera, la fiecare pas și pentru fiecare personalitate inițiativa unor viitoare monografii literare. Stârnește la aceasta. Cartea impune prin Însăși
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
a apreciat textul meu; după doi ani de așteptare și de „lucru pe text” cu inimoasa mea redactoare de carte, Ioana Andreescu, mi-a declarat ritos, în ședință cu secția de proză, că manuscrisul și stilul meu păcătuiesc prin „mari digresiuni inadecvate tramei epice...”. La replica mea că același lucru se întâmpla la Th. Mann și Proust m-a privit senin cu ochii săi albaștri și mi-a declarat că nu-i plac acești autori! (Erau anii în care erau de-
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
nu o pot înțelege decât cei posedați de același „demon al creației”!? Într-adevăr, ce pot înțelege outsiderii, grăbiți de a-și ocupa măruntele lor fotolii sceptice, criticiste, nu rareori drapate sub mantia fâlfâitoare a oportunismului cultural?!... Îndrăznim prin această digresiune a resuscita atmosfera acelor ani, și nu de a lua apărarea acelor mari spirite care ne-au format și care au „asigurat” continuitatea marii tradiții culturale românești, sub a cărei cupolă, de altfel, s-au dus luptele pentru unitatea națională
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
personajelor absolut revoluționară, pe care amintitul Fiodor Mihailovici o duce la culme! El însuși neînțeles și, din această pricină, acceptat de critica de prestigiu nu numai în România, dar și în Franța abia după al doilea război... Fac această amplă digresiune pentru a vă face să înțelegeți temperamentul și ideile „discordante”, dar și poziția oarecum singulară a celui care-mi purta numele - de data asta, eu, acum, îi port numele, și eu cred încă o dată, cum am mai scris-o, într-
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
populație. Nu puțini au căzut pradă „anti-occidentalismului”, ca și „antiintelectualismului” său, de fapt un populism ieftin și grosolan ce avea succes, cum o spuneam, în cifre mari tocmai prin această destabilizare a populației. De altfel - pentru a face încă o digresiune de care, mi-este teamă, am cam abuzat în acestă scriere! - trebuie să adaug că și azi chiar - mai ales azi! -, sursa majoră a întârzierii normalizării României, în administrație, economie, justiție etc., întârziere care provoacă atâta bătaie de cap oamenilor
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
gravă față de un român „sudic”, într-o separare deloc morală sau valorică, ci una temperamentală și, uneori, de viziune, de reflexe. Și, pentru a schimba, cum fac de obicei în aceste scrieri - ori ilustrând un „fapt de viață” cu o digresiune teoretică sau, pe dos, întrerupând o dezbatere pur teoretică cu o anecdotă culturală sau biografică! -, îmi amintesc, acum, aici, la această „chestiune” atât de dezbătută și încă atât de confuză (o confuzie care o face teribil de explozivă!Ă a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mult mai preocupați cu împărțirea problemei istorice greu de sistematizat pe secțiuni flexibile, bine proporționate. Odată cu o seama de evenimente și cauzele acestora, cititorii renascentiști așteptau să găsească în istorii ornamente retorice constând în eseuri introductive morale, schițe de caractere, digresiuni topografice, evocări ale unor lupte care produceau cel putin entuziasm, daca nu instruire practică, trimiteri la popoare străine și alăturarea unor elemente similare sau contrare. A existat și o așteptare mai mare, si anume ca istoria i-ar putea face
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
nouă; 2) * LATEȘ, George. Mihai Eminescu: orfism și gnomism. Iași: Junimea, 2001, 285 p. (Eminesciana. Serie nouă; 3) * HUSAR, Al. Pro Eminescu. Iași: Junimea, 2001, 296 p. (Eminesciana. Serie nouă; 4) * LIVESCU, Cristian. Întâiul Eminescu: studiu critic. Copiii lui Saturn: digresiuni despre geniu. Iași: Junimea, 2002, 245 p. (Eminesciana. Serie nouă; 5) * Detractorii lui Eminescu: vol. 1. Ediție îngrijită și prefață de Alexandru Dobrescu. Iași: Junimea, 2002, XLIV, 337 p. (Eminesciana. Serie nouă; 6) * LATEȘ, George. Gradul zero al receptării eminesciene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
mă înecau rând pe rând; ar trebui să mă întorc mult îndărăpt spre acele timpuri binecuvântate ca să pot da acestor vibrări sufletești tonul viu și proaspăt de atunci. Aci sunt silit să mă opresc un moment ca să fac o mică digresiune, să destăinuiesc spre ușurarea conștiinței mele un lucru ce mă apasă și anume, că slăbiciunea de căpetenie, pot zice singura care m-a stăpânit din frageda mea copilărie și m-a dus pe cărări negândite, a fost o deosebită, neînvinsă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]