586 matches
-
hl anual. În concluzie, în perioada dintre anii 1848 și 1864, ca urmare a îmbunătățirii metodelor de exploatare, se face trecerea de la extragerea petrolului prin gropi la cea prin puțuri. Până către deceniul șapte, în exploatarea petrolului predominau relații feudale, dijma, lucrul timp de câteva săptămâni pe an pentru proprietarul moșiei pe care se aflau gropile sau puțurile etc. Începând cu deceniul șapte, terenurile petrolifere sunt într-o măsură crescândă cumpărate de reprezentanți ai burgheziei. Documentele din perioada de după 1860 nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
măsură crescândă cumpărate de reprezentanți ai burgheziei. Documentele din perioada de după 1860 nu menționează exploatarea păcurii cu țărani dependenți. Gropașii erau în mare parte oameni liberi, răzeși. Ei extrăgeau păcură de pe pământurile lor sau ale moșierilor și mănăstirilor, plătindu-le dijma, care s-a urcat mereu peste cuantumul legal de 1/10. Documentele însă menționează gropi boierești, adică gropi pe care le exploatau înșiși moșierii. Cine lucra în aceste gropi ? Deși munca în acest domeniu nu e compatibilă cu sistemul de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
erau mai independenți decât cei de la câmpie. Plătind moșierilor o rentă în bani, ei se puteau îndeletnici cu alte activități. Principalul lucru însă e că moșierii și mânăstirile au preferat să arendeze exploatarea păcurii. Apar astfel arendașii, care plătesc proprietarilor dijmă și bani, dar ei nu participă în procesul de producție decât cu capital și supravegherea lui, iar extragerea păcurii se face cu muncă salariată. Dezvoltarea industriei extractive petrolifere a fost totuși lentă, deoarece și forțele de producție în Moldova progresau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-i determina pe nobilii protestanți și catolici din Transilvania să accepte actul din 16 februarie 1699, confirmat în 1701. Acest text acordă clerului ortodox care a acceptat unirea aceleași drepturi și privilegii ca și clerului catolic și îl scutește de dijmă și de prestațiile în muncă datorate domnilor. La 25 martie 1701, Atanasie este uns episcop al Bisericii uniate de Transilvania. Problematica interconfesională o unire fără convingere, acceptată de Atanasie, un complot iezuit, o puternică rezistență ortodoxă are, fără îndoială, mai
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mozaici, iar istoricii spun că erau sclavii aduși de Pompei du-pă cucerirea Ierusalimului în anul 63 î.e.n. Sistemul teocratic ce conducea Iudeea și aristocrația sacerdotală a impus tuturor mozaicilor indiferent în ce provincie locuiau, să trimită Templului din Ierusalim atît dijma de 10% cît și taxa pentru rabini. După distrugere lăcașului de cult de că-tre romani în anul 70, toți iudeii care trăiau în imperiu au fost obligați să plătească templului lui Jupiter suma de bani pe care o plăteau celui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
femeii pe care o iubea. Pictorul de război s-a cutremurat, trecându-și degetele peste marginile fisurii din zid, aspre și reci. Carne crudă, și-a amintit pe neașteptate, lângă urmele unui animal În nisip. Oroare mereu la pândă, cerând dijme și dări timpurii, gata să-i taie capul lui Euclid cu secera haosului. Fluturi care Își fâlfâiau aripile prin toate războaiele și toate păcile. Fiecare clipă era un amestec de situații posibile și imposibile, de fisuri prevăzute Încă din prima
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
mai ales din interes pentru ei. În fiecare primăvară, se făceau contracte de Învoieli Între țărani și proprietar, la care proprietarul nu lua parte niciodată. Logofătul moșiei și isprăvniceii, conduceau lucrările de Învoială, după bunul lor plac. Aici se fixau dijmele. Dacă cineva nu putea să satisfacă obligațiile Învoielii, i se luau vitele de la pășune, se Încideau la curtea boierească, plătind apoi datoriile cu vîrf și Îndesat.Dijmele erau În favoarea proprietarului : din 3 grămezi, curtea boierească lua 2 și țăranul una
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și isprăvniceii, conduceau lucrările de Învoială, după bunul lor plac. Aici se fixau dijmele. Dacă cineva nu putea să satisfacă obligațiile Învoielii, i se luau vitele de la pășune, se Încideau la curtea boierească, plătind apoi datoriile cu vîrf și Îndesat.Dijmele erau În favoarea proprietarului : din 3 grămezi, curtea boierească lua 2 și țăranul una. VÎntul nemulțumirilor care ducea uneori la revolte, au făcut ca treptat dijmele să ajungă la Învoială, țăranii luînd 2 părți iar proprietarul, una. Toate bucățile de pămînt
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
vitele de la pășune, se Încideau la curtea boierească, plătind apoi datoriile cu vîrf și Îndesat.Dijmele erau În favoarea proprietarului : din 3 grămezi, curtea boierească lua 2 și țăranul una. VÎntul nemulțumirilor care ducea uneori la revolte, au făcut ca treptat dijmele să ajungă la Învoială, țăranii luînd 2 părți iar proprietarul, una. Toate bucățile de pămînt virane, din sat, matca apei ce se scurge prin mijlocul satului, erau folosite de proprietar. Viața țăranilor, era destul de grea sub administrația boierului exercitată prin
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ce cerem. -Nu vă cerem bogăție Scăpați-ne de robie Pămîntul ce-l muncim noi Să nu-l mai dăm la ciocoi. -Grîu, porumb și din fasui De casă cîte doi pui La tot pogonul găina Și să-i duci dijma. C-așa-i boieru ursat El doar șade la conac Și bea apă cu rahat Și să-i faci slujba pe plac. Pe dreptate și-ndesat Cu foc i-a pîrlit studenții De-au rămas numai pereții Pe ei să
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
locuitorii și care erau să le judece numai după dreptul strămoșesc român. 3. Adunările obștești menite a înlătura trebuințele de gospodărie sau orînduială, erau iertate.4 Birurile și beilicul(clacă, munca pe gratis la chemarea puterii) se răscumpărau cu o dijmă de pe vite, grădinării și sămănături”. Se menționează 67 de sate numai în Galiția care se conduceau după legile vechi românești iar toate hrisoavele poloneze vechi spun: ,,Quarum villarum cmethones fieri debent et locabuntur in jure vala-chico... Quiquidem scultetes locabit dictam
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pradă voievodatul Transilvaniei, iar scaunul Miercurea (inclusiv Ludoșul) nu scapă nici el urgiei otomane. Locuitorii comunei au fost mult timp împovărați de datorii de tip feudal. Atât statul, cât și biserica catolică au constituit instrumente ale subjugării economice. Se plăteau dijma din produse animale, cereale și vin și decima, pentru biserica catolică (începând din secolul XV și până în secolul XVIII, printr-un edict al lui Matei Corvin), în satele cu populație mixtă și cu parohii catolice (Dumitrescu-Jippa, Nistor, 1976: 58). De-
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
moderne cu puternice rămășițe feudale, deoarece moșierii își modernizează inegal și într-un ritm lent proprietățile, iar țăranii împroprietăriți continuă să fie legați de marea proprietate prin "tocmeli" de munci agricole, legiferate în 1867 și în 1872, și prin sistemul dijmei 318. Industria începe să facă progrese abia la începutul secolului al XIX-lea, ritmul dezvoltării acesteia crescând la mijlocul și mai ales în cea de-a doua jumătate a veacului. Dacă la începutul perioadei predomină industria casnică, meșteșugurile și mica producție
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dictaturei dictature 1 2 dictaturei dictatură 2 2 dictaturi dictatură 2 2 dictaturii dictatură 1 2 DIETA dietă 1 2 Dieta dietă 17 2 Dietă dietă 11 2 dietal dietal 1 2 dietale dietal 1 2 Dietei dietă 7 2 Dijma dijmă 1 2 dijma dijmă 1 2 dijmă dijmă 6 2 dijmei dijmă 2 2 dinast dinast 3 2 dinaști dinast 2 2 DINASTIA dinastie 1 2 Dinastia dinastie 3 2 Anexa 3. Valori ale frecvenței claselor semantice în corpusul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dictature 1 2 dictaturei dictatură 2 2 dictaturi dictatură 2 2 dictaturii dictatură 1 2 DIETA dietă 1 2 Dieta dietă 17 2 Dietă dietă 11 2 dietal dietal 1 2 dietale dietal 1 2 Dietei dietă 7 2 Dijma dijmă 1 2 dijma dijmă 1 2 dijmă dijmă 6 2 dijmei dijmă 2 2 dinast dinast 3 2 dinaști dinast 2 2 DINASTIA dinastie 1 2 Dinastia dinastie 3 2 Anexa 3. Valori ale frecvenței claselor semantice în corpusul din
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dictaturei dictatură 2 2 dictaturi dictatură 2 2 dictaturii dictatură 1 2 DIETA dietă 1 2 Dieta dietă 17 2 Dietă dietă 11 2 dietal dietal 1 2 dietale dietal 1 2 Dietei dietă 7 2 Dijma dijmă 1 2 dijma dijmă 1 2 dijmă dijmă 6 2 dijmei dijmă 2 2 dinast dinast 3 2 dinaști dinast 2 2 DINASTIA dinastie 1 2 Dinastia dinastie 3 2 Anexa 3. Valori ale frecvenței claselor semantice în corpusul din 1877 Clase lexicale
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dictatură 2 2 dictaturi dictatură 2 2 dictaturii dictatură 1 2 DIETA dietă 1 2 Dieta dietă 17 2 Dietă dietă 11 2 dietal dietal 1 2 dietale dietal 1 2 Dietei dietă 7 2 Dijma dijmă 1 2 dijma dijmă 1 2 dijmă dijmă 6 2 dijmei dijmă 2 2 dinast dinast 3 2 dinaști dinast 2 2 DINASTIA dinastie 1 2 Dinastia dinastie 3 2 Anexa 3. Valori ale frecvenței claselor semantice în corpusul din 1877 Clase lexicale Pressa
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dictaturi dictatură 2 2 dictaturii dictatură 1 2 DIETA dietă 1 2 Dieta dietă 17 2 Dietă dietă 11 2 dietal dietal 1 2 dietale dietal 1 2 Dietei dietă 7 2 Dijma dijmă 1 2 dijma dijmă 1 2 dijmă dijmă 6 2 dijmei dijmă 2 2 dinast dinast 3 2 dinaști dinast 2 2 DINASTIA dinastie 1 2 Dinastia dinastie 3 2 Anexa 3. Valori ale frecvenței claselor semantice în corpusul din 1877 Clase lexicale Pressa 1877 România liberă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dictatură 2 2 dictaturii dictatură 1 2 DIETA dietă 1 2 Dieta dietă 17 2 Dietă dietă 11 2 dietal dietal 1 2 dietale dietal 1 2 Dietei dietă 7 2 Dijma dijmă 1 2 dijma dijmă 1 2 dijmă dijmă 6 2 dijmei dijmă 2 2 dinast dinast 3 2 dinaști dinast 2 2 DINASTIA dinastie 1 2 Dinastia dinastie 3 2 Anexa 3. Valori ale frecvenței claselor semantice în corpusul din 1877 Clase lexicale Pressa 1877 România liberă 1877
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dictaturii dictatură 1 2 DIETA dietă 1 2 Dieta dietă 17 2 Dietă dietă 11 2 dietal dietal 1 2 dietale dietal 1 2 Dietei dietă 7 2 Dijma dijmă 1 2 dijma dijmă 1 2 dijmă dijmă 6 2 dijmei dijmă 2 2 dinast dinast 3 2 dinaști dinast 2 2 DINASTIA dinastie 1 2 Dinastia dinastie 3 2 Anexa 3. Valori ale frecvenței claselor semantice în corpusul din 1877 Clase lexicale Pressa 1877 România liberă 1877 Românul 1877 Timpul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dictatură 1 2 DIETA dietă 1 2 Dieta dietă 17 2 Dietă dietă 11 2 dietal dietal 1 2 dietale dietal 1 2 Dietei dietă 7 2 Dijma dijmă 1 2 dijma dijmă 1 2 dijmă dijmă 6 2 dijmei dijmă 2 2 dinast dinast 3 2 dinaști dinast 2 2 DINASTIA dinastie 1 2 Dinastia dinastie 3 2 Anexa 3. Valori ale frecvenței claselor semantice în corpusul din 1877 Clase lexicale Pressa 1877 România liberă 1877 Românul 1877 Timpul 1877
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
om suferă și primește totul, căci așa s-a obișnuit”. Regimul agrar al perioadei dintre reforma de la 1864 și Primul Război Mondial a fost caracterizat cu formule variate: „semifeudal”, „semiiobag”, „iobag”, „neoiobag” ș.a. Esența sa era dată de relațiile de dijmă, statutate prin legislația învoielilor agricole - jurisdicție specială de reglementare a raporturilor contractuale dintre moșieri și țărani. Dijma putea fi de mai multe forme: la tarla, în produse, în bani sau în variante combinate. Cu excepția țăranului, care a beneficiat cel mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1864 și Primul Război Mondial a fost caracterizat cu formule variate: „semifeudal”, „semiiobag”, „iobag”, „neoiobag” ș.a. Esența sa era dată de relațiile de dijmă, statutate prin legislația învoielilor agricole - jurisdicție specială de reglementare a raporturilor contractuale dintre moșieri și țărani. Dijma putea fi de mai multe forme: la tarla, în produse, în bani sau în variante combinate. Cu excepția țăranului, care a beneficiat cel mai puțin de acest sistem, noul regim agrar a favorizat pe toți cei implicați în producția și circulația
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Benedict, originar din Languedoc și cu mare influență pe lîngă Ludovic cel Pios, Benedit d'Aniane. Ei au sprijinit constant definirea dogmei, adoptarea liturghiei romane, răspîndirea practicilor religioase și a moralei creștine. Ei au asigurat Bisericii venituri regulate, generalizînd instituția *dijmei și independența domeniilor sale prin privilegiul *imunității. În schimb, suveranul carolingian așteaptă mult de la această Biserică pe care o consideră a fi Biserica sa. El așteaptă de la ea mai întîi și nu este o formulă de stil rugăciuni eficace pentru
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
contextul marelui elan care transformă lumea rurală sînt numite de textele contemporane "exacțiuni", "obiceiuri proaste". Condiția țăranilor. Oare pentru atîta lucru trebuie să facem cel mai sumbru tablou al condiției țăranului, copleșit sub greutatea atîtor "exacțiuni", la care se adaugă *dijma în folosul Bisericii? S-ar părea că nu, și aceasta pentru o mulțime de motive de ordin economic și social. Din punct de vedere economic, țăranii nu au fost numai artizanii, ci și beneficiarii marelui avînt al producției rurale între
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]