5,779 matches
-
de fenomenul vizual. în această ultimă categorie, revistele care s-au deschis cel mai puternic spre artele plastice, rezervînd spații permanente acestui fenomen și încercînd să radiografieze evenimentele din mers, în tăietură proaspătă, sînt revistele România literară, Observator cultural, Contemporanul, Dilema, 22, Adevărul literar și artistic etc. în paginile acestora, artele vizuale sînt privite foarte diversificat și urmărite atît în manifestarea lor ingenuă, cît și într-o perspectivă sistematizată. Rubricile, specializate riguros, observă din unghiuri diferite actualitatea artistică, iar această specializare
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
trebuie să se ferească. Abia spre finalul românului, bătrînul profesor are subita revelație, spre marea să groază, că ambii sînt de fapt unul și același. Captiv în propria să dualitate, victima și agresor, Hanta e sortit să trăiască cu această dilemă morală: face rău, sau face bine? Pasajul care revine permanent în român, pentru că revine în lecturile lui Hanta, este celebră sentința kantiana "cerul înstelat deasupra noastră și legea morală din noi". Din pivniță să umedă și întunecoasa, Hanta nu vede
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
cu adevarat unei lumi analfabete și inculte, Hanta refuză să plece. Refuză să-și părăsească presă. Finalul poate fi citit în diverse variante, dar Hrabal nu mai e ambiguu cel puțin într-o privința: eroul sau alege să rămînă captiv dilemei sale, tocmai pentru că dilemă în sine reflectă legea morală din el. Bohumil Hrabal - Too Loud a Solitude, transl. Michael Henry Heym, Harcourt Press, New York, 98 pag.
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
analfabete și inculte, Hanta refuză să plece. Refuză să-și părăsească presă. Finalul poate fi citit în diverse variante, dar Hrabal nu mai e ambiguu cel puțin într-o privința: eroul sau alege să rămînă captiv dilemei sale, tocmai pentru că dilemă în sine reflectă legea morală din el. Bohumil Hrabal - Too Loud a Solitude, transl. Michael Henry Heym, Harcourt Press, New York, 98 pag.
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
din incintele și piscinele laboratorului, garnisite cu clone umane monstruoase, inca fără față. Regula jocului (francezii vor avea grijă să nu adapteze astfel titlul original, spre a nu concura La règle du jeu al lui Renoir din 1939) dezvolta o dilemă nu mai puțin actuala, vizînd însă nu o ipoteză, ci o experientă-limită consumată. Pare făcut sub inducția filmelor politice europene de prin anii '70 (ale unor Costă Gavras și Francesco Roși), transferul plauzibil de viziune analitică, în alt registru, fiind
Reabilitarea tematismului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16456_a_17781]
-
sau, totuși, o opțiune estetică lucidă și responsabilă, asumată, în definitiv, chiar și numai pentru a-și regla, cu inerentele stîngăcii ale începutului, raporturile cu contextul literar în care urma să se lanseze? Un răspuns decis și decisiv la această dilemă fiind dificil, nu ne rămîne decît să constatăm că unica certitudine în legătură cu această "constrîngere" teoretică pe care și-o impune tînărul Franzos o reprezintă sursa, - directă sau indirectă, este mai puțin important în situația de față, - a întregii dezbateri din
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
avut onoarea ca în acel context să-i secondez pe îPS Nicolae al Banatului, pe dl. Nicolae Manolescu, pe d-na Ileana Oancea (decanul Literelor bănățene) și pe Cornel Ungureanu. Iată, însă, că un articol plin de amărăciune, publicat în "Dilema", al domnului Z. Ornea m-a deturnat de la (orișicâtuși!) frumoasa mea intenție. în esență, binecunoscutul istoric literar deplânge starea dezastruoasă în care a ajuns una din cele mai bune edituri ale țării, "Minerva". Am scris eu însumi, în momentul, dubios
Când seceta era rege by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16461_a_17786]
-
și-a imaginat o tragedie în cinci acte constituită din cele cinci mari romane, conducîndu-se după o "sugestie arhitectonică, dramaturgică, pentatonic-muzicală", cu scopul de a aduce în avanscenă personajele "subteranei", personaje din spița lui Hamlet, negatoare prin excelență, sfîșiate de dileme și contradicții insolvabile. Impresia de construcție echilibrată, închegată, organică, este întărită de aspectul capitolului care într-o primă ediție apărea sub titlul De la omul din subterană la omul ridicol, "dedublat", de astă dată într-un prolog și un epilog al
Dostoievski și demonii intertextualității... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16503_a_17828]
-
răutăți nu-l poate scuti nici un întreg alai de vrăjitori. Spre deosebire de Rowling, o prozatoare excepțională, cu un talent uriaș de povestitor, Antoine de Saint-Exupery scrie o filozofie a vieții și a copilăriei, articulată din cele mai simple dar deopotrivă importante dileme omenești: Micul prinț este o poveste cuceritoare mai întîi de toate prin impecabila ei simplitate, printr-un fel de minimalism narativ: foarte puține personaje, nici unul purtînd un nume, un univers recreat în liniile sale cele mai generale - un munte sau
Parabola micului prinț by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16515_a_17840]
-
se agită stîngaci și pînă la urmă coboară într-un fel de submarin (!) și nici ceilalți nu prea au ce face). În fond, aceasta este problema fundamentală a regiei de operă - unificarea timpului muzical cu cel dramatic - cine găsește rezolvarea dilemei face un spectacol rotund. În acest sens, frumoasă mi s-a părut ideia de a înrăma totul în imaginea atotputerniciei mării, personaj esențial în destinele eroilor și în simfonie. Simfonia, vastă și dificilă, ridică orchestra în prim-planul acțiunii; dirijată
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
unui ansamblu de deprinderi ca matrice a viitorului. Un prim exemplu Eco îl află în sine. Totodată, la întâlnirea unor considerente extrem de practice și a altora mai larg metodologice, el nu pierde ocazia demontării unor false probleme. Așa de pildă, dilema, activată cu deosebire după 1968 într-un climat extrem de propice pentru o asemenea atitudine: e utilă o teză "științifică" (de interes "cultural", livresc) sau una politică (cu priză directă, politică sau socială)? Și echivalent: subiecte istorico-teoretice sau experiențe "fierbinți"? Numeroase
Eco se amuză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16521_a_17846]
-
nici oamenii care-l înconjoară nu văd dincolo de imbecilitatea comunistoidă. Ce e drept, un comunism menit să le apere privilegiile și să le protejeze Mercedesurile și vilele. El va trebui să rezolve nu doar bovarismele unei populații xenofobe, ci și dilema existențială a curvei care, surprinsă de polițiști în timpul exercitării funcțiunii, s-a adresat reporterului T.V. cu un perfect sânge rece de politician versat: Aici am ajuns! Ăștia nu ne lasă nici să muncim, nici să ne futem!" Aici a pierdut
Balada chirurgilor iresponsabili by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16519_a_17844]
-
pe Enzo Molinari, prietenul din copilărie și rivalul lui Mayol în arta scufundării. El e cel care încearcă să-l aducă și cu picioarele pe pământ. Mai există și Joanna (Rosanna Arquette), personaj cu care scenariștii au fost destul de zgârciți. Dilema ei e una previzibilă: e incitată de exotismul lui Jacques, dar nu poate trăi cu el din cauza acestui exotism. Rezolvarea conflictului e mereu în mâinile protagonistului: ce va alege, amorul terestru sau cel acvatic? Acestui film i s-a reproșat
În apărarea Marelui albastru by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11845_a_13170]
-
din ilegalitate, Serge Moscovici a preferat să plece în Franța în loc de a studia în URSS, după obiceiul vremii, apreciind corect, pe baza atacului lui Brucan, cursul pe care-l vor lua evenimentele la noi în țară. Aflatul în treabă În DILEMA VECHE (nr. 62) ne atrage atenția precizarea că în Dilema nu s-a publicat niciodată fraza citată de Eugen Mihăescu în articolul său despre MAE din ZIUA (11 martie), conform căreia "membri fondatori ai revistei" ar fi declarat că n-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11874_a_13199]
-
în loc de a studia în URSS, după obiceiul vremii, apreciind corect, pe baza atacului lui Brucan, cursul pe care-l vor lua evenimentele la noi în țară. Aflatul în treabă În DILEMA VECHE (nr. 62) ne atrage atenția precizarea că în Dilema nu s-a publicat niciodată fraza citată de Eugen Mihăescu în articolul său despre MAE din ZIUA (11 martie), conform căreia "membri fondatori ai revistei" ar fi declarat că n-au știut ce "hram poartă" regretatul Mihai Botez pînă cînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11874_a_13199]
-
de televiziune Societatea de mîine, o replică evidentă la Grupul pentru Dialog Social, nu putea apărea decît ca stranie apropierea lui Andrei Pleșu, membru de bază al GDS, de același Buzura și lansarea pe banii Fundației Culturale Române, a revistei Dilema. Aceasta se anunța astfel, încă din start, ca o replică la 22, tot așa cum Literatorul se voia una la România literară". Multă trudă chiar și ori mai ales pentru un "rebel"! Dacă acesta declară cu pertinență că: "Noii monștri sacri
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
însă, în economia demonstrației, redundantă. Până la urmă, studiul lui Ion Vlad își duce de nas cititorul dar îi oferă, drept consolare, câte o trufanda când se așteaptă mai puțin. La un moment dat, pe la mijlocul capitolului despre Musil, se lămurește și dilema cu știința, care părea, la începutul cărții, suspendată în aer: "Nu există zonă și domeniu ale cunoașterii neinvestigate de romancierul convertit în om de știință, cronicar, creator de universuri ficționale, dispus să examineze sau pur și simplu să înregistreze simptomatologia
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]
-
numai cetățenilor înșiși". Corectitudinea politică îi este lui H.-R.P. odioasă fiindcă nu încearcă să ne convingă ci caută să ne constrîngă, "și nu prin argumente, ci cu ajutorul puterii instituționalizate". Cronicarul e sigur că articolele din acest număr al Dilemei vor stîrni reacții și prevede implicarea în discuție a unor universitari româno-americani.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
ar fi să se pună ordine: ca la teatre, sau la muzee, sau biblioteci - să se stabilească cele douăzeci-treizeci de proiecte viabile, revistele de însemnătate națională: de la tradiționalele "România literară" și "Vatra", să zicem, și până la noile "Observatorul cultural" și "Dilema veche" sau "Suplimentul de cultură". Cu o formulare nu tocmai reușită aș spune că există douăzeci-treizeci de reviste literare de "importanță strategică", a căror apariție e inacceptabil să fie lăsată la voia întâmplării.
Revistele literare by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/11966_a_13291]
-
revista "Lettre internationale", un proiect cultural de mare anvergură spirituală. Colecționarii acestei reviste au în casă o bibliotecă esențială de eseuri, traduceri, proze scurte mereu de ultimă oră. }inuta și eleganța ei m-au apropiat și mai mult de fundație. "Dilema", însă, părea să mă lege pe vecie. Am fost la lansare, am fost onorată ori de cîte ori am colaborat acolo, nu am fost bîntuită de rivalități redacționale, sîntem complementari, inteligenți, morali și șugubeți cu toții. În mod fundamental, Tita Chiper
Apel către modele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11956_a_13281]
-
noi, și invers, prin ceea ce este trainic, dincolo de viață și de moarte, prin omagiul pe care trebuie să-l aducem valorii. Cu toleranță, cum spunea Tita mai spre sfîrșit. Valoare a fost și este și la "România literară", și la "Dilema". Și nu doar. În jurul lui Andrei Pleșu și al lui Augustin Buzura s-au strîns, ca și în jurul lui Manolescu, nu întîmplător, nume, condeie, experiențe. Dacă ar fi să-i pomenesc doar pe Radu Cosașu, Elena Ștefoi, Mircea Vasilescu, Magdalena
Apel către modele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11956_a_13281]
-
după 1989, și, cu prisosință, în ultimii patru ani. Nu vorbesc aici despre acel gen de solidaritate, tîmpă, uniformizatoare. De aceea, orice semn al solidarității intelectuale mi se pare o formă de izbîndă. A doua oară am suferit la plecarea "Dilemei". Și, de atunci, tot mai mult, tot mai des. Pentru că, oricît m-am străduit, n-am mai înțeles mare lucru. Cu cît tam-tam-ul în jurul Fundației creștea, cu atît nu mai regăseam gesturile ample culturale. Nici deschiderea, nici atmosfera. Ceva fals
Apel către modele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11956_a_13281]
-
românească Intelectul anxios. Academicieni, intelectuali și valori iluministe). Din capul locului trebuie să observ natura politizată a oricărei discuții despre rolul intelectualului: a decide în ce măsură un profesor universitar poate sau trebuie să se implice în treburile Cetății nu reprezintă o dilemă metafizică, cît o opțiune decurgînd dintr-o anumită viziune politică. Iar în Statele Unite o bună parte dintre cei preocupați de misiunea intelectualului în societatea civilă sînt, altfel decît ne-am aștepta prin analogie cu modelul nostru, de orientare stînga. Nu
Noua intelectualitate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16057_a_17382]
-
ideea de accesibilitate a cunoașterii, de competență a oricărui individ care nu s-a declarat singur sau nu s-a dovedit deja incompetent. Cu doar două cuvinte o asemenea poziție s-ar putea rezuma ca fiind: non-elitistă și pluralistă. Însă dilema pe care o observă Michael, ca fiind inerentă unei abordări de stînga a rolului intelectualului, este următoarea: cum poate intelectualul da glas unor valori universale în virtutea cărora rolul său este acela de a descoperi și comunica Adevărul, de a veghea
Noua intelectualitate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16057_a_17382]
-
1 al cărții „Tămâie și otravă”). Cu o deosebită stăruință, Păstorel ataca prim ministrul atât pentru neajunsurile momentului, cât și pentru reale sau imaginare inabilități personale. Contestație fiscală N-am venit Că am venit; Am venit Că n-am venit. Dilemă L-a pus Destinul lui stupid Într-o dilemă de infern: Ori partid, fără guvern, Ori guvern, fără partid. Prim-ministru Ca să-și mai mărească fala Față de europeni, Iorga sare alandala, Vrând să mute capitala La Văleni. Guvernul Iorga Cazul
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicosvschi () [Corola-journal/Journalistic/82_a_227]