645 matches
-
-i, adevăru-i?” (M. Eminescu, I, 103) • constituenți sintactici (propoziționali sau infrapropoziționali), purtători (singuri sau împreună cu un verb copulativ) ai unor funcții sintactice caracterizate prin dublă (multiplă) realizare: „Actorii cari au dat concursul lor în această piesă sunt în mare parte diletanți ori începători, încât nu s-ar fi cuvenit ca Dl. Milo să se înconjure cu ei.” (M.Eminescu, Despre cultură, 196) $diletanți/ începători: nume predicativ care realizează, succesiv, în complementaritate cu verbul copulativ sunt, funcția de predicat descriptiv$$, „Ș-apoi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
caracterizate prin dublă (multiplă) realizare: „Actorii cari au dat concursul lor în această piesă sunt în mare parte diletanți ori începători, încât nu s-ar fi cuvenit ca Dl. Milo să se înconjure cu ei.” (M.Eminescu, Despre cultură, 196) $diletanți/ începători: nume predicativ care realizează, succesiv, în complementaritate cu verbul copulativ sunt, funcția de predicat descriptiv$$, „Ș-apoi... cine știe de este mai bine A fi sau a nu fi...” (M. Eminescu, I, 38) $subiect$$ „Și în farmecul vieți-mi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și să stăm cu) mâinile în buzunar. Profesorul este purtătorul și susținătorul unei ideologii. El poate fi chiar creator al unei ideologii. Nimic nu pare a fi mai îngrijorător decât faptul că educația încape pe mâna unor oameni superficiali, unor diletanți, limitați în conceptele lor, încarcerați în ele, suficienți și siguri de ei. Societatea concurenței este societatea în care oamenii - ca indivizi - sunt mereu amenințați. În viață, esențial este cât de atașat ne simte celălalt față de el. A fi cuminți înseamnă
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
nostalgia evaziunilor în fantastic, rechemând vârsta de aur a universului infantil:”mi-e dor de cerul mistic al vârstei de copil.” S-ar bănui o secretă, vagă aspirație de transcendent, comună romanticilor, sau poate mai curând un joc literar de diletant subtil, comunicările mistice neacordându-se cu o natură prin excelență extrovertită. Eroul faustic apare în poemul Geniul, o palidă replică a temei prometeice din vasta arie a tratărilor romantice; apropieri s-ar putea face cu Hyperion al lui Keats. Povestea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
hotărăște să dezvăluie pe calea reportajului gazetăresc acțiunile nefaste antinaționale și să mențină sentimental patriotic justițiar față de pericolul de peste Nistru. Tânărul gazetar era contrariat și de faptul că până În anul 1930 Basarabia românească nu avea nici un cotidian românesc ci corespondenți diletanți pentru presa centrală din București, presă În cea mai mare parte aservită intereselor străine. Existau În schimb câteva ziare În limba rusă și În idiș care Își etalau În deplină libertate intențiile lor șovine, antiromânești. Cotidianele “Pravda” și “Izvestia” răspândeau
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
opiniile referitor la această problemă ca fiind niște "zei mai mărunți ... care nu au făcut vreo descoperire în domeniul economiei poltice. Această problemă după opinia lui Marx -, constituie calul de bătaie al unor inși de mâna a doua, ... al unor diletanți care scriu în manieră beletristică și al vulgarizatorilor în acest domeniu". Din nou, consider că nu are rost să luăm în discuție tonul total neadecvat pe care îl folosește în cadrul polemicii, Marx vrând să pară mai deosebit față de alții și
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
devenit o temă predilectă, în țara noastră, de aproximativ 20 de ani, încât ceea ce părea o trăsătură proprie a lui homo sapiens a devenit un obiect desfăcut în zeci de piese, refăcut cu alte ingrediente și uneori contrafăcut de anumiți diletanți infatuați și neinițiați care n-au ce comunica, dar scriu și vorbesc mult, spun puține lucruri și înțeleg și mai puțin. De aceea, atunci când am ocazia să intru în posesia unui text întocmit de un specialist, mi se înseninează dorința
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
în sport un loc printre primii. Epopeea socială foarte devreme redublează epopeea sportivă. Ceea ce nu împiedică, în disciplinele în care practica născută nu este decât recent democratizată, precum este tenisul, pregnanța durabilă a unei alte figuri: aceea a talentului aparent diletant supus fairplayului, niciodată uitat. Dar forța încrucișată a sportului rămâne aceea de a oferi „pasiunii egalitare” care există în societățile moderne locul unui experiment și timpul unei celebrări. Pentru multe dintre orașe și sate, la toate vârstele și la toate
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
fericirii / 29 II.2.2 Dumnezeu există, eu L-am întâlnit / 35 II.2.3 Cu Dumnezeu în subterană / 39 NICOLAE STEINHARDT / 43 Notă autobiografică / 45 Biobibliografie / 49 Alții despre Steinhardt / 55 Capitolul III Steinhardt literatul / 59 III.1. Steinhardt,,diletantul" / 61 III.1.1. Aprecieri cu privire la opere și autori aparținând literaturii universale / 63 III.1.2. Aprecieri cu privire la opere și autori aparținând literaturii române / 69 III.2. Steinhardt eseistul / 77 III.2.1. Eseul literar / 78 III.2.2. Eseul
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
toată puterea cuvântului, deși datorită modestiei sale va refuza să-și asume un astfel de statut. În, probabil, ultimul interviu acordat de N. Steinhardt, acesta mărturisea: "Nu sunt cu adevărat critic, am mai spus-o în nenumărate rânduri, sunt un diletant, așa încât faptul că revistele România literară, Viața Românească, Vatra, Astra m-au recenzat, reprezintă pentru mine un succes, care este totodată și o mare surpriză"10. Oare să fi fost chiar așa, să fi fost Steinhardt un simplu diletant? Sau
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
un diletant, așa încât faptul că revistele România literară, Viața Românească, Vatra, Astra m-au recenzat, reprezintă pentru mine un succes, care este totodată și o mare surpriză"10. Oare să fi fost chiar așa, să fi fost Steinhardt un simplu diletant? Sau să fi fost modestia celui devenit călugăr cea care-l obliga la o astfel de afirmație. Pentru cei ce i-au citit volumele, a doua variantă pare mult mai plauzibilă. Este poate suficient să ofer un citat din Alchimia
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
că nu crezi ... (2000), Ispita lecturii (2000). Tot în acest an se va tipări și opera sa științifică, mai exact teza sa de doctorat: Principiile clasice și noile tendințe ale Dreptului constituțional. Critica operei lui Leon Duguit. III.1. Steinhardt "diletantul" Cu toată această activitate literară susținută, cel devenit monahul de la Rohia, a rămas un om cu un bun simț și o modestie rar întâlnite. În, probabil, ultimul interviu acordat de N. Steinhardt, acesta mărturisea:,,Nu sunt cu adevărat critic, am
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
monahul de la Rohia, a rămas un om cu un bun simț și o modestie rar întâlnite. În, probabil, ultimul interviu acordat de N. Steinhardt, acesta mărturisea:,,Nu sunt cu adevărat critic, am mai spus-o în nenumărate rânduri, sunt un diletant, așa încât faptul că revistele România literară, Viața Românească, Vatra, Astra m-au recenzat, reprezintă pentru mine un succes, care este totodată și o mare surpriză"2. Oare să fi fost chiar așa, să fi fost Steinhardt un simplu diletant? Cine
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
un diletant, așa încât faptul că revistele România literară, Viața Românească, Vatra, Astra m-au recenzat, reprezintă pentru mine un succes, care este totodată și o mare surpriză"2. Oare să fi fost chiar așa, să fi fost Steinhardt un simplu diletant? Cine a pătruns câtuși de puțin creația steinhardtiană are cu siguranță mari îndoieli. Într-adevăr Steinhardt nu a fost un critic în sensul clasic al termenului. Deși termină și Dreptul și Literele (în anul 1934) și debutează în literatură cu
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
prețuia în mod deosebit, dar și la ale celorlalți mari intelectuali români ce au transformat aceste locuri sinistre într-o adevărată academie. Era cunoscător al științelor exacte (matematică, fizică) și doctor în drept. Într-un singur cuvânt era un erudit. Diletant ori critic autentic, Steinhardt este autorul unor considerații cel puțin interesante, cu certitudine originale, asupra unor creații literare aparținând atât literaturii noastre cât și celei universale. III.1.1. Aprecieri cu privire la opere și autori aparținând literaturii universale E bine știut
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
inexistent (vezi în acest sens Legenda Marelui Inchizitor din Frații Karamazov și capitolul XXIII din Doktor Faustus a lui Thomas Mann). Am afirmat la începutul acestui capitol că nu putem spune exact dacă Steinhardt este critic literar autentic, ori doar diletant, așa cum cu modestie afirmă, dar tot acolo am spus că e cu certitudine original. Pentru a argumenta vom da un citat mai lung din Jurnalul fericirii în care Steinhardt vorbește despre Balzac: ,,-Marii scriitori cu adevărat făuresc o lume și
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
vechiu-i strai/ Și s-a-mbrăcat în broderie/ De soare-aprins, de flori din rai"11, François Villon, dar și Apollinaire, Blaise Cendrars, Max Jacob, Cocteau, André Soupault și André Breton,,poeții tinereților mele"12. O părere însă cu adevărat clară despre Steinhardt,,diletantul" ne vom putea face abia după ce vom lua în discuție și considerațiile sale cu privire la opere și autori aparținând literaturii române, literatură pe care cu certitudine o cunoaște foarte bine (în toate momentele ei), probabil mult mai bine decât pe cea
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
pătrundă în cosmosul liturgic"24. Dincolo de originalitate, de propensiunea spre aspectul moral-religios, fără a neglija însă aspectul estetic, ba dimpotrivă aș putea spune, de cunoaștere și asumare a realităților sufletești ale creatorilor din literatura română, ale poporului român în general, ,,diletantul" Steinhardt mai impresionează și prin obiectivitate (în măsura în care aceasta este posibilă la o conștiință care trăiește totul cu maximă intensitate) și mai ales prin profunzimea analizei. Pentru a argumenta această ultimă parte a afirmației noastre, aducem ca sprijin aprecierile pe care
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
și culturii în general, și mai mult decât orice impresionează capacitatea sa de a sintetiza, care cu siguranță va fi una dintre calitățile ce vor face din Steinhardt un mare eseist. Oricum l-am numi pe Steinhardt, critic literar ori diletant, cert este faptul că el a fost și rămâne un mare și avizat cititor și comentator al literaturii române (și nu numai), veșnic deschis spre nou, veșnic original, astfel încât a citi considerațiile sale asupra unor opere literare este o întreprindere
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
cele mai multe ori unul și același eseu este în egală măsură literar și teologic. III.2.1. Eseul literar Discutând despre eseul literar al lui N. Steinhardt, nu ne putem rupe total de cele prezentate în subcapitolul anterior (III.1), Steinhardt ,,diletantul". Aceasta deoarece eseul literar al lui N. Steinhardt e un eseu critic, așa cum am sugerat încă din prezentarea introductivă la acest subcapitol. Steinhardt nu este un critic în sensul clasic al cuvântului, el nu scrie monografii, el nu analizează o
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
scrie monografii, el nu analizează o anumită categorie de scriitori aparținând unui anumit curent, unei anumite epoci literare, ci se oprește asupra unui anumit aspect în jurul căruia țese,,adevărate eseuri". Și, am sesizat acest fapt în prezentarea din capitolul Steinhardt ,,diletantul", am văzut felul în care el interpretează o creație literară, am văzut avantajele unui asemenea mod de lucru și putem, foarte ușor, să intuim și dezavantajele unei astfel de abordări. Și totuși nu putem pune nici semnul egalității între Steinhardt
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
în care el interpretează o creație literară, am văzut avantajele unui asemenea mod de lucru și putem, foarte ușor, să intuim și dezavantajele unei astfel de abordări. Și totuși nu putem pune nici semnul egalității între Steinhardt eseistul și Steinhardt ,,diletantul". Unul este criticul care argumentează orice idee novatoare pe care o susține și altul este eseistul care glosează pe marginea unor creații literare, fără însă a avea pretenția că a spus totul, că nu poate fi altfel. De aici se
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
plăcerea de a intra în contact cu eseul literar steinhardtian, ne vom opri aici asupra unor paragrafe (care se constituie în adevărate eseuri literare) din capodopera creației sale, Jurnalul fericirii, altele decât cele avute în vedere în timpul discuției despre Steinhardt ,,diletantul", evitând de asemenea și unele studii și articole, publicate în periodice și grupate mai târziu în diferite cărți, care s-ar putea încadra, mai mult sau mai puțin, speciei eseului. Un prim paragraf (moment) pe care îl voi prezenta aici
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
și aprofundare a cercetărilor, i s-a adăugat un altul, complementar, acela al realizării unor interviuri despre Nicoale Steinhardt, cu apropiați ai acestuia, respectiv cu autorul celei mai însemnate monografii Steinhardt. L-am abordat pe Steinhardt în toată complexitatea sa: "diletant", eseist, autor al celei mai citite cărți de după '89 (Jurnalul fericirii), convertit, monah, îndrăgostit de "fenomenul românesc", respectiv din perspectiva raporturilor sale cu Securitatea. Din interviuri, de asemenea, reies aspecte inedite despre Steinhardt și opera sa. Pe Frossard, l-am
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
cărțile mari contemporane. A.S. Asta cu siguranță, dar, totuși, sintagma "cel mai mare"... G.A. Eu am încercat să nu cad în hagiografie, dar nici în viziunea caustică, deși am mai avut și niște obiecții. Spre exemplu în chestiunea cu "diletantul". A.S. Eu cred că aici e vorba de modestia călugărului. G.A. Poate că sunt eu malițios, dar cred că este și puțin "jucat". El spune "sunt un diletant", dar pe de altă parte era foarte preocupat să-și publice
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]