6,859 matches
-
provinciei Guangdong, sudul Chinei), trecea prin strâmtoarea Malacca, Ceylon (fostul nume al statului Sri Lanka) și India și ajungea în Africa de est. Potrivit unor vestigii arheologice descoperite în Somalia, în estul Africii, acest traseu maritim s-a format în perioada dinastiei Song (420-479 e.n.). Drumul maritim a legat China de centrele importantelor civilizații ale vremii și a impulsionat schimburile economice și culturale dintre China și regiunile traversate, fiind apreciat ca un drum al dialogului dintre Orient și Occident. Potrivit documentelor istorice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
vest. Trecătoarea este situată la poalele Muntelui Yanshan și se apropie de marea Bohai. De pe ea, pot fi admirate splendide peisaje, atât montane cât și maritime. Trecătoarea a fost construită la propunerea lui Xu Da, unul dintre marii generali din dinastia Ming (1368-1644 e.n.) și are patru porți. Deasupra celei din partea de est există o placă cu inscripția "Prima trecătoare a Zidului Chinezesc". Uriașa placă informativă are 5,9 m lungime și o lățime de 1,6 m. Fiecare caracter are
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Uriașa placă informativă are 5,9 m lungime și o lățime de 1,6 m. Fiecare caracter are 1,45 m înălțime și o lățime de 1,09 m, fiind scrise de Xiao Xian, unul dintre cunoscuții caligrafi din perioada dinastiei Ming. Este interesant că pe placă nu se menționează numele caligrafului. Se spune că după ce Xiao Xian a terminat de scris numele trecătoarei, a fost nemulțumit de caracterul pentru cuvântul "întâi". Cum acesta este doar o linie orizontală, Xiao Xian
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
doar să-și înscrie numele pe tabelă. Marele Zid se termină în partea de vest cu trecătoarea Jiayu, ce se află în orașul Jiayuguan, provincia Gansu. Lucrările construcției acesteia s-au încheiat în anul 1372, în timpul domniei împăratului Hongwu din dinastia Ming. A primit acest nume datorită Muntelui Jianyu pe care îl traversează. Trecătoarea "Femeia" din ținutul Pingding, în provincia Shanxi din vestul țării traversează un masiv muntos foarte abrupt și de o mare importanță strategică. Locul este prielnic apărării, făcând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
vestul țării traversează un masiv muntos foarte abrupt și de o mare importanță strategică. Locul este prielnic apărării, făcând dificile atacurile inamicilor așa că este considerată și "Poarta provinciei Shanxi". În trecut, trecătoarea se numea "Weize", dar în primii ani ai dinastiei Tang, cea mai înfloritoare din istoria Chinei, primul împărat al acesteia, Li Yuan, și-a trimis cea de-a treia fiică, pe prințesa Pingyang, în fruntea câtorva zeci de mii de soldați staționați în trecătoarea respectivă. Prințesa Pingyang cunoștea foarte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și au fost create și caracterele chinezești care-l reprezintă. Acestea apar pe fragmentele de carapace de broască țestoasă și de oase de animale, dar figuri de dragon se găsesc și pe fragmentele ceramice descoperite în siturile așezărilor din perioada dinastiei Shang, descoperite în provincia Henan din centrul Chinei. În China circulă multe povești despre dragon. Se spune că împăratul Yandi, unul dintre strămoșii națiunii chineze, a fost născut de o femeie numită Deng. Ea s-a rugat zeului-dragon din cer
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
sistem potrivit căruia doar tinerii proveniți din triburi diferite puteau întemeia o familie. Motiv pentru care, modalitatea de identificare a legăturilor de sânge a devenit un lucru foarte important. Prin urmare, au apărut numele. Gu Yanwu, un savant din perioada dinastiei Qing, ultima din istoria Chinei, a stabilit faptul că în societatea matriarhală existau cel puțin 22 de nume. Este posibil să fi fost mai multe și să fi dispărut de-a lungul istoriei, iar altele moștenite să se modifice foarte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Chinei de azi, în acest proces de continuă evoluție socială, numele moștenit din societatea matriarhală și cel asumat în cea patriarhală au fost combinate. În următorii peste 2000 de ani cât a durat societatea feudală, s-au succedat zeci de dinastii mari sau mici. În fiecare nouă dinastie s-au creat noi feude, care au dus la apariția de noi nume. În acest sistem, numele a devenit un simbol al statutului social, prin urmare s-a format o cultură a numelui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
continuă evoluție socială, numele moștenit din societatea matriarhală și cel asumat în cea patriarhală au fost combinate. În următorii peste 2000 de ani cât a durat societatea feudală, s-au succedat zeci de dinastii mari sau mici. În fiecare nouă dinastie s-au creat noi feude, care au dus la apariția de noi nume. În acest sistem, numele a devenit un simbol al statutului social, prin urmare s-a format o cultură a numelui. Familia a constituit și constituie un concept
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de dud și creșterea viermilor de mătase: "E o zi senină de primăvară, însoțită de cântecele graurilor, fetele purtând coșuri pe umeri, merg pe potecă pentru a culege frunze de dud mari și fragede''. După ce Zhang Qian, un demnitar din dinastia Han de Vest (206 î.e.n.-25 e.n) a vizitat țările din centrul și vestul Asiei, produsele chinezești din mătase s-au răspândit, ajungând până în Europa. Această țesătură subțire, moale și colorată a fost privită drept un obiect prețios și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
pe care le-au ascuns în bastoane și le-au transportat așa în Europa. Există și o altă poveste despre răspândirea acestor tehnici în Occident. În cartea Călătorie în țările din Asia Centrală și de Est, scrisă de călugărul Xuanzang din dinastia Tang (618-907 e.n.), se povestește că o țară mică, numită Gostana, a vrut să afle metoda creșterii viermilor de mătase și a cerut statului Beiwei (386-534 e.n.) să dezvăluie secretul mătăsii. Acesta a refuzat și a întărit apărarea la frontieră
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ruinele culturii Banpo, de acum 6000 de ani, au fost descoperite artefacte care au inscripționate pe ele peste 50 de caractere. Acestea au fost scrise după anumite reguli, specialiștii fiind de părere că pot fi socotite "embrionii'' caracterelor chinezești. În dinastia Shang, din secolul al XVI-lea î.e.n, caracterele chinezești deveniseră autonome. Potrivit studiilor arheologice, în primii ani ai dinastiei Shang, civilizația chineză era deja destul de dezvoltată. O bună dovadă în acest sens o reprezintă apariția inscripțiilor gravate pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Acestea au fost scrise după anumite reguli, specialiștii fiind de părere că pot fi socotite "embrionii'' caracterelor chinezești. În dinastia Shang, din secolul al XVI-lea î.e.n, caracterele chinezești deveniseră autonome. Potrivit studiilor arheologice, în primii ani ai dinastiei Shang, civilizația chineză era deja destul de dezvoltată. O bună dovadă în acest sens o reprezintă apariția inscripțiilor gravate pe oase sau pe carapace de broască țestoasă. În acele vremuri, împărații aveau și îndatoriri ritualice. Înainte de a întreprinde orice acțiune aveau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
oase și pe carapace de broască țestoasă au luat naștere și inscripțiile înscrise pe artefactele din bronz Zhuanshu (caractere de sigiliu, stil al caligrafiei chineze, folosit mai ales pentru sigilii), Lishu (scrierea oficială în stil antic, folosit mai ales în dinastia Han), Kaishu (scrierea regulată) etc. Evoluția caracterelor chinezești este un proces de standardizare și stabilizare a formelor proprii de scriere. În epoca în care s-a inventat forma "Xiaozhuan", liniile fiecărui caracter au început să fie clar fixate. După "Lishu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
fiind toți anonimi și s-au născut cu câteva sute de ani mai devreme decât celebrele Epopei ale lui Homer din antica Grecie. Cartea Poemelor cuprinde 305 poezii care datează dintr-o perioadă de aproximativ 500 de ani, de la începutul dinastiei Zhou de Apus (secolul al XI-lea î.e.n.) și până spre mijlocul Perioadei Primăverii și Toamnei (secolul al VII-lea î.e.n.). Din punctul de vedere al tematicii și particularităților, poemele sunt împărțite în trei secțiuni: Obiceiurile Principatelor (Guo Feng), Imnuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cântece populare culese din cele 15 principate în care este divizată China antică. Cele 105 Imnuri din care fac parte Imnurile mari și Imnurile mici, sunt versuri puse pe muzică ce au fost culese din ținuturile situate în apropierea capitalei dinastiei Zhou de Apus. Odele cuprinse în volum, în total 40 la număr, au un caracter ritualic, fiind folosite alături de muzică și dans, la diferite ritualuri (oficierea sacrificiilor, ceremoniile de învestitură, omagierea strămoșilor, ceremoniile nupțiale, celebrarea sărbătorilor primăverii și ale recoltei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
rămas, de-a lungul mileniilor, cel mai iubit poet din China antică. Tao Yuanming și poeziile sale idilice Tao Yuanming (365-427e.n.), cunoscut și sub numele de Tao Qian, este părintele școlii de poezie idilică din China. A trăit în dinastia Jin de Est din secolul al IV-lea. Și-a trăit viața modest, sărac, adorând natura. Calitățile sale, simplitatea, virtuozitatea și simțul dezvoltat al dreptății, au fost admirate și elogiate de-a lungul secolelor de toate generațiile de literați și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
adorând natura. Calitățile sale, simplitatea, virtuozitatea și simțul dezvoltat al dreptății, au fost admirate și elogiate de-a lungul secolelor de toate generațiile de literați și cărturari chinezi. Bunicul lui Tao Yuanming, Tao Kan, a adus contribuții însemnate la instaurarea dinastiei Jin de Est. Tatăl lui a fost, de asemenea, mare dregător la curtea imperială. El moare atunci când Tao Yuanming împlinește doar opt ani. De atunci, familia a început să decadă. În adolescență, Tao Yuanming visa să aibă o carieră dregătorească
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
mare dregător la curtea imperială. El moare atunci când Tao Yuanming împlinește doar opt ani. De atunci, familia a început să decadă. În adolescență, Tao Yuanming visa să aibă o carieră dregătorească pentru a-și afirma talentul pe plan politic. Dar dinastia Jin de Est a fost în istoria Chinei o perioadă zbuciumată. Comploturile și luptele din sânul clasei politice se țineau lanț, cârmuirea țării era dominată de corupție. La 29 de ani, Tao Yuanming a fost numit într-o funcție dregătorească
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
pescari și plugari. Pe acest pământ al făgăduinței sălășluiesc ordinea, armonia și binele, care n-au nici o legătură cu exteriorul. Locuitorii de aici, veseli și mulțumiți, harnici și cu sufletul curat, trăiesc în afara istoriei, neștiind că între timp se perindaseră dinastiile Han, Wei, Perioada Celor Trei Regate și Jin. Izvorul Florilor de Piersic reprezintă dorința și năzuința oamenilor martori ai acelor ani tulburi, la o societate pașnică și armonioasă. Tao Yuanming a lăsat posterității doar 120 de poeme și mai mult
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ai acelor ani tulburi, la o societate pașnică și armonioasă. Tao Yuanming a lăsat posterității doar 120 de poeme și mai mult de zece proze. Cu toate acestea, el deține un loc deosebit de important în istoria literaturii chineze. În perioada dinastiei Jin de Est domnea pe plan literar formalismul. Mulți literați goneau după cuvinte frumoase și exprimări fastuoase. În schimb, Tao Yuanming aborda pentru prima dată tematica nouă a poeziei idilice. Creația sa, caracterizată prin simplitate, cursivitate și expresivitatea limbajului, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
simplitate, cursivitate și expresivitatea limbajului, a continuat stilul conciziei specific poemelor tradiționale chineze, insuflându-le totodată o nouă vigoare. Lirica lui Tao Yuanming, asemenea unui jalon, marchează înălțimea pe care a atins-o poezia antică a Chinei. Poeme strălucite din dinastia Tang Tang (618-907 e.n.) a fost o importantă dinastie din istoria Chinei. Perioada era caracterizată prin creștere economică, stabilitate socială și realizări îndrăznețe în domeniul literaturii și artei. Mai ales, poemele clasice chineze au atins apogeul. Creația lirică era un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
specific poemelor tradiționale chineze, insuflându-le totodată o nouă vigoare. Lirica lui Tao Yuanming, asemenea unui jalon, marchează înălțimea pe care a atins-o poezia antică a Chinei. Poeme strălucite din dinastia Tang Tang (618-907 e.n.) a fost o importantă dinastie din istoria Chinei. Perioada era caracterizată prin creștere economică, stabilitate socială și realizări îndrăznețe în domeniul literaturii și artei. Mai ales, poemele clasice chineze au atins apogeul. Creația lirică era un conținut principal al activității social-culturale din această dinastie. Până
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
importantă dinastie din istoria Chinei. Perioada era caracterizată prin creștere economică, stabilitate socială și realizări îndrăznețe în domeniul literaturii și artei. Mai ales, poemele clasice chineze au atins apogeul. Creația lirică era un conținut principal al activității social-culturale din această dinastie. Până și participanții la examenul-concurs desfășurat sub patronajul împăratului, pentru selecționarea candidaților la funcțiile guvernamentale, precum și a tuturor funcționarilor civili, trebuiau să scrie lucrări sub formă de poem sau poeme narative. În culegerea Poeme din dinastia Tang de la A la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
activității social-culturale din această dinastie. Până și participanții la examenul-concurs desfășurat sub patronajul împăratului, pentru selecționarea candidaților la funcțiile guvernamentale, precum și a tuturor funcționarilor civili, trebuiau să scrie lucrări sub formă de poem sau poeme narative. În culegerea Poeme din dinastia Tang de la A la Z sunt cuprinse aproape 50 de mii de poeme semnate de peste 2.300 de poeți. În evoluția creației lirice din această dinastie sunt cunoscute patru etape. În cea incipientă (618-712), cei patru corifei Wang Bo, Yang
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]