518 matches
-
eroice din trecut, poate o proiecție În planul povestirii mitice, dar și pe scena tragică, a acelor gene aristocratice pe care Atenaxe "Atena" democratică le distrusese, Însă fără să le elimine niciodată cu totul și Împotriva cărora se desfășura acțiunea dionisiacă. Erau istorii deosebit de unificatoare și antrenante, așa cum explica Aristotel (Poetica, 1453 b 10-26), care găseau pe scenă un referent dialectic În spațiul politic al cetății, căruia, ca ansamblu al cetățenilor, Îi era destinată cu siguranță arena tragică. În fața războiului fratricid
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
punea În discuție cultura tradițională și fundamentele ei religioase. În sfârșit, Aristotel, abordând rolul mitului În tragedie, Îi refuza funcția exercitată pe scenă de educare și Întărire a cetățenilor În identitatea lor și Îl Îndepărta de dimensiunea religioasă a cultului dionisiac, producând astfel o disociere iremediabilă care distrugea raportul Între dimensiunea religioasă a teatrului și cetate 1. Dezvăluindu-i mecanismele fondate pe „programe de acțiune” (subcapitolul 1.4), care făceau ca personajele să poată fi schimbate Între ele, el Îl transforma
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Mythologie, München, Zürich ștrad. it., II mito in Grecia, Roma, Bari, 1987ț. Kirk, G.S. (1974), The nature of Greek myths, Harmondsworth ștrad. it., La natura dei miti greci, Roma, Bari, 1977ț. Massenzio, M. (1970), Cultura e crisi permanente: la „xenia” dionisiaca, Roma. Sabbatucci, D. (1978), Il mito, il rito e la storia, Roma. Scarpi, P. (1992), La fuga e il ritorno. Storia e mitologia del viaggio, Veneția. Veyne, P. (1983), Les Grecs ont-ils cru à leurs mythes?, Paris ștrad. it., I
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mai vechi forme inițiatico-ezoterice ale fenomenului, supus deja unei instituționalizări mai mult sau mai puțin profunde, dar Încă bogat În Încărcătură transgresivă și deci primejdioasă În ochii autorităților publice. Este vorba despre proiectul de controlare și reglementare a numeroaselor dansuri dionisiace prezente În Egipt, formulat de Ptolomeu al IV-lea prin cunoscutul edict care ni s-a transmis În Pap. BGU 1211 (cca 215-205 Î.Hr.). Tuturor celor care celebrează cultul lui Dionysosxe "Dionysos" li se impune să prezinte propriile scrisori
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
la baza întregului comportament uman se află ambiguitatea fundamentală a jocului dintre văzut și nevăzut, material și spiritual, finit și infinit, pe care numai înțelegerea simbolului o poate face transparentă. Fie că este vorba de binomul nietzschean al apolinicului și dionisiacului, de prizonieratul cultural-simbolic al conștiinței descris de Cassirer, de teoria jocului a lui Huizinga sau de strania teorie heideggeriană despre opera de artă ca dispută între lume și pământ, Gabriel Liiceanu realizează de fapt, dincolo de această impresionantă paradă de idei
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
care Dionisos este absent din poemele homerice. Dar poate tocmai pentru aceasta, poporul grec îl îndrăgește. El era de fapt foarte popular, și grecii, simțindu-se foarte apropiați de acest zeu, îl onorau și-l cinsteau în unanimitate. "Banchetul"10 dionisiac sau adunarea băutorilor era o instituție tipic dionisiacă în care grecii își manifestau cu bucurie solidaritatea: Bea cu mine, joacă cu mine, iubește cu mine, poartă cu mine o coroană: Ca mine, când sunt nebun fii și tu nebun și
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
poate tocmai pentru aceasta, poporul grec îl îndrăgește. El era de fapt foarte popular, și grecii, simțindu-se foarte apropiați de acest zeu, îl onorau și-l cinsteau în unanimitate. "Banchetul"10 dionisiac sau adunarea băutorilor era o instituție tipic dionisiacă în care grecii își manifestau cu bucurie solidaritatea: Bea cu mine, joacă cu mine, iubește cu mine, poartă cu mine o coroană: Ca mine, când sunt nebun fii și tu nebun și fii înțelept ca mine atunci când și eu sunt
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
numele de Liberalia. Rămâne totuși adevărat că Bacanalele, de altfel ca și orgiile, au fost mult timp desconsiderate, deși acești doi termeni desemnau până atunci ceremonii religioase licite. Băutura zeilor va inspira în mare măsură arta funerară a creștinilor. Scenele dionisiace în care zeul păgân este înlocuit de Bunul Păstor au înfrumusețat primele sarcofage creștine. Folosirea temelor legate de zeul vinului arată că această băutură era în egală măsură considerată a fi un simbol al nemuririi: vinul creștinilor este în esență
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
timp. II. De la Dionisiile à la française la Serbările vinului "Beaujolais Nouveau" Sărbătorită în întreaga lume, în fiecare an în cea de-a treia joi a lunii noiembrie, lansarea vinului "Beaujolais Nouveau", pare să aibă puține în comun cu serbările dionisiace de odinioară. Cu toate acestea, găsim în sticla de vin tânăr, un Dionisos, toropit de beție, retras aici, asemeni spiridușului din lampa fermecată, spre a nu-i fi deranjat somnul. Serbările în cinstea zeului Dionisos, Dionisiile, se organizau iarna, din
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
lui Rodolphe Rapetti, Böcklin "privilegiază aspectele violente ale fabulei, la care adaugă ceea ce-i inspiră o vis comica unică în timpul său"71. Pentru Hans Henrik Brummer în "The Böcklin Case Revisited", evidențierea elementarului în natură, a emergenței instinctelor, a elanurilor dionisiace ca manifestări violente, incontrolabile, a unei vitalități primordiale, se integrează unei dimensiuni "existențialiste". Un tablou precum Bătălia Centaurilor (1873) pune în scenă dezlănțuirea forțelor naturii într-un mod haotic. Dacă schițele făcute pentru acest tablou situează conflictul la nivelul înfruntării
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aflați la vârsta inocenței, își țes povestea de dragoste înflorită și parfumată într-un cadru bucolic. Instinctul îi dirijează mutual către o unire paradisiacă sub semnul purității sufletești și a anotimpului alegorizat, Flora, Primăvara. Dragostea împărtășită nu face loc spasmului dionisiac al instinctelor dezlănțuite, iar prezența lor solitară în mijlocul câmpului cu flori sugerează beatitudinea inocentă a cuplului adamic de dinainte de păcat. Nu există aici loc pentru ispită, pentru brutalitatea instinctelor. În Idilă, izolarea deplină a celor prinși în magia erotică este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
adormit la marginea unui taluz pe care se află un vas decorativ. În fundal, o menadă dansează cu un tirs în mână. Iese în evidență pântecul proeminent al lui Silen, ca și aspectul său grotesc, totul menit să sublinieze exuberanța dionisiacă, jovialitatea etilică, impudoarea dezinhibată, bucuria vieții și, ca expresie a lor, senzualitatea. Tema dansurilor menadelor va fi reluată în grafica pictorului, asociată uneori temelor macabre pe măsură ce simbolismul său se va colora sumbru, decadent. De altfel, există și aici o tensiune
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Loghi pare să sugereze că spațiul privilegiat al basmului este implicit și un spațiu liric, al poeziei. Altfel, lira nu face parte câtuși de puțin dintre instrumentele foclorice românești, pentru aceasta pictorul ar fi putut utiliza fluierul sau naiul, instrumente dionisiace, panice. Simbol al unei poezii care corespunde unor armonice apolinice în reprezentările clasice, în arta simbolistă a unui Klimt, Von Stück, Jean Delville, Alexandre Séon etc. lira devine simbolul unei vocații tragice a artistului sacrificat pe altarul propriei sale arte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
planuri ontologice, ea face trecerea de la o expresie a demoniilor eminesciene, de la beția simțurilor, la forma lor spiritualizată: poezia și înțelepciunea. Am putea spune că în spirit nietzschean, Himera, expresie a inspirației poetice, este cea care mediază între apolinic și dionisiac, care, așa cum credea filosoful german, au prezidat nu doar la nașterea tragediei, ci și a culturii moderne. Sensul sacrificial se regăsește simbolic în această osmoză superioară, având ca expresie capul poetului, adică vizionarismul propriu creației artistice. Fritz Storck realizează un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dintre figurile esențiale ale simbolismului, incarnând poezia desăvârșită, instrument civilizator care operează metamorfoza estetic-alchimică a naturii în cultură, dar care se transformă și într-un straniu element de seducție, un opiaceu sonor. În ciuda instrumentului apolinic, lira, spre deosebire de flautul sau naiul dionisiac, primul va reda nu serenitatea și puritatea detașată a sunetului divin, ci muzica melancoliei, a unei ireparabile pierderi, ilustrată de tragedia orfică a pierderii Eurdikei, dar și a sfârșitului său. În ceea ce privește reprezentarea lui Orfeu în arta plastică, se poate observa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acest tablou. Tot în prim plan se află și o țiteră, instrument apolinic, însă prezența femeii asociată prin figura lui Silen menadei orgiace indică natura posibilă a acestei muzici: Dionysos. Esența tabloului este nietszscheană, bazat pe tensiunea între apolinic și dionisiac, așa cum o prezintă filozoful german în Nașterea tragediei. Există un filon tragic în acest tablou, care subliniază prin intermediul simbolurilor prezența în muzică a pulsiunilor instinctuale într-un cadru care prin intermediul pietrei tombale face aluzie la prezența insinuantă a morții. Cruzimea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
german, cu care Loghi intră într-un contact direct. La rândul său, Gustav Klimt descoperea o vârstă mai veche a antichității, cea a Greciei preclasice, și odată cu ea, arta miceniană care-i influențează pictura. Nietzsche utiliza categoriile de apolinic și dionisiac nu numai pentru a explica apariția tragediei ca gen literar, ci și importanța ei în modelarea civilizației occidentale cu întreg câmpul ei de tensiuni și contradicții. Într-o mai mică măsură, și pictorii români sunt influențați de această dimensiune a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
plasat într-un chenar floral, un profil de fată și un alt chenar cu un pustnic visând siluete feminine vaporoase, evanescente, iar în fundal, departe, dublând parcă insolitarea, un turn. Hors-text-ul care însoțește poezia lui Mircea Demetriad ilustrează un elan dionisiac, un lanț de trupuri goale, Menade și Koribanți intoxicați erotic, însuflețiți de zeița Astarte, care se desfășoară într-un joc nebun al vitalității naturii dezlănțuite. Separat, în josul paginii, trasat într-un medalion, iubita goală plânge lângă trupul, de asemenea gol
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]