513 matches
-
să restructureze societatea criticând aspectele culturii moderne, ale filosofiei oficiale universitare, negând ideile de civilizație și acelea ale democrației. Pentru el, doar arta este singurul factor care justifică viața. În "Die Geburt der Tragödie" ("Nașterea tragediei"), opune și asociază figurile "dionisiace" și cele "apollinice", ambele născute din beția simțurilor. Prima este o beție a descărcării de energie, a doua o beție pur vizuală. În consecință, Nietzsche adaugă o a treia formă: forța voluntară care se manifestă în arhitectură. Nietzsche este cel
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
Idee care a primit două interpretări majore: prima susține faptul ca Nietzsche vorbește despre moartea Dumnezeului creștinilor, iar a doua interpretare vorbește despre moartea Dumnezeului filosofilor (el prevăzuse agonia metafizicii odată cu manifestarea spiritului rațional socratic care a distrus principiile omului dionisiac ce urmărea extazul prin beție, concupiscența și alte forme de manifestări extatice obținute prin exacerbarea simțurilor). Nietzsche este considerat un filosof vitalist. El propovăduiește toate virtuțile omului sănătos, ale omului plin de vigoare, ale omului stăpân pe instinctele sale, ale
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
liniile curbe, sinuoase, ondulatorii și pe arabesc, învolburări și volute ce definesc stilul baroc și unul care se bazează pe formele mai sobre, rectangulare, caracteristice școlilor din Glasgow și Viena. Din analiza critică a lui Vasile Florea, tributar firii sale dionisiace și imaginative, Apcar Baltazar a ales prima tendință. Opera lui are descendență prerafaelită, urmărind linia ilustratorilor Cristopher Dresser, Walter Crane, Aubrey Beardsley, Selwyn Image, Eugène Grasset, Robert Burns și alții. Ilustrațiile realizate de Baltazar au o atmosferă de mister care
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Acropole. Toate aceste construcții schimbau fața cetății și materializau o politică culturală pe care tiranii, proiectori ai artelor, apăreau că noi ctitori ai cetății, în același sens, organizarea marii sărbători a Panatheneelor, simbol al unității atice, că și susținerea cultului Dionisiac și a prmelor spectacole tragice. Se remarcă poeți ca Anacreon și Semonide din Keos la curtea Pisistrasilor, inițiativa editării poemelor homerice și unei culegeri de poeme orfice; tot atâtea modalități de a afirmă proeminentă și strălucirea puterii tiranilor. Presiunea aristocraților
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
Dar piesă centrală a acestei culturi comune era teatrul. Teatrul, dincolo de substanță să cu totul ieșită din comun că originalitate și forță a expresiei ideatice și artistice, era o instituție fundamentală a cetății democratice. Spectacolele de tragedie, organizate în cadrul festivalelor dionisiace începând din vremea tiraniei lui Pisistrate, începeau să fie subvenționate sistematic de cetate în ultima parte a secolului VI i.en. Câteva decenii mai târziu, se susțin spectacole de comedie. Cetatea împărțea celor mai avuți dintre cetățeni obligația de a
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
dintre cetățeni obligația de a construi corăbii și a organiza pe propria cheltuiala, prin liturgia numită choregie, toate festivalurile de teatru și spectacolele publice elaborate care implicau utilizarea unui cor. Organizate sub supravegherea arhontelui eponim, aceste festivaluri însoțeau celebrările cultului dionisiac, primăvară și toamna, la Dionisiile rurale, la Leneine și primăvară, la Marile Dionisii. Spectacolele se organizau că o competiție, poeții compuneau cicluri de piese tragice-trilogii încheiate cu o drama satirică sau comedii, și un juriu răspunzător în față adunării decidea
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
tragice-trilogii încheiate cu o drama satirică sau comedii, și un juriu răspunzător în față adunării decidea asupra primilor trei drame tragice și a cinci comedii , cărora le alocă câte un cor-asigurându-le reprezentarea pe cheltuiala proprie câte unui choreg. În timpul festivalurilor dionisiace, fiecare zi de spectacole, din zori până la apus, era consacrată reprezentării publice câte o trilogie tragică și comediile selectate, iar la sfârșit juriul prezidat de arhonte decidea asupra ordinii celor trei poeți: primul era câștigătorul, premiat și răsplătit cu o
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
atât prin originalitatea compozițională a viziunilor sale, deloc conformiste și comode, cât mai ales prin acea acuitate a mesajului, adresat unei lumi în care sunt de găsit, laolată, sublimul și grotescul, feericul și demoniacul, întregul și partea fracturată, apolinicul și dionisiacul... întâlnim în aceste compoziții grafice o febricitară lume a imaginarului, amintind atât de «Capriciile» lui Goya, așa cum s-a observat de comentatori profesioniști, cât și de o manieră întâlnită la câțiva artiști autohtoni contemporani. Dincolo, însă, de aceasta, «caligramele» d-
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
existențial. E, în aceste desene, o lume plină de transfigurări metaforice și de substanță jertfelnică, cerându-și clipa de grație și mântuire, în imagini fie ale răstignirii, devoțiunii, jertfei, altruismului, răscumpărării, pocăinței, ispășirii, salvării, mântuinței, căutării, fie ale orgiasticului, demoniacului, dionisiacului, stărilor catabazice, opresivului, violenței, disoluției, rupturilor și fragmentărilor de tot felul. Pretutindeni întâlnim expresive simboluri grafice ale unor metamorfoze dureros-ispășitoare, de unde și fiorul tragic al viziunilor «răstignite» și al unei înțelegeri superioare în materie de predestinare a lumii și propriului
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
Din aspră contopire a gerului polar Cu verzi și stătătoare pustietăți lichide, Sinteze transparente , de străluciri avide, Zbucnesc din somnorosul noian originar." Conflictul dramatic al ființei umane între rațiune și simțire, între intelectual și senzual, între contemplația "apolinica" și trăirea "dionisiaca" este extinsă la toate regnurile, la întreg cosmosul, transferând astfel sentimentul poetului către elementele naturii. Totuși, valoarea artistică a acestor poezii percepute de critici că E.Lovinescu și Tudor Vianu ca fiind parnasiene a fost renegata de autor, invocând acest
Literatura română parnasiană () [Corola-website/Science/337197_a_338526]
-
începe cu Pavilionul artiștilor și cărților și se termină cu Pavilionul timpului și al infinitului, o reflecție asupra efemerității și repetiției. Între ele: Pavlionul bucuriilor și temerilor, Pavilionul Comun, Pavilionul Pământului, Pavilionul tradițiilor, Pavilionul Șamanilor, cu brazilianul Ernesto Neto, Pavilionul Dionisiac și Pavilionul culorilor pe care îl va ocupa scoțianca Karla Black. Dintre cei 120 de artiști ce vor expune la Bienală, 103 participă pentru prima dată. Cel mai în vârstă dintre ei este dansatoarea și coregrafa americană Anna Halprin, care
“Viva Arte, Viva” este deviza Bienalei de artă contemporană de la Veneția by Corespondență din Italia de la Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105554_a_106846]
-
dar nici ipostazele masculine de la curtea imperiala nu sunt gândite mai prejos, hainele bărbătești fiind tot de imitație florala, prin straturile suprapuse. Vestimentația aristocratica este, prin urmare, croita vegetal, floral ori arborescent; în Europa, o asemenea dimensiune ar avea coloratura dionisiaca, păgâna; în spațiul nipon, o astfel de vegetație făcea parte dintr-un paradis firesc, în care panteismul era constitutiv și matricial, mersul vieții omenești desfășurându-se strict în relație cu mersul anotimpurilor. Rochiile de ceremonie ale doamnelor și vestimentația bărbaților
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
care recită dialoguri din filmul Dictatorul al lui Charlie Chaplin. Aici asistăm la duete intime și pasionale, solouri înduioșătoare și momente de sărbătoare colectivă. Un adevărat vârtej al simțurilor, catapultează spectatorii într-un loc alcătuit din minuni, coșmaruri și sublimări dionisiace. Este o montare complexă, în care liniile clasice se mulează pe cele contemporane, dansul devine teatru, efortul fizică devine dramă. Pe tot parcursul baletului se citează cuvinte, se spun jumătăți de fraze, se pun întrebări, se folosesc elemente scenografice și
Festivalul...în pași de dans by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83849_a_85174]