KorAP: Find »[drukola/base=diplomație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...287 >

7,173 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845

Secția Termoenergetică, a Institutului Politehnic București (1962). Studii postuniversitare: Cursul Postuniversitar de Relații Internaționale din cadrul Facultății de Drept a Universității București (1964). Căsătorit, soția medic de familie; doi băieți, ambii masteranzi, în domeniul economic și, respectiv, în științe politice și diplomație. Angajat la M.A.E.: în luna octombrie 1964, cu gradul diplomatic de Atașat. În prima parte a activității în M.A.E., a participat la întocmirea lucrărilor și dosarelor privind recunoașterea noilor state independente din Africa, anglofone și francofone

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
rămas cu domnul Gunnar Jansson în relații cordiale, fapt verificat, ocazional, până în prezent. În perioada cooperării cu Gunnar Jansson pentru documentarea acestuia privind îndeplinirea de către România a criteriilor pentru admiterea în Consiliul Europei, a luat cunoștință de activitatea desfășurată de către diplomația ungară la Helsinki și în alte capitale europene, pentru promovarea unei scrisori cu revendicări ale U.D.M.R., prin care se urmărea condiționarea admiterii României în Consiliul Europei de îndeplinirea unor cerințe specifice ale etniei maghiare, în fapt, amânarea unei decizii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
internațional și în Dreptul civil, la Universitatea București (1968); Academia de Drept Internațional Haga (cursurile de vară din iunie-august 1966); cursul Dreptul refugiaților la Institutul Internațional de Drept Umanitar San Remo (1989); stagii la UE Bruxelles. II. Activitatea 1. În domeniul diplomației: în Ministerul Afacerilor Externe, prin transfer, de la 1 octombrie 1959, până la 1 iulie 1996 (transferat apoi la Consiliul Legislativ Parlamentul României). Grade și funcții deținute: încadrat în funcția de Consilier juridic în Direcția Tratatelor, fiind apoi promovat în mod succesiv

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
examinator în comisii de acordare a gradelor diplomatice în Ministerul Afacerilor Externe. A deținut funcția de Președinte al Comisiei guvernamentale pentru identificarea și recuperarea fondurilor deturnate din patrimoniul statului (HG nr.951/1990). 2. Alte funcții și activități în domeniul diplomației a) Membru în organisme și asociații internaționale; Membru al Curții Permanente de Arbitraj Haga (1988 2000); membru al Comisiei Europene de la Veneția pentru Democrație prin Drept (1990 1992); reprezentant al României în Comisia Dunării; membru al Comitetului consultativ al Guvernului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
1991 1994). În cei peste 30 de ani în M.A.E., D. Aninoiu a desfășurat o vastă activitate diplomatică, servind cu demnitate și dăruire interesele României așa cum au făcut-o atâția colegi traversând vremuri tulburi și conjuncturi dificile pentru diplomația română, multe dintre acestea fiind efecte nefaste ale abandonării României de către marile puteri occidentale în zona de influență sovietică. A vizitat, cu diverse misiuni, peste 30 de țări din Europa, America Latină, Asia și Africa. A condus delegații ale României la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
și tot în acel an este trimis în misiune permanentă la Ambasada României din Brazilia. De la început, lucrează în cadrul secției politice a ambasadei, dar ulterior atribuțiile sale se lărgesc, incluzând și relațiile culturale ale României cu Brazilia. În acele vremuri, diplomații români aveau ca atribuții de serviciu și unele aspecte privind dezvoltarea relațiilor economice și comerciale, stabilindu-li-se domenii concrete de care trebuia să se ocupe fiecare. Din atribuțiile sale temporare nu au lipsit nici cele din domeniul administrativ sau

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
meritorie și devotamentul său patriotic, Consiliul de Stat al României îi acordă ordine și o serie de medalii aniversare și comemorative. După o activitatea rodnică în folosul țării 38 ani, 18 ani în învățământ și peste 20 de ani în diplomația românească, ambasadorul Nicolae Blejan a ajuns la finalul activității sale profesionale. În noiembrie 1979, la vârsta de 60 ani, s-a retras la pensie, la cerere. Este veteran de război, în grad de Locotenent Colonel, decorat cu " Medalia Comemorativă a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
coordonat editarea culegerii de documente "Relațiile Româno-Chineze 1880 1974. Documente", lucrare lansată la Academia Română, în prezența președintelui României (2005). A predat, ca profesor invitat, împreună cu doamna prof. dr. Anna Eva Budura, la Universitatea Ovidius din Constanța, un curs "Spiritualitate și diplomație în spațiul euro-asiatic", curs integrat în activitatea Institutului de Studii Euro-Asiatice. Distincții Pentru activitatea diplomatică, a fost decorat cu Ordinul Muncii. MARIN BUHOARĂ I. Născut la 1 ianuarie 1942, în orașul Odobești, județul Vrancea, este căsătorit cu Valerica Buhoară, economist

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
acțiunile importante ale relațiilor bilaterale ale României cu țările membre ale TRATATULUI DE LA VARȘOVIA și CONSILIULUI DE AJUTOR ECONOMIC RECIPROC, precum și cu Albania, Cuba și R.P. Chineză, Ambasadorul Ciubotaru Ioan reține, în mod deosebit, participarea sa, împreună cu alți reprezentanți ai diplomației române, la negocierea a peste o sută de tratate, declarații și comunicate bilaterale și multilaterale, acorduri, convenții și protocoale în cele mai diverse domenii: politic, economic, comercial, cultural, învățământ, știință și tehnologie ș.a. In cadrul negocierilor pentru convenirea documentelor respective

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
de momentul când i s-a adus la cunoștință că trebuie să părăsească M.A.E. Și "însărcinat" să facă această comunicare a fost regretatul ambasador Vasile Șandru, distins diplomat, a cărui dispariție prematură a constituit o grea pierdere pentru diplomația românească. În acel moment, ambasadorul Vasile Șandru a spus ceva profetic: "sunt convins, dragă Ciubotaru, că peste câțiva ani vom lucra din nou împreună în diplomația românească". Și, într-adevăr, după circa 8 ani de activitate la Curtea Superioară de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Vasile Șandru, distins diplomat, a cărui dispariție prematură a constituit o grea pierdere pentru diplomația românească. În acel moment, ambasadorul Vasile Șandru a spus ceva profetic: "sunt convins, dragă Ciubotaru, că peste câțiva ani vom lucra din nou împreună în diplomația românească". Și, într-adevăr, după circa 8 ani de activitate la Curtea Superioară de Control Financiar, la 1 ianuarie 1990, deci după Revoluția românească, s-a primit telefonic comunicarea că este așteptat la M.A.E. și această comunicare telefonică

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
fost prim-colaborator, Aurel Mălnășan, la Belgrad, Teodor Marinescu și Gheorghe Badrus, la Moscova. De asemenea, consideră că rezultatele obținute ca ambasador în Cehoslovacia și Republica Cehă nu ar fi fost posibile fără munca depusă, în echipă, de colaboratorii săi diplomații Nicolae Vulpașin, Gheorghe Dinică, regretatul Ghiță Ștefan, Mihai Dinucu, Nicolae Hangan, Vasilica Sarca, Dumitru Badea, Dorian Prisăcaru. GHEORGHE COLȚ Născut la 23 iunie 1930, în comuna Prejmer/Lunca Câlnicului, Județul Brașov. Căsătorit, are un fiu. De profesie inginer energetician, diplomat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
relații ale României cu țările în curs de dezvoltare (DR II); din 1978, a fost directorul Direcției de relații cu țările din Asia și Orientul Mijlociu (DR IV). În intervalul 1972 1986 care a corespuns cu perioada cea mai activă a diplomației românești în relațiile cu țările în curs de dezvoltare a purtat numeroase tratative bilaterale, negociind peste 120 tratate bilaterale, declarații solemne, declarații și comunicate comune încheiate cu peste 50 de state din Africa, Asia, America Latina și Orientul Mijlociu, în mare parte

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
din străinătate. A dat numeroase interviuri, îndeosebi presei din Republica Moldova și din Egipt. ION DOROBANȚU Născut la 6 octombrie 1930, în orașul Slănic, Județul Prahova. Căsătorit, trei copii. Studii Facultatea de Limba Chineză din cadrul Universității Beijing (1952 1954); Institutul de Diplomație Beijing, Republica Populară Chineză (1954 1958); Cursuri de perfecționare profesională organizate de Ministerul Afacerilor Externe. Activitate profesională Ministerul Afacerilor Externe (august 1958 februarie 1993). Atașat și Secretar III Ambasada României la Beijing (1959 1963); Secretar III și Secretar II în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
acest obsedant "De ce?" De ce așa și nu altfel? Crede că profesiunea de diplomat i-a înlesnit nu numai accesul la informație, dar mai ales o oarecare independență de judecată, o detașare de influențele și interesele de conjunctură, prin statutul lor, diplomații având o mare libertate de gândire și de acțiune. Este membru al Societății de Prietenie România-Africa, al Asociației Române de Politică Externă și al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România. A fost decorat cu ordine și medalii românești

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
intitulat: "Acțiuni pe plan regional în vederea îmbunătățirii relațiilor de bună vecinătate dintre state europene aparținând unor sisteme social-politice diferite", 19 august 1960. Aducând pentru prima dată în atenția O.N.U. problematica dezvoltării colaborării pașnice între popoarele continentului european, inițiativa diplomației românești s-a finalizat prin adoptarea de către Adunarea generală a rezoluției nr. 2129 (XX), aprobată prin aclamații la 21 decembrie 1965, "Măsuri de luat la nivel regional în vederea îmbunătățirii relațiilor de bună vecinătate între state europene având regimuri sociale și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
stat (1990 1993). În anul 2001, când Președinția în exercițiu a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (O.S.C.E.) a fost deținută de ministrul afacerilor externe al României, a fost numit Reprezentant personal al Președintelui în exercițiu. Specialist în diplomația multilaterală, Constantin Ene a fost implicat într-un mare număr de activități internaționale importante în epocă, reprezentând România la numeroase reuniuni și conferințe internaționale, la Organizația Națiunilor Unite, la negocierile pentru încetarea cursei înarmărilor și dezarmare din perioada Războiului Rece

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
a istoriei țării, nu vor putea scăpa atenției cercetătorilor: acțiunile României în dezbaterile privind dezarmarea, în special dezarmarea nucleară, în anii '70 '80, în plin Război Rece, când riscul unei conflagrații nucleare reprezenta o amenințare reală pentru întreaga omenire; inițiativele diplomației românești pentru așezarea unor principii democratice la baza de funcționare a unor structuri și organizații internaționale, rămase valabile până astăzi; acceptarea României ca membru al "Grupului celor 77" al țărilor în curs de dezvoltare, moment semnificativ pentru eforturile României de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
organizațiilor internaționale, contribuțiile sale articole și studii fiind inserate în reviste științifice și publicații din țară și străinătate. A contribuit, printre altele, în calitate de coautor, la două lucrări de sinteză asupra activității României în organizațiile internaționale "România douăzeci de ani de diplomație multilaterală" (1985) și, respectiv, "Economia României secolul XX", capitolul organizații internaționale, editată de Academia Română (1991). În noile condiții, după 1989, care au permis o viată intelectuală și socială mai normală, Constantin Ene s-a ocupat în M.A.E. de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
1989, în timpul misiunilor sale la Lisabona, Paris și Brasilia, a făcut demersuri pentru primirea vizitatorilor români și străini în spațiile de lucru și locuit ale diplomaților, acolo unde condițiile permiteau, reușind să creeze, și pe această cale, o deschidere a diplomației române, comparativ cu rigiditatea și suspiciunile anterioare. Bun cunoscător al limbilor franceză și portugheză, a făcut muncă de interpret pe lângă personalități politice și culturale de prestigiu internațional, între care Generalul Charles de Gaulle și Jacques Chirac, președinții Franței, Mario Soares

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
din Corpul diplomatic român. Datorită profesionalismului și seriozității de care a dat dovadă în desfășurarea activităților sale, în martie 2000, îi este acordat rangul diplomatic de Ambasador. Ca o încununare și o recunoaștere firească a activității sale prodigioase în domeniul diplomației, Mircea Geoană a fost numit Ministrul Afacerilor Externe în decembrie 2000, misiune pe care a exercitat-o până pe 28 decembrie 2004. În această calitate, a deținut și funcția de Președinte în exercițiu al Organizației pentru Cooperare și Securitate în Europa

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
reușit să devină o figură marcantă a vieții politice românești. Atras fiind de valorile social-democrației, opțiunea sa politică s-a îndreptat, în mod firesc, către Partidul Social Democrat, al cărui membru a devenit în 2001. La fel ca și în diplomație, ascensiunea sa a fost extrem de rapidă. După doar patru ani de activitate politică pe linie de partid, Mircea Geoană a fost ales președinte al Social-Democraților în aprilie 2005, funcție în care a fost reconfirmat pe 10 decembrie 2006, de către Congresul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
omului politic își are rădăcinile în activitatea diplomatică. Fiindcă, practica politică modernă cere, mai ales într-un context în care viața politică internă este strâns legată de evoluțiile în plan european, calități pe care doar un adevărat profesionist într-ale diplomației le poate avea, iar Mircea Geoană a demonstrat că este un asemenea profesionist. Triplu licențiat al Institutului Politehnic București (1983), Facultății de Drept (1993), dar și al prestigioasei École Nationale d'Administration-Paris (1992), își completează experiența academică în 1994 cu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Acest program a fost dezvoltat pe larg, în același an, în volumul intitulat "America, Europa si Modernizarea României Fundamente pentru un proiect românesc de societate", publicat de Editura Economică. Numele lui Mircea Geoană este legat nu doar de politică și diplomație, ci și de o puternică activitate în domeniul societății civile. Mircea Geoană se numără printre membri fondatori ai Clubului Harvard România-Moldova, înființat în noiembrie 2004 și parte a Consorțiului Român pentru Educația Copiilor și Tinerilor Supradotați și Talentați. De asemenea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
și lector universitar, până în anul 1990, când devine rectorul Universității "Aurel Vlaicu" din Arad (universitate de stat), la înființarea căreia contribuția sa a fost esențială. Aici predă cursurile de Fizică și Biofizică, în calitate de conferențiar, până în anul 1991, când trece în diplomație. Tot în anul 1990, la 20 mai, devine senator de Arad, figurând pe listele de alegeri ale F.S.N., ca independent. În calitate de senator, face parte din Comisia de Politică Externă a Parlamentului României, îndeplinind următoarele funcții: membru al Comitetului Director al

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]