536 matches
-
se cocoța, a se duce, a ieși, a intra, a se îndrepta, a se întoarce, a se învârti, a pătrunde, a pleca, a reveni, a se roti, a sosi, a se sui), caracterul inacuzativ este dat de includerea informației "mișcare direcționată" în sensul lor. Pentru verbe ca a aluneca, a cădea, a se prăbuși, a se prăvăli justificarea o reprezintă incapacitatea subiectului de a controla mișcarea (primul exemplu), și nu sunt inacuzative în situațiile în care subiectul controlează acțiunea (al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
comportament inacuzativ: a alerga, a călători, a se balansa, a circula, a colinda, a flutura, a hoinări, a merge, a rătăci, a umbla, a zbura. Explicația comună pentru acest fapt este că verbele în discuție nu conțin intrinsec informația "mișcare direcționată". Unele dintre aceste verbe denotă modul de mișcare, fiind incompatibile cu un grup locativ care să indice direcția (exemplele de sub (e)), altele sunt împiedicate de sensul lor lexical să accepte grupuri direcționale (exemplele de sub (f)). Deși unele dintre aceste verbe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
curge, a exploda, a izvorî, a transpira, a țâșni (primare); a picura (derivat). Am considerat ca fiind esențială pentru această subclasă semantică de verbe informația semantică [emisie involuntară de sunete, miros, substanțe]. Verbele din această subclasă pot exprima, contextual, mișcarea direcționată. Primul exemplu din perechile de mai jos ilustrează valoarea semantică "emisie de...", iar cel de al doilea, pe cea de "mișcare direcționată": (a) Apa se infiltrează în pereții casei și distruge tencuiala Deși inundația s-a produs la etajul 5
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de verbe informația semantică [emisie involuntară de sunete, miros, substanțe]. Verbele din această subclasă pot exprima, contextual, mișcarea direcționată. Primul exemplu din perechile de mai jos ilustrează valoarea semantică "emisie de...", iar cel de al doilea, pe cea de "mișcare direcționată": (a) Apa se infiltrează în pereții casei și distruge tencuiala Deși inundația s-a produs la etajul 5, apa se infiltrează până la parter (b) Râul se revarsă și distruge culturile de pe mal Râul se revarsă până la șoseaua din apropiere. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
inacuzativitatea este, în mare măsură, o trăsătură contextuală, sensul de dicționar al verbului fiind, în multe cazuri, insuficient pentru a caracteriza un verb ca fiind inacuzativ sau inergativ. Recapitulare statistică: reflexiv/ nereflexiv primar/ derivat schimbare de stare configurație spațială mișcare direcționată existență, apariție, dispariție emisie de sunete, miros, substanțe aspectuale reflexive p 8 3 0 2 1 0 14 349 d 239 53 18 13 8 4 335 nereflexive p 18 10 12 13 6 0 59 100 d 27 6
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
subclasele semantice de verbe inacuzative, am considerat că subiectul Pacient apare în cazul verbelor de schimbare de stare, al verbelor de emisie involuntară de substanțe și al verbelor aspectuale, iar subiectul Temă − în cazul verbelor de configurație spațială, de mișcare direcționată, de existență, apariție și dispariție. 4.2.2. Ierarhii S-a constatat existența anumitor regularități în privința realizării rolurilor tematice, pe baza cărora au fost formulate anumite generalizări, sub forma unor ierarhii. Problema ierarhiilor este discutată de Levin și Rappaport Hovav
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbe ca: cough 'a tuși', shiver 'a se sfărâma', sleep 'a dormi', snore 'a hârâi', tremble 'a tremura', yawn 'a căsca' au cauză internă și sunt inergative (Levin și Rappaport Hovav 1995: 137). 2. Regula de realizare argumentală a schimbării direcționate: Argumentul unui verb care corespunde entității care suportă o schimbare direcționată descrisă de verb este argument direct intern al acestui verb (Levin și Rappaport Hovav 1995: 146). Conform acestei reguli, verbe de schimbare de stare ca break 'a (se) rupe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dormi', snore 'a hârâi', tremble 'a tremura', yawn 'a căsca' au cauză internă și sunt inergative (Levin și Rappaport Hovav 1995: 137). 2. Regula de realizare argumentală a schimbării direcționate: Argumentul unui verb care corespunde entității care suportă o schimbare direcționată descrisă de verb este argument direct intern al acestui verb (Levin și Rappaport Hovav 1995: 146). Conform acestei reguli, verbe de schimbare de stare ca break 'a (se) rupe' sunt inacuzative când iau un singur argument, adică atunci când cauza nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
redau aceeași întâmplare folosind descrieri diferite. Levin și Rappaport Hovav (1995: 167−168) pornesc de la observația că abordarea aspectuală folosește noțiunile agentivitate, telicitate, stativitate și demonstrează avantajul de a subsuma agentivitatea cauzei interne și de a înlocui telicitatea cu schimbarea direcționată. Cele două autoare susțin că telicitatea și agentivitatea nu sunt suficiente pentru a determina clasele de verbe intranzitive, iar stativitatea nu e relevantă pentru clasificare. 4.4.1. Borer (1994: 20) susține ipoteza conform căreia verbele inacuzative sunt aspectual telice
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
exprimă: schimbarea de stare: accelera, aclimatiza, aglutina, albi, anchiloza, arde, cangrena, coace, cocli, condensa, crăpa, cristaliza, diftonga, diminua, fierbe, îngălbeni, împietri, înverzi, mucegăi, necroza, ologi, oxida, păli, putrezi, răci, râncezi, rugini, slăbi, spuzi, știrbi, trece; configurația spațială: ancora, înțepeni; mișcarea direcționată: coborî, urca; valori aspectuale: continua, porni, sfârși (reiau observația formulată cu ocazia clasificării semantico-sintactice a verbelor inacuzative: limitele între clase nu sunt fixe, existând posibilitatea trecerii cu ușurință de la o clasă la alta). Cu excepția verbelor mucegăi, putrezi, râncezi, rugini și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
iar a se aglutina, în limbajul tehnic, chimic, lingvistic, precum și în utilizările metaforice: Serul de control/Hematiile aglutinează Petele roșii de pe Jupiter/ Particulele/Sensurile cuvintelor/ Conflictele umane se aglutinează. Cele patru verbe care denotă configurația spațială (ancora, înțepeni) și mișcarea direcționată (coborî, urca) reprezintă o subclasă destul de insolită între verbele cu alternanță cauzativă și cu variație reflexiv/nonreflexiv, agentivitatea/tipul de cauză fiind neimportante în acest caz. Toate presupun prezența (implicită a) unui Locativ, criteriul încadrării lor în clasa inacuzativelor fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a controlului din partea subiectului; pentru alte verbe, am remarcat fie specializarea semantică, fie stilistică (în absența unei distincții semantice) a celor două variante; în fine, am remarcat comportamentul special al celor patru verbe care exprimă o configurație spațială sau mișcarea direcționată. 6.2. Statutul sintactic al elementului se Așa cum am arătat supra 6.1., în română, se are mai multe valori, care sunt greu de captat și de unificat din punct de vedere atât semantic, cât și sintactic. Acest plurifuncționalism, care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fi derivate (cele "primare", de la intrări lexicale "înghețate" în Lexicon). Clasificarea semantică am adaptat-o după cea propusă de Levin și Rappaport Hovav (1995) pentru limba engleză − verbe de schimbare de stare, verbe care descriu o configurație spațială, de mișcare direcționată, de existență și apariție/dispariție, de emisie de sunete, miros, substanțe −, la care am adăugat clasa verbelor aspectuale. Deși nucleul semantic al inacuzativității este același, am identificat unele diferențe între engleză și română în privința comportamentului sintactic al verbelor din fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
122) arată că, bazându-se pe ISA, Bentley și Eythórsson (2003)15 au încercat să caracterizeze selecția auxiliarului 'a fi' în italiană în termenii unei combinații de proprietăți semantice − dinamicitate (D): proprietate a verbelor care denotă schimbări (schimbare de localizare direcționată sau schimbare de stare); telicitate (T): proprietate a verbelor care denotă continuitatea și lipsa controlului din partea unui agent; stativitate (St): proprietate aspectuală; punct final, eveniment delimitat. Din suprapunerea celor două ierarhii, rezultă următoarea corespondență: schimbare de localizare D + T schimbare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de stare. Structurile românești cu auxiliarul a fi (existente încă din cele mai vechi texte românești, prin urmare, nu se poate vorbi de o influență străină) caracterizează verbe aflate în fruntea ierarhiei ISA (verbe de schimbare de localizare/de mișcare direcționată și două verbe din clasa existență, apariție, dispariție, a se naște și a muri). În plus, se poate observa cu ușurință că există un paralelism între verbele franțuzești care selectează auxiliarul être și verbele românești care selectează auxiliarul a fi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
între cele două variante există o diferență de natură aspectuală (vezi Avram 1994): ● Ion a plecat are o citire de tip punctual: Ion a plecat la un moment dat și, poate, s-a întors; sensul verbului a pleca subliniază mișcarea direcționată; ● Ion e plecat are o citire care subliniază continuitatea: Ion a plecat și nu s-a întors; în acest context, verbul a pleca descrie mai degrabă continuarea unei stări. Diferența de tip aspectual se poate verifica prin adăugarea unor modificatori
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tipologic și evoluția limbii române fac ca testele propuse pentru alte limbi (în afară de neacceptarea pasivizării și de adjectivizarea participiului) să nu funcționeze (sau să funcționeze numai parțial) în limba română: ● româna a pierdut, pentru cele mai multe verbe, cu excepția celor de mișcare direcționată, posibilitatea de selecție a auxiliarului, așa cum s-a întâmplat și în spaniolă și cum este pe cale să se întâmple în franceză; ● în română, nu există clitice pronominale partitive, deci nici posibilitatea de a verifica tipul de extracție pe care acestea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
3, se putea alege analiza mai simplă/simplificatoare, cu două clase (schimbare de stare vs schimbare de localizare) sau, în cazul verbelor de mișcare, se putea considera ca fiind relevantă pentru încadrarea în clasa inacuzativelor trăsătura telicitate, și nu mișcarea direcționată etc. În cele mai multe cazuri, cu excepția câtorva opțiuni mai ferme, am optat pentru o atitudine prudentă. Acest lucru înseamnă, pe de o parte, că nu am ales un singur model teoretic de analiză, ci am prezentat numeroase teorii, considerând că fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
STA Ion stă acasă part. stat, -ă; stătut, -ă nom. statul, starea A STAȚIONA Vehiculul staționează pe trecerea de pietoni part. staționat, -ă nom. staționarea, staționatul A TRĂI Ion trăiește la țară part. trăit, -ă nom. trăirea, trăitul (c) MIȘCARE DIRECȚIONATĂ NEREFLEXIVE A AJUNGE Ion a ajuns la București, Steaua a ajuns în semifinale part. ajuns, -ă nom. ajungerea, ajunsul A ALUNECA Ion a alunecat pe o coajă de banană Agentiv: Patinatorul alunecă pe gheață part. alunecat, -ă nom. alunecarea, alunecatul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nom. încremenirea, încremenitul A ÎNLEMNI Actorul înlemnește în spatele scenei tranz.: Nepăsarea Ioanei îl înlemnește pe Ion part. înlemnit, -ă nom. înlemnirea, înlemnitul A OCOLI Drumul ocolește prin pădure tranz.: Ion ocolește pădurea part. ocolit, -ă nom. ocolirea, ocolitul (c) MIȘCARE DIRECȚIONATĂ REFLEXIVE A SE APROPIA Ion se apropie de sfârșitul tezei tranz.: Teza îl apropie pe Ion de Ioana part. apropiat, -ă nom. apropierea, apropiatul A SE CĂȚĂRA Ion se cațără în pod tranz.: Ion cațără în pod lucrurile inutile part
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2, p. 81−128. 4 B. Hall (Partee), Subject and Object in Modern English, teză de doctorat, MIT. Vezi Legendre și Sorace (2003: 185). 5 Dacă se acceptă ideea că verbele de mișcare sunt inacuzative numai dacă denotă o mișcare direcționată, verbul a flutura nu aparține acestei clase. În plus, participiul adjectival fluturat are întotdeauna citire pasivă, deci verbul nu trece nici testul adjectivizării participiului. 6 O clasificare interesantă și care poate fi folosită pentru studiul verbelor inacuzative este propusă de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
diverse țări, pe o perioadă relativ Îndelungată evidențiază, Între altele, și faptul că ratele reduse de impozitare a profitului pot aduce avantaje competitive de durată doar dacă sunt dublate de o infrastructură legislativă și economică puternică, precum și de facilități bine direcționate 148. Pe această bază se ajunge la aprecierea conform căreia cota unică de impozitare, respectiv ratele 148Speteanu I., Impozitele mici nu garantează prosperitatea, 15 noiembrie 2006, www.euractiv.ro/uniunea-europeană/impozitele-mici-nu-garanteazăprosperitatea 195 reduse ale impozitului pe profit ar avea efecte
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și să-i permită lui Mečiar să eticheteze atât pe foștii disidenți, cât și pe foștii comuniști drept "cehoslovaci". Căutarea partidului de a identifica posibilități de comutare a competiției pe noi fundamente a scăzut semnificativ după ce Slovacia a obținut independența, direcționată, totuși, înspre investiția partidului în construirea unei identități de pol "pro-slovac" la nivel național. Acel pol a permis noi mișcări, de mai mică însemnătate - în special, încercarea de a aduce împreună opinii "cehoslovace", "ungare" și "europene" care anterior erau împărțite
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
care au exercitat un rol important în epocă, în procesul de modelare a unui anumit tip de personalitate socială, în construirea reprezentărilor sociale ale individului obișnuit. Ținta lor este să ne ofere o imagine a „omului comunist”, adică a individului direcționat ideologic, proiectat și fabricat prin practicile politice, sociale și culturale inventate de regim. Reconstituirea lor e o „cronică a genezei comuniste”, a drumului prin care s-a imaginat și plămădit omul adaptat și docil, disponibil oricând „comenzii sociale”, capabil să
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
precum și cele pentru servicii de interes economic general și ajutoarele de minimis. Măsurile de sprijin financiar inițiate de autorități reprezintă, în condițiile respectării reglementărilor în domeniul ajutorului de stat, instrumente eficiente pentru îndeplinirea obiectivelor de interes național. Dacă sunt bine direcționate, acestea pot să corecteze anumite disfuncționalități ale pieței și să contribuie la creșterea competitivității agenților economici, precum și la reducerea disparităților regionale. Cu toate acestea, ajutorul de stat trebuie utilizat numai atunci când reprezintă un instrument adecvat pentru realizarea unor obiective precise
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237017_a_238346]