3,645 matches
-
mai bună, dar Ema avea arta de a masca cu abilitate unele inadvertențe, creând o impresie globală de calm și de om cu capul pe umeri, dând lucrurilor înfățișări inedite. Chiar și într-un colectiv didactic, unde pretențiile privind decența, discreția și bunele maniere sunt necesare ca aerul și ca apa, mai circulă vorbe șchioape, urmele acestora fiind acoperite cu o peliculă abil țesută pentru a nu fi dezvăluită adevărata fațetă a lucrurilor. După scurgerea unui timp, când cele două prietene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
RELAȚIONARE 1. Autonomie 2. (Capacitate de) comunicare 3. Disponibilitate 4. Empatie 5. (Spirit de) echipă 6. (Aptitudini pentru) negociere 7. (Simț) pedagogic B - CĂUTARE 1. Curiozitate C - ANALIZĂ 1. Analiză 2. (Spirit) critic 3. (Putere de) sinteză D - COMUNICARE 1. Discreție 2. Reacție E - GESTIUNE 1. Perseverență 2. Rigoare F - ORGANIZARE 1. (Putere de) adaptare 2. (Capacitate de) anticipare 3. (putere de) decizie 4. Inițiativă 5. (Spirit) organizatoric 230. Menționați asociațiile profesionale existente în România R: Ø ABR (Asociația Bibliotecarilor din
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
urâte momente, nu mi se pare în asta nimic mai firesc și mai previzibil, pe atunci nu avea, în mintea mea, nicio noimă; era o taină cu desăvârșire de dezlegat!) începu a se îndepărta pe nesimțite de mine, păstrând cu discreție doar acele legături prietenești, de la care nu ai cum să mai pretinzi și altceva, și care îi amărăsc mereu, cu atâta putere, pe bărbații îndrăgostiți, terfelindu-le mândria în țărână și făcându-i să se simtă ca cei din urmă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Cât privește sentința, în cazul vostru, aceasta depinde de o serie de factori. Nu mai continuă fiindcă văzu în ochii Inei lacrimi. - Noi suntem înnebuniți, nici nu știm pe ce drum să apucăm, reveni în discuție Ina, ștergându și cu discreție boabele mari de rouă care-i potopiseră obrajii. - Este cu adevărat o situație pe care n-am mai întâlnit-o! spuse Jan, dar nu se pune problema să renunțați. Cum ați putea să stați pasivi știind că adevăratul vostru copil
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
că a reușit să pătrundă în lumea plină de mistere a lui Vișinel. La început mai greu, dar cu timpul Vișinel acceptă să stea câteva ore cu Mihăiță, bucurându-se de prietenia acestuia. Ina și Alex urmăreau din umbră, cu discreție și vădit interes, fiecare scenă, discuțiile celor doi, cu inimile strânse de o emoție nemăsurată pe care însă nu și-o puteau exterioriza. Ori de câte ori se apropia încheierea unei zile, Vișinel începea să se agite. Voia să părăsească cât mai repede
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
pentru că făcea pregătire cu mine în fiecare seară la limba română și la limba franceză, dorind să urmez o carieră umanistă, dar nu a fost să fie pentru mine, ci pentru sora mea Dorina Carmen. A murit de bătrânețe cu discreție, așa cum discretă i-a fost și viața, fiind îngrijită de la distanță atât de mine, cât și de sora mea, iar în ultimele săptămâni de viață de soția mea Eugenia, care i-a ținut lumânarea aprinsă împreună cu vecinele Domnica Preutescu și
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
problemă de rezolvat era ecuația de predare a prăzii, neapărat de un necunoscut, căci primitorul era însuși unchiul, iar eu nu mă arătam, să nu mă dau de gol, având antecedente din furtul scândurilor mătușii Valeria. Totul se executa cu discreție, fiind bani buni la mijloc. Partea acceptabilă, ziceam noi, era că nu luam de la străini sau sărăntoci, preluând o atitudine haiducească, bazată de cele mai multe ori pe apoftegma: „dușmanul dușmanului meu e prietenul meu”. De la Lala și frații Costescu am învățat
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
extern. Ce mă deranjează cel mai mult astăzi este politizarea excesivă a structurilor vitale societății, aspect recidivant pe care l-am consemnat anterior, și renașterea serviciilor secrete de urmărire și ascultare aflate la dispoziția șefului statului, dacă nu cumva la discreția sa. Ca urmare a amnistiei generale din iulie 1964, ce a rezolvat parabola „pierderii și regăsirii”, veselia de care eram cuprinși a fost dusă până la delir, plângând, în același timp, de bucurie. Tata care a fost un bun „contratimpist”, ca
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de lucru s-a dovedit a fi în zona Cabanei Bâlea și a Vilei de Protocol a Președintelui țării, Ceaușescu, deoarece pietrele căzute din explozii făceau ravagii, mai ales la nivelul acoperișului. Cu toate riscurile, am ordonat, bazat fiind pe discreția subalternilor mei, dublarea cantității de trotil și azotat de amoniu, efectul acestora devenind devastator asupra vilei prezidențiale, care a rămas fără acoperiș și fără geamuri. Consecințele, catastrofale la prima vedere, erau o defulare a umilințelor adunate în conștiința mea, în
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de cercetare prin vizor că sentoarce un pic iritată și-i face semn să tacă și să treacă În pat, șoptindu-i că erau niște țigani-cerșetori, care puteau fi și "dintrăia". El pricepu imediat și pâș-pâș țopăi spre dormitor, cu discreție În mișcări, ca o pisicuță ce calcă ferit, ocolind băltoacele. Urcă În pat și, cu umerii ușor ghemuiți, se strecură sub mâna mamei ca sub o aripă. Asta-mi place mie mult fiindcă, de fiecare dată când o văd, nu știu care
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
nu fiu crezut, ori să devin ținta ironiilor altora. O voi rezolva eu cumva, mi-am zis, fără prea mult tam-tam, fără prea multă publicitate ... Atât ar fi așteptat gureșii mei vecini, ca, de altfel, și toți ceilalți din preajma mea! Discreție totală - așa era cel mai bine! În ziua de azi, riști să te expui prea mult făcându-ți cunoscute gândurile, micile probleme ori mai știu eu ce altceva din repertoriul intim. Mi-am spus că voi sărbători cu vin vechi
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
se ocupau, asta le era meseria: să repare, să remedieze, să ajusteze etc. Și, chiar dacă ar fi Întâmpinat un caz mai dificil, ceva de speriat, ca În situația mea, consider că ar fi rezolvat-o ei cumva, păstrând și Întreaga discreție, cum ar fi fost si normal! M-am dus să deschid. În holul mare al blocului, cu mozaic pătat și pereții scorojiți de vopsea, nu era nimeni. Mă aflu În bucătărie (locul meu preferat), lungit pe patul improvizat din scaune
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
bătrân. Bătrân și Împuținat la trup (mai ales după oribilul accident). Mă aflu la trecerea timpului... și nu am Încotro. Vulnerabil, neputincios, Într-o veghe continuă, asemeni animalului slăbit din mijlocul preeriei, Înconjurat de colți flămânzi și neîndurători. Sunt la discreția timpului. Și asta este, poate, cea mai mare nedreptate! Sunt și un om singur. Aș putea spune chiar foarte singur. Părinții mi-au murit când eram licean, striviți de un camion. Căsătorit nu am fost niciodată. Pur și simplu nu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
colțuri Îngropate În carne, de-a lungul gingiilor - zone tumefiate și dureroase. Mai mult ca oricând, mă descopăr acum În limpezimea oglinzii. Și mă Înspăimânt! Arăt ca o mască din cârpă, răsfirată și găurită de prea multă folosință. Sunt la discreția timpului. Sunt la... disprețul timpului. Și nu am Încotro! Deși nu am dorit cu nici un chip să iasă așa (altfel Îmi planificasem timpul acesta de viață, alta fusese hotărârea mea În trecut), cred că Începe să-mi lipsească Melanie. Simt
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
spune multe lucruri încălzite la flacăra tinereții, dar prin comportament, ele arătau a fi asemenea unor ființe sălbatice, abia sosite din jungla tropicală. Văzând că aceste fete trăiesc pe alte paralele și meridiane, tinerii în cauză le tratau cu o discreție simulată, lăsându-le să-și urmeze nestingherite traseul. Trotuarele erau pline de fete, care de care mai apetisante. Și nu era deloc anevoios a face o alegere. * Cu fiecare zi care trecea, fetele se apropiau de finalul studiilor, urmând a
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
fi vrut s-o reediteze. * Când se întâlniră cele două prietene și încercară să-și depene filmul tuturor poveștilor întâmplate în această primă vacanță, Ina și-a pus impresiile la păstrare, fiindcă Olga a vorbit tot timpul. Olga ocoli cu discreție voită unele secvențe din zilele, dar mai ales din nopțile petrecute la mare, punând cu precauție accent voit, pe momentele feerice, necontenind să-l ridice în cele mai înalte slăvi pe Marcel. Din această fabuloasă descriere, Ina își imagină că
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
îi prilejuia bucuria de a se întâlni și cu fețe luminate, nu numai cu cele mohorâte și crispate și fără a fi purtătoare de un așa-zis vino-ncoace! * Încă de la prima întâlnire cu Alex, deși parase elegant și cu discreție feminină fiecare ocazie în care îi apăruse în cale acest cavaler, Ina trăi în forul ei intim un sentiment ciudat, necunoscut până atunci. I se părea că i se deschisese o fereastră spre o altă lume, prin care putea să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
un cuvânt, un gest. Mai ales Olga. Ea nu-și explica de ce amână Alex lucrurile, când i-ar fi fost așa de simplu să spună: Vrei să fii soția mea!? Dar Alex avea ceva enigmatic în tot ce făcea: În discreția vorbelor, în gesturi și chiar în zâmbetul lui, care nu avea întotdeauna aceeași coloratură și consistență. Se prea poate să fi fost și el năpădit de gânduri și întrebări. E deosebit de dificil însă să pătrunzi în sufletul unui om, mai
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
știut că picătură cu picătură, se umple paharul. O curiozitate bolnăvicioasă îi tulbura multe clipe ale vieții. Ținând să fie cât mai firească în întregul ei comportament, era interesată de tot ce ținea de Ina și o iscodea cu o discreție bine simulată, chiar și despre unele intimități conjugale. Olga era destul de abilă în a mima o prietenie sinceră, dându-i Inei impresia, după toate cele întâmplate, că era doritoare de pace. Mărturisea că dorește menținerea unei relații cât mai apropiate
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
îl îmbrățișă cu toată căldura pe băiat. Mama privi galeș scena aceasta de dragoste. Era fericită că Alex îl iubea într atât pe fiul lor. Între ei se cimentase o prietenie bărbătească care, în cele mai multe cazuri, era marcată de unele discreții ce se aflau depărtate de preocupările strict feminine. Cu un aer de deplină satisfacție, Ina reintră zorită în bucătărie unde ceapa, în timp ce ea lipsise doar câteva minute, se rumenise puțin cam tare, dar era bucuroasă că asistase la scena de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
pat mai devreme, poate recuperăm timpul sortit odihnei. Mâine și eu am o zi grea. Alex fu de acord că propunerea Inei era într adevăr salutară. Intră cu toată ființa sub comanda tandrei sale soții, binevoitoare și purtătoare a unei discreții pusă grijuliu sub lespedea tăcerii. 36 Cursese destulă apă pe râul din preajma orașului de la fatidicul eveniment, când Alex se întâlnise cu înscrisurile din jurnalul Inei, nebănuind până atunci că soția lui deținea unele informații despre deraparea sa. Acest lucru îi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
și-a făcut-o, cu propria mână, și prin propria obișnuință. De foame nu o să moară. Iată: a sosit primăvara, ies urzicile, bureții și ciupercile. Acuși cresc guliile. Să se descurce! Să supravețuiască, atâta cât va mai putea.De-acolo-ncolo-drum bun! Discreția -ROMAN Discreția nu prea era cunoscută prin împrejurimi. Mai cunoscut era Discret pe atunci, un minuscul născut pierdut în noianul de eroi ai vieții din epoca respectivă. L-a scos la lumină chiar ea. În urma unei întâlniri accidentale, ieșirea într-
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
făcut-o, cu propria mână, și prin propria obișnuință. De foame nu o să moară. Iată: a sosit primăvara, ies urzicile, bureții și ciupercile. Acuși cresc guliile. Să se descurce! Să supravețuiască, atâta cât va mai putea.De-acolo-ncolo-drum bun! Discreția -ROMAN Discreția nu prea era cunoscută prin împrejurimi. Mai cunoscut era Discret pe atunci, un minuscul născut pierdut în noianul de eroi ai vieții din epoca respectivă. L-a scos la lumină chiar ea. În urma unei întâlniri accidentale, ieșirea într-un cinematograf
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
acest act eroic, la a cărui înfăptuire lucrezi, cu atâta sârguință! O, da. La întâlnirea din săptămâna trecută, i-a adus o veste și mai și. Vrei s-o afli? Cum să nu! Ei, bine, am terminat de scris romanul DISCREȚIA. Dar, bine, ăsta e numele meu. Da, nu ți-am spus că este un roman despre tine, numai și numai despre tine, și dedicat, intregral și exclusiv, ție? Ba, mi-ai spus. Acum unde este? La legătorie. I-am făcut
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
urmat o întâlnire. I-a adus romanul. Frumos împachetat, într-o hârtie deosebită, și stropită cu mult parfum. Nu ești curioasă să l deschizi? Ba da. Deschide-l. A rămas uluită. Pe o sută cincizeci de pagini, era grafiat cuvântul DISCREȚIA. De la cap la coadă. Tot. Numai DISCREȚIA! O, iubitule, genialul meu DISCRET, vino repede să te pup, de să te năucesc.Unde ai găsit titlul acesta genial? El duse un deget de la mâna dreaptă la tâmplă și apăsă de câteva
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]