657 matches
-
trebuie să vă desenez? Un prof de mate îl formezi cu creionul și foaia de apatru. Dar un doctor, care face medicina moca, și asta i se pare foarte normal, ne costă o căruță de parale. Babe moarte să le disece, spitale în care să facă practică, plus o grămadă de alte trebi care i se asigură de către acest stat care nu face nimic. Se bagă, așadar, bani în formarea doctorașului, în contextul în care în Anglia taxa la medicină ajunge
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
stăpâni toate nopțile din trupul lacrimă a puterii de veci. PE PLETELE ALBE ALE NEVĂZUTULUI SOMN în memoria prof. Alexandru Poamă La capătul lumii se făcea numărarea. Cine trebuia să moară eram chiar eu. Mă amenința infinitului și tainică marea disecând în trupuri durerea de rău. La capătul așteptărilor cineva m-a învins. Era DEMONUL îmbrăcat în chip pământean. Aș fi vrut să mai trăiesc într-un vis, să las moștenire un oraș ideal. La capătul timpului dureri nevăzute Se făceau
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
am rămas o lumină de stele Și aș vrea ca-ntr-o clipă voi să fiți Povara adevărului din durerile mele. Orice veți spune peste timpuri Când doar suflarea va trebui să vorbească, Frica de moarte va pluti înspre nimfuri Disecând neliniștea și vrând să oprească Un cântec înserat în infinituri. Orice ar fi, eu am rămas, Cu setea mea, culcată-n alte timpuri Arzând la demoni, lacrimi pe obraz. Ei m-au iubit și m-au urât Și au vrut
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
meu vede ceva. Nimic din perfecțiunea aceea nu poate fi adunat laolaltă. De aceea zîna gîndită nu e nici o femeie întîlnită în drum. E pur și simplu, muzica. O muzică șoptită care, dacă ar răsuna, ar striga stelele. Iar el disecă femeile cu profesionalism. Don Juan, dacă vrei să îndepărtezi de tine ceva, fă teoria acelui lucru. Ai să constați că stăpînirea sa îți scapă și că obiectul s-a îndepărtat îndată ce, abandonîndu-i rugăciunea și sărutul, ai început să-l demontezi
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
am deslușit în analiza cronicarului de la "România literară" mi-a incitat abordarea "în răspăr", atitudine preparată cumva și de observațiile la care am ținut să răspund mai sus. Cartea lui Andrei Oișteanu exprimă mai mult decât corporalitatea ei propriu-zisă, astfel disecată cu precizie de cunoscător de Ioana Pârvulescu. Desigur, mi se va obiecta că judecăm textul, nu ceea ce-l transgresează. Autorul nu-și poate extinde paternitatea asupra proiecțiilor imprevizibile născute în mintea și sufletul cititorului care continuă pe cont propriu aventura
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
tare, ca Într-o bună zi să ne trezim că veniți aici cu cățel și cu purcel pe motiv să sunteți dumnezeii noștri!“ „Dar cu entitatea aceea de care mi-ai vorbit ce s-a Întâmplat?“ „Da, Își spuse Mașa, disecând În continuare firul În patru, În fond aici e vorba nu de unul, ci de mai mulți dumnezei care te obligau să crezi În ei... Ce fel de dumnezei mai sunt și ăștia? Își spuse ea. Nu cred În nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ieșea de sub semnul logicii și-al rațiunii. Numai că această rațiune era acum Împinsă la extreme. Noimann Își sonda limitele, făcând un fel de introspecție. Luciditatea care-l cuprindea la beție Îl determina să se oprească asupra fiecărui amănunt. Noimann diseca firul logic În patru, cum se spune. Pornea de la o idee și căuta să ajungă la un punct dincolo de care nu mai era posibil să faci nici o speculație. Numai că aceste puncte se Înmulțeau. Ideile semănau cu niște coridoare, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
de imaginație cum sunt, l-am ținut cu capul între algele din acvariu, lipit de istalația de purificare a apei, apăsat, așa! Hai, înc-oleacă, ultima, ai de gând să-mi zici ceva? Nu, nu se-acceptă! Liniște! ... tocmai terminam de disecat corpul buhăit. O mulțime de instrumente nichelate pe-o măsuță, într-o ordine desăvârșită, tot felul de sticluțe și cutiuțe cu alifii-prafuri-boieli-eteruri... Îl însemnasem cu carioca, unde naiba e pancreasul?, nu mai țin minte, am un fel de forceps, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
am simțit ca și cum m-aș fi aflat la marginea unei stânci ascuțite. Nu Înțelegeam de ce aveam această impresie. Nu mi-era clar În ce fel și prin ce forță misterioasă, Însă de un singur lucru eram sigur: urma să fiu disecat de această femeie care stătea În fața mea. — Sunt foarte bucuroasă că povestea mea poate fi ascultată de o persoană ca dumneavoastră. Acest bărbat era un producător foarte influent. Nu pot să vă dau detalii concrete, dar cred că orice persoană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
legături, după ce înfruntase cu stoicism zâmbetele altora și ciudățeniile mele. Mai bine zis am îndepărtat-o, așa cum se întîmplase și cu celelalte femei pe care le-am iubit. Firea mea era de vină. Vroiam să-mi studiez singurătatea, să o disec, să o pun sub lupă. Ca pe o algă. Sau ca pe un microb. Apoi, simțeam nevoia să fiu ca toți oamenii. Atunci iubeam cu disperare și cu recunoștință. Numai că, lungit lângă femeia pe care o iubeam, aveam deodată
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
brațele deschise ca un uriaș pește alb. Când eram student, Angela, îmi era frică de sânge. În timpul lecțiilor de anatomie mă ascundeam în spatele cuiva. Ascultam sunetele forfotei aceleia interioare și vocea profesorului care dădea amănunte despre operație. Acolo unde se disecau corpurile, sângele nu era gri ca în cărți, ci își păstra culoarea și mirosul. Sigur că aș fi putut schimba planurile pe care mi le făcusem, puteam să fiu un internist fără talent, ca tatăl meu. Nici eu nu aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
vai de cea care nu reușea să-și aleagă cuvintele cu atâta precizie. Cu toate astea, Leigh nu-și aducea aminte ca tatăl ei să fi ridicat vocea măcar o singură dată, își amintea că de nenumărate ori el îi disecase argumentele și opiniile cu o asprime calmă care o intimida și-n ziua de azi. — E editor, o liniștea mama ei când Leigh se supăra ca un copil. Cuvintele sunt viața lui. E foarte atent la cuvinte. Le iubește, iubește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
la ministerele patriei. Din această cauză, bea Încet, nu se grăbește, nu mai dă paharul peste cap ca În alte zile. Face totul - chiar și astfel de sacrificii fac, Gicule! pentru a putea analiza știrile de seară, pentru a putea diseca firul În paișpe, nu În patru, că politica nu e numai curvă, e și plină de suișuri și coborâșuri. Tot ca o curvă, nu? Gicu pică iar ca musca În lapte, fiindcă Sandu n are chef de glume cu tentă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
se juca probînd credibilitatea unei ficțiuni; adevărurile și plăsmuirile, oriunde te uitai, erau tot mai mult suprapuse, confundate, inversate. Nu avea decît să scrie o proză anticarul. Dar posibilitatea ca unii dintre copii să ajungă, pînă la urmă, să fie disecați, tranșați exista; inima Într-un container, rinichii În altul, ficatul În al treilea. Măduva, pielea - În Încă unul. Și oaselor li s-ar fi găsit o Întrebuințare. Omul putea orice. Nu orice, pentru că Antonia veghea: mereu invoca mînia lui Dumnezeu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
a fost asaltată de o grămadă de neliniști specifice tagmei prințeselor începătoare. A început să-și facă griji că prietenele ei nu vor veni la clubul de lectură decât ca să vadă cum i-a decorat Tracey Clarkson apartamentul. Îi vor „diseca“ simțul estetic în momentul în care vor ieși pe ușă și probabil or s-o critice că „nu are ceva dungat. Toată lumea are acum ceva zebrat prin casă“, îmi explică ea. O apăsa ideea că prietena ei, Shelley - care are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
solitarilor, și ce tragedie cea a singurătății sale! Ceea ce îl zbuciumă, ceea ce-i permite să sondeze abisurile tragediei umane îi e sentimentul morții, dar al morții de fiece clipă, e faptul că se simte murind în fiece clipă, că-și disecă leșul propriului suflet, și cu câtă minuțiozitate! În căutarea timpului pierdut! Mereu pierdem timpul. Ceea ce se numește a câștiga timp înseamnează a-l pierde. Timpul: iată tragedia. „Cunosc acele dureri de artiști tratate de artiști: sunt umbra durerii, nu trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
zici nu rezultă «necesarul», ci «contingentul», ca modalitate alethică, he, he, he!”. Poți să faci o discuție interesantă în orice domeniu, fără să ai prea multe cunoștințe, doar discutând discursul celuilalt care pretinde că știe și pe care tu îl diseci logic. Știi cum scria pe foaia matricolă a lui Hegel? „Incult, dar bun la logică.” Noa! Ca să nu mai vorbim că te poți „juca” cu tot felul de relații formale în mai multe lumi posibile, vorba lu’ tata Hintikka. Noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
văzut măștile de pe chipurile oamenilor cu halate cum se scurg și de sub ele apărea o alta, mai strălucitoare, un număr nesfârșit de măști care priveau cu razele Roentgen ale ochilor prin Mama (prin ea nu! prin ea nu!) și o disecau, îi făceau autopsia pe fiecare organ, os, disecau și vorbele mamei și moleculele poșetei și fibrelor ciorapilor și gândurilor spuse cu glas tare, vedea gândurile așa cum Camil Petrescu vedea ideile-iele, al ielelor-gând, al ielelor-dorință, al ielelor singure, al celor pline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
se scurg și de sub ele apărea o alta, mai strălucitoare, un număr nesfârșit de măști care priveau cu razele Roentgen ale ochilor prin Mama (prin ea nu! prin ea nu!) și o disecau, îi făceau autopsia pe fiecare organ, os, disecau și vorbele mamei și moleculele poșetei și fibrelor ciorapilor și gândurilor spuse cu glas tare, vedea gândurile așa cum Camil Petrescu vedea ideile-iele, al ielelor-gând, al ielelor-dorință, al ielelor singure, al celor pline cu sânge gânditor, al celor țipate sau ascunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Așa și Alimentară, oprindu-se tăcută și singură și ocolită, dar accepta pentru că-și înțelegea singurătatea și dușmănia celor din jur, recunoștea că era un fel de experiment al unor ființe nevăzute, poate noaptea în somn îi furau sufletul, îl disecau, studiindu-l sau poate ea diseca lumea cu întrebări și întrebările îi erau furate în momentele albe de singurătate, stropite de armoniile muzicii de jazz, de swing-urile sau rock-urile care îi răcoreau sufletul și atunci i se sustrăgeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și singură și ocolită, dar accepta pentru că-și înțelegea singurătatea și dușmănia celor din jur, recunoștea că era un fel de experiment al unor ființe nevăzute, poate noaptea în somn îi furau sufletul, îl disecau, studiindu-l sau poate ea diseca lumea cu întrebări și întrebările îi erau furate în momentele albe de singurătate, stropite de armoniile muzicii de jazz, de swing-urile sau rock-urile care îi răcoreau sufletul și atunci i se sustrăgeau, descoperite, răspunsurile. Își propusese să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
un concept inventat de Mama. De ce Mama? Pentru că suntem singurele ființe care posedă înalta știință a raportării. Dacă eu nu m-aș raporta la tine, n-aș avea bucuria de a trăi știind că cineva mă urmărește, mă analizează, îmi disecă sufletul, încearcă să descopere sensul faptelor. Dar eu, Mamă? La ce mă raportez? La mine. Poți la fel de bine trăi prin alții așa cum lumea există datorită soarelui. Suntem, una alteia, planetă și satelit. Nu, Mamă, tu ești căpușa mea, eu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
refugiau în găurile lor construite pe ruinele celor vechi, fără a mai mișuna prin dedesubturile lumii, ca și cum depresia poeților îi lovise și pe ei. Stăteau ore, zile, luni, în găuri adunați mai mulți sau solitari, punând la cale ceva sau disecând altceva, ce guvernanților de deasupra le scăpa. Aceasta n-ar fi însemnat nimic dacă sus, în cenacluri, nu s-ar fi divizat operele pe curente, influențe, moșteniri, răstălmăciri, încătărămate în reguli, încopciate în stiluri, bătute în cuie pe genuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
experiment să ajungă la nașterea propriu-zisă, spuse el. Eu încercam să obțin un fetus. — Un fetus, nu un animal? Dacă fetusul transgenic supraviețuia opt sau nouă săptămâni înainte să fie avortat spontan, ar fi existat o diferențiere suficientă ca să poată diseca fetusul și să avanseze în înțelegerea vorbirii la maimuțe. — Te așteptai ca fetusul să moară? — Da. Speram doar să-l țină suficient de mult ca să ... — Și apoi aveai de gând să tai fetusul? — Să îl disec, da. — Genele tale proprii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
diferențiere suficientă ca să poată diseca fetusul și să avanseze în înțelegerea vorbirii la maimuțe. — Te așteptai ca fetusul să moară? — Da. Speram doar să-l țină suficient de mult ca să ... — Și apoi aveai de gând să tai fetusul? — Să îl disec, da. — Genele tale proprii, propriul tău fetus ... ai făcut asta ca să ai ceva de disecat? Se uita la el ca și cum ar fi fost un monstru. — Lynn, a fost un experiment. Facem genul ăsta de lucruri tot ... Se întrerupse. Nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]