781 matches
-
a plantat vită de vie pe terenul reclamantei. 40. Cerând informații de la primărie în privința neexecutării, reclamantei i s-a răspuns că executarea nu era posibilă din cauza penuriei de carburant, în absența unei persoane specializate în utilizarea unui buldozer, în contextul disensiunilor existente în cadrul primăriei între Oficiul de amenajare a teritoriului și Oficiul juridic. 41. Prin adresa din data de 28 februarie 1997 Judecătoria Craiova a comunicat Ministerului Justiției că executarea nu se putea face fără sprijinul primăriei, întrucât doar această putea
RAPORTUL COMISIEI din 20 iunie 2000 pronunţat în cauza C.C.M.C. împotriva României (Plângerea nr. 32.922/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128935_a_130264]
-
zeilor greci. Deși a tăcut o perioadă de timp, fostul președinte al României, domnul Emil Constantinescu a ieșit public cu declarații fulminante. În „Jurnalula Național” din 6 septembrie 2012 , domnia sa afirmă că Traian Băsescu a divizat populația Românie, a produs disensiuni chiar în cadrul familiilor din țara noastră. Care va fi destinul acestui om ce folosește ca principală armă intriga și mașinațiunile de culise, nu este greu de spus. Până la urmă, acest Popeye modern va face valuri foarte mari, va provoca un
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
Național Liberal. Dar Carol al II-lea, care instaurase În țară o autentică dictatură personală Încă din iunie 1930, l-a numit prim-ministru nu pe președintele partidului, ci pe tânărul Gheorghe Tătărăscu, fapt ce avea să sporească deruta și disensiunile În viața politică românescă. La expirarea celor patru ani de guvernare liberală, În 1937 Dinu Brătianu se pronunță pentru trecerea P.N.L. În opoziție, Însă Gh.Tătărăscu acceptă cererea regelui de a forma un nou guvern. După alegerile din 20 decembrie
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
împotriva lui Cuza îl determinau pe I.C. Brătianu să organizeze o importantă acțiune de susținere a celui dintâi, care presupunea și trimiterea unor telegrame în care expeditorii din diferite județe ale țării își exprimau întregul lor sprijin pentru domnitor 138. Disensiuni firești apăreau în rândul clasei politice de la București nu doar în jurul subiectului prințului străin, ci și în jurul "problemei agrare". Pentru un guvern nou, unit, modul în care erau reglementate relațiile agrare nu-i putea rămâne indiferent primului ministru Barbu Catargiu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Rosetti. Reprezentantul Austriei, Eder, acredita și el posibilitatea transformării României în republică ce urma a fi condusă, în viziunea sa, de I.C. Brătianu ori N. Golescu, C.A. Rosetti având rolul de a pregăti terenul pentru o asemenea acțiune 377. Disensiunile politice de la București avuseseră cu siguranță un rol determinant în reîntoarcerea lui Brătianu la Berlin și intensificarea acțiunilor prin care Carol urma să fie convins să accepte tronul României. Activitatea pe care o desfășura în această perioadă era remarcată și
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
fiind pictorul care își permite și are curajul, forța de a fi serios, interiorizat, adâncit în sine. Tocmai din această cauză, opera sa este un pas extrem de important ce ne arată nouă, spectatorilor, în ce direcție merge pictura europeană după disensiunile, oscilațiile postmodernismului." Ludmila Saulenco, critic de artă, Odessa-Ucraina CARMEN MIHALACHE Născută la 18 februarie 1953, Podu Turcului, Bacău, este absolventă a Facultății de Litere, Universitatea București. Critic de teatru (membră a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, Secția română), eseist
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
ceea ce întreprindea, îi recomanda oameni de valoare pentru posturile regale, l-a incitat pe rege, la sfârșitul Războiului de 100 de ani, să-i înfrunte pe englezi. Agnès a fost lângă suveran în perioada recuceririi Normandiei (1449-1453). Au apărut însă disensiuni între ea și Delfin, viitorul rege Ludovic al XI-lea (1461-1483), deranjat de implicarea frumoasei curtezane în politica regatului francez și de încrederea acordată de suveran. Atașată de activitatea militară a regelui Carol al VII-lea, însărcinată fiind, Agnès a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
destinatar primește același sens în momentul receptării lui de către interlocutor. Specific comunicării interculturale este faptul ca protagoniștii ei nu au aceleași referințe culturale sau nu utilizează aceeași limbă. Astfel, când acest proces de cunoaștere prin comunicare este îngreunat apar deseori disensiuni între grupurile de referință, ceea ce numim conflict. În viziunea multora acest lucru înseamnă existența agresivității. Cercetătorii contemporani tind să elimine aceasta prejudecată prin abordarea lui ca o ocazie. Într-adevăr conflictul poate fi o ocazie pentru ca în viitor relațiile să
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
un străin. Scopul acestui tip de comunicare este acela de a-i arăta interlocutorului nostru ca deși suntem diferiți, toți avem aceleași drepturi, baza pentru o comunicare deschisa fiind constituita din respect reciproc. În context intercultural neînțelegerile pot provoca deseori disensiuni. De aceea se folosește tehnica numită: asigurarea feed-back-ului. A verifica o decodare pentru acuratețe se numește feed-back și folosirea lui îmbunătățește calitatea comunicării. Fără el este ușor să devii un ascultător pasiv niciodată neștiind sigur dacă ai înțeles mesajul vorbitorului
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
influenței asupra deciziilor suveranului, derivată din necesitățile fiscale mereu crescânde ale țării, a condițiilor ce li se ofereau pentru acordarea sfatului și ajutorului, obținând noi concesii și privilegii. Principii vor profita însă de nenumărate ori de atitudinea diferită și de disensiunile ivite în rândul stărilor, pentru a menține un permanent echilibru și, în acest fel, unitatea propriilor teritorii, la fel ca și autoritatea proprie. Particularitatea intereselor și aici putem vorbi de dreptul războiului privat (Fehde) al nobilimii, de privilegiile orașelor etc.
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de care se simțea amenințată după războiul din 1870-1871. În această încercare, Germania căuta aliați cu care să nu rivalizeze, așa cum era de pildă cazul Marii Britanii în problema coloniilor. Urmărind să contracareze influența Rusiei în Balcani, Austro-Ungaria se alia Germaniei. Disensiunile nu vor întârzia să apară. Bismarck a putut neutraliza efectele unei alianțe austro-germane amenințătoare pentru Rusia, negociind în 1884 un tratat secret ruso-german, pentru a împiedica Rusia să caute un aliat în Franța 452. Congresul coloniilor constituie un moment în
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
coarne!“ Remarcabilă aici, ca de altfel în mai toate comediile timpului, e senzația de „copie de pe natură“, de fidelitate cvasi-documentară; invocarea nostalgică a panachidei și lectura romanelor franțuzești constituie unul din sincronismele epocii, din care nenumărate perechi conjugale își extrăgeau disensiunile lor. „În adevăr, începutul civilizației - scrie V. Alecsandri - îl datorim sexului frumos (termin foarte potrivit pentru damele societății de la 1828, care au fost înzăstrate cu o frumuseță proverbială). Ele mai întâi au primit o educație îngrijită în pensioanele din Iași
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
desigur, imperfect - pentru fenomenul decuplării aparatului politic față de societate și cetățeni. În mod evident, răspunsul la această întrebare este unul nu doar științific, ci și ideologic. El se configurează pe cel puțin două dimensiuni. În primul rând, se suprapune pe disensiunile dintre adepții democrației directe (cu formele sale actualizate, precum democrația participativă) și cei ai democrației reprezentative (susținători ai parlamentarismului, ai diverselor forme de corporatism etc.). Din motive evidente, primii înclină să susțină teza necesității "redemocratizării" sistemelor de guvernare actuale, fiind
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
avea în comun atât cu versiunea din 1890, cât și cu cea din 1930, este faptul că toate au apărut ca răspuns la transformări și crize sociale și culturale semnificative. Acestea se reflectă în mișcarea pentru drepturi civile, în asasinări, disensiuni în cadrul culturii predominante a clasei de mijloc, cultura drogurilor, interesul sporit față de mediu și, desigur, războiul din Vietnam. Toate aceste probleme sunt evocate în jurnalismul literar în publicații precum Esquire, al cărei editor era Harold Hayes, Village Voice și Rolling
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
târziu. Revoluția, care detronează regele și inventează cetățeanul, nu creează însă și cetățeana 25. Dezbaterile cu ocazia sărbătoririi Bicentenarului Revoluției, în 1989, au scos la iveală răspunsuri nuanțate cu privire la rolul femeilor 26. Analizate în complexitatea lor, ies la suprafață cauzele disensiunilor. Femeile sunt pentru revoluționari ființe greu de intuit, cu vocația discreției, a secretului, a țesăturii de intrigi, "agenți ai trecutului". După Revoluția franceză, prezența femeilor devine mai ștearsă, predominant devine imaginarul eroic, în care femeile nu mai ocupă nici un loc
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de criză: din pricina patriarhului său (contestat atât în sânul Bisericii, de cei tineri, cât și de societatea civilă, cel puțin pentru faptul că a contrasemnat decretele lui Nicolae Ceaușescu de dărâmare a bisericilor), din pricina nepotismului care funcționa și aici, a disensiunilor cu Biserica Greco-Catolică; au venit apoi scandalurile mai mici sau mai mari legate de Catedrala Mântuirii Neamului, de cazurile de invertire a unor călugări și clerici, de schingiuirea și moartea călugăriței Irina Cornici de la Tanacu, în 2005 etc. Actualmente, imaginea
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
mi-am repudiat țara, măcar pentru faptul că mai rămăseseră în ea destui curajoși. În decembrie 1989 am fost exaltată, frenetică, tulburată: asistam la un catharsis în toată legea. La începutul anului 1990 am devenit intrigată în fața viesparului politic, a disensiunilor, ranchiunelor, frustrărilor, violențelor tutelate de regimul Ion Iliescu. Am avut parte de un al doilea catharsis în perioada 22 aprilie - 13 iunie 1990, când a avut loc acel ritual de grație numit fenomenul „Piața Universității”. Cred și știu că atunci
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
deschiderea pieței unice pentru produsele și capitalurile care provin din zona centrală și orientală a continentului (Torreblanca, 2001). Dar, chiar dacă existența unei probleme comune era obiectul consensului între statele membre (Friis, 1998), soluția problemei era încă o sursă de dezacorduri. Disensiunea se referea la instrumentele de gestionare a relațiilor est-vest și mai ales la decizia de a accepta printre alternativele posibile și pe aceea de a admite țările foste comuniste în interiorul Uniunii Europene. O primă schimbare s-a petrecut odată cu deschiderea
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Europa să continue să trăiască din punct de vedere politic printr-o înlănțuire a deciziilor democratice, trebuie să ne angajăm mai mult pe plan politic în sensul cel mai bun al cuvântului, și trebuie ca politica să implice planul ideilor. Disensiunea este oxigenul politicii. Dacă noi construim mecanisme care încurajează disensiunea, probabil încetinim luarea hotărârilor, dar realizăm consensul democratic real225. Dezbaterea constituentă europeană a fost întemeiată pe argumentații care au caracterizat-o ca pe un proces deliberativ îndreptat spre crearea consensului
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
printr-o înlănțuire a deciziilor democratice, trebuie să ne angajăm mai mult pe plan politic în sensul cel mai bun al cuvântului, și trebuie ca politica să implice planul ideilor. Disensiunea este oxigenul politicii. Dacă noi construim mecanisme care încurajează disensiunea, probabil încetinim luarea hotărârilor, dar realizăm consensul democratic real225. Dezbaterea constituentă europeană a fost întemeiată pe argumentații care au caracterizat-o ca pe un proces deliberativ îndreptat spre crearea consensului pe principiile constitutive ale ordinii politice a Uniunii Europene. Totuși
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
socială, discursul european ar putea să ascundă un potențial risc pentru legitimarea governance: în încercarea de construire a unei baze de consens transnațional, riscând astfel să elimine una dintre dimensiunile esențiale ale "creării democrației", aceea a conflictului politic, sau dimensiunea disensiunii. 4.4. Conceptul de "cetățenie" în discursul european asupra democrației Modelul de democrație europeană prezintă o configurație de tip didactic care pune în legătură legitimitatea cu capacitatea de a face regulile, în special normele juridice (law making), și cu responsabilitatea
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
fapt, și ancorele sau obligațiile pe care le are democrația transnațională cine controlează și care este cadrul de control și care sunt actorii cărora li se recunoaște dreptul-datorie de voice (Hirschman, 1970), de participare la construirea consensului sau la exprimarea disensiunii. După cum am afirmat la începutul acestei lucrări, definirea publicului și a publicului de referință nu este neutră din punct de vedere politic. Procesele de construire a democrației identifică, de fapt, actorii care au funcția de a da stabilitate instituțiilor pentru că
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
niciuna dintre puterile occidentale nu a cerut cu insistență organizarea unui proces adevărat. Departamentele pentru Europa de Est din Washington, Londra și Paris ar fi trebuit să știe că linșarea conducătorului de foștii săi colaboratori nu putea duce decât la controverse și disensiuni și la preluarea puterii de către fosta garda, care de-abia aștepta să se cloneze ca să rămână actorul principal al noilor timpuri. 3. Credeți că Revoluția din decembrie 1989 a fost inevitabilă? Care a fost impactul ei asupra României postcomuniste? Într-
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
apel la „neamestecul în afacerile interne ale altui stat”, care avea să devină în anii următori un laitmotiv pentru politica externă al ambelor state. În același an, Tito a făcut o vizită oficială la Moscova, dând lumii un semnal că disensiunile dintre cele două țări se diminuau sensibil. Până la o normalizare totală mai era însă mult. La înapoiere a făcut o escală la București, dar „evenimentul nu a fost suficient pentru a determina Iugoslavia să adere la alianța militară a statelor
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
politic determinat de desprinderea georgiștilor a fost, totuși, redus. De la o întrunire la alta, obiectivele noii grupări politice se limpezeau. La Constanța, referindu-se la intransigența liberalilor în privința Restaurației, precum și la metodele autoritare folosite de Vintilă Brătianu pentru a rezolva disensiunile din interiorul partidului, Gheorghe Brătianu declara că formațiunea sa politică dorea "o înnoire a unei concepții învechite și o înnoire de metode". La Cluj erau precizate alte deziderate: "Vrem întoarcerea adevăratului liberalism, care înseamnă libertatea de conștiință și descătușarea energiilor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]