1,217 matches
-
lui Nicu, sigur nu m-aș fi apucat de lucru. Dacă lipsa creează organul, trecerea chitarei prin mâinile mele poate să fi generat nevoia de-a mângâia rotunjimi feminine, fără să-mi smulgă cineva obiectul plăcerii. Cazuistică demnă de-o disertație psihanalitică! Să-mi fie cumpărată o chitară, așa cum peste ani aveam să-i cumpăr eu (degeaba) fiului meu, era exclus. Tata avea intenții educative precise, și nu ezita să le aplice folosind o curea îngustă, secționată dintr-un cauciuc de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
din Facultatea de Fizică, dar și din alte facultăți sau institute din țară și din străinătate. La „Revista Științifică «V. Adamachi»” au acces profesorii din învățământul preuniversitar, dar și studenții și masteranzii care își pregătesc lucrarea de diplomă sau de disertație. Facultatea pune la dispoziție studenților o sală de internet, iar biblioteca Facultății de Fizică, informatizată, are un fond de peste 100.000 de volume. Facultatea are trei rețele de calculatoare pentru activitatea didactică și peste 100 de calculatoare personale în laboratoarele
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
La sfârșitul semestrului II al primului an de studiu, se organizează o practică în cadrul căreia studenții se familiarizează cu temele și direcțiile de cercetare din laboratoarele Facultății, urmând ca fiecare să-și aleagă subiectul pentru lucrări de licență, apoi de disertație. Astfel, o parte din ei sunt încluși în colectivele de cercetare, publică lucrări științifice împreună cu cadrele didactice, constituind „materia primă” pentru specializările de masterat și mai ales ca viitori doctoranzi. După anul 1990, laboratoarele didactice s-au îmbogățit cu aparatură
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
art. cit., pp. 27-28). 253 Ioan C. Filitti, "Penitenciarele române de la 1828 la 1834. Ocupația rusească și Regulamentul Organic", în Revista de Drept Penal și Știință Penitenciară, București, 1936, p. 14. 254 Constantin Moroiu, profesor de drept la Sf. Sava, "Disertație pentru îndreptarea pușcăriei din București" (1833), în Ovid Stănciulescu, Cercetări asupra regimului penitenciar roman din veacul al XIX-lea, Tipografia Fondul Cărților Funduare, Cluj, 1933. 255 Anastasie Panu, "Dispoziții privitoare de închisorile publice în Moldova" (1855), ibidem. 256 Michel Foucault
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Newton, având o cauză similară celei fizice, ca un fenomen natural. Pentru a-și traduce în viață concepția, Prochaska a mai făcut apel la vechiul concept aristotelic de "senzorialitate generală", căruia îi dă însă o nouă accepție. În lucrarea sa, Disertație asupra funcțiilor sistemului nervos, Prochaska vorbește de un sector distinct al acestui sistem care funcționează pe principiul reflexului. Influențele venite din exterior se propagă în interiorul organismului cu viteză mare, pe calea lungimii fibrelor nervoase, care funcționează asemenea unui sistem mecanic
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
are loc doar prin excitarea nervilor coarnelor anterioare, unde au putut fi separate căile cu funcții senzoriale de altele cu funcții motorii. Nimeni până la Bell n-a putut demonstra experimental acest lucru. Descoperirea lui, a expus-o însă doar în disertații cu circulație foarte restrânsă. De aceea, la acea vreme, contribuția lui aproape că nici n-a fost cunoscută. Aceasta a putut fi făcută publică doar ulterior când, independent de el, un alt cercetător, François Magendie (1783-1855), a ajuns la același
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și că unele din aceste zone sunt generatoare de mișcări aparte, diferite de celelalte mișcări. După zece ani, în Analele Societății Regale de Filosofie s-a mai găsit loc pentru o altă comunicare a lui Hall, pentru o a doua disertație a acestuia. În această lucrare, Hall a lansat o altă ipoteză, după care măduva spinării repre-zintă doar un etaj al reflectării reflexe, a cărei unitate funcțională este arcul reflex. Această disertație s-a făcut prin referire la date de fiziologie
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
altă comunicare a lui Hall, pentru o a doua disertație a acestuia. În această lucrare, Hall a lansat o altă ipoteză, după care măduva spinării repre-zintă doar un etaj al reflectării reflexe, a cărei unitate funcțională este arcul reflex. Această disertație s-a făcut prin referire la date de fiziologie și clinice prin care s-a susținut că funcționarea creierului respectă același principiu reflex ca și funcționarea cordonului spinal. Argumentul principal al lui Hall a fost acela că, în cazul în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mare nu poate fi gândit) decurge existența sa, astfel existența este privită ca o perfecțiune și prin urmare poate fi afirmată ca un predicat a lui Dumnezeu. În realitate rezultă numai că "dacă Dumnezeu este posibil atunci el există". În "Disertația metafizică", Leibniz încearcă să arate că Dumnezeu există cu necesitate: "Dumnezeu este ființa absolut perfectă. Existența necesară este o perfecțiune. Deci dacă Dumnezeu există atunci există cu necesitate"230. Din perspectiva lumilor posibile, dacă avem trei lumi posibile W1, W2
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
aparținînd unui anumit număr de genuri discursive: să schimbe cîteva cuvinte cu un necunoscut pe stradă, să scrie o carte poștală unor prieteni, să cumpere un bilet de tren de la un ghișeu etc. Dar nu toată lumea știe să redacteze o disertație filosofică, o pledoarie adresată Consiliului de Stat sau o moțiune la un congres sindical. În acest caz, este vorba de o manifestare foarte clară a inegalității sociale: numeroși locutori sînt desconsiderați pentru că nu știu să comunice cu ușurință în cadrul anumitor
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
regulilor de organizare în vigoare într-un grup social determinat: reguli care guvernează o narațiune, un dialog, o argumentație etc.; reguli care se referă la planul textului (un fapt divers nu poate fi împărțit în același mod ca și o disertație sau un ghid de utilizare etc.), la lungimea enunțului etc. Discursul este orientat El este orientat nu numai pentru că este conceput în funcție de locutor, ci și pentru că se desfășoară în timp, într-un mod liniar. Într-adevăr, discursul se construiește în funcție de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
anumit tip de modificare a situației la care participă. Această finalitate se definește răspunzînd la întrebarea implicită: "Sîntem aici pentru a spune sau a face ce?"15 Participarea la o conversație are ca scop menținerea unei legături sociale, redactarea unei disertații vizează etalarea unor aptitudini pentru a obține o evaluare etc. Finalitatea poate fi și indirectă: publicitatea vizează să seducă pentru ca, mai apoi, să vîndă un produs. Determinarea corectă a finalității este indispensabilă pentru ca destinatarul să aibă un comportament adecvat față de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pe care o studiază lingvistica textuală. A stăpîni un gen discursiv înseamnă a fi conștient de modurile de înlănțuire a constituenților săi la diferite niveluri: la nivel frastic, dar și la nivel superior. Aceste moduri de organizare pot fi învățate: disertația, sinteza etc. se predau în școală; alte genuri pot fi învățate prin impregnare. Un gen elementar ca proverbul este constituit dintr-un singur enunț structurat în mod binar ("Așa tată / așa fiu"). Pe lîngă genuri cu o organizare textuală rigidă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
etc. se predau în școală; alte genuri pot fi învățate prin impregnare. Un gen elementar ca proverbul este constituit dintr-un singur enunț structurat în mod binar ("Așa tată / așa fiu"). Pe lîngă genuri cu o organizare textuală rigidă ca disertația, există unele care urmează o anumită schemă, precum conversația familiară. O conversație începe cu vorbe ritualizate despre vreme, sănătate etc. și se termină cu saluturi și promisiuni de a se revedea; între cele două momente, co-enunțiatorii iau cuvîntul în mod
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Editura Humanitas, București, 1998, pp. 120-137. 10 Francis Bacon, "Aforisme și sfaturi despre ajutoarele de dat minții și pentru producerea luminii naturale", în Despre înțelepciunea anticilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p. 222. 11 Toma D'Aquino, De magistro - disertații despre adevăr, Editura Humanitas, București, 1994, pp. 143-146. 12 A. Bailly, Dictionaire grec-francaise, Hâchette, Paris, 1985, pp. 584-585. 13 Francis E. Peter, Termenii filosofiei grecești, Editura Humanitas, București, 1993, p. 74. 14 Platon, Symposion, 211 a-c, în Banchetul și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a) Cel de al patrulea termen pe care-l analizăm este acela de "mit", care în Poetica lui Aristotel apare cu sensul de intrigă, structură narativă, "fabulație". Antonimul si contrapunctul lui este logos. "Mitul" este narațiunea, povestirea ca gen opus disertației dialectice, expunerii ; el reprezintă, de asemenea, exprimarea irațională sau intuitivă în contrast cu exprimarea filozofică sistematică : mit este tragedia lui Eschil în comparație cu dialectica lui Socrate. *15 Mitul", un termen îndrăgit de critica modernă, este asociat cu o importantă sferă de gândire, care
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Comedie a lui Dante si Paradisul pierdut al lui Milton sunt potrivite a fi supuse, cu titlu experimental, unei analize formaliste. Croce, refuzând să considere Divina Comedie drept un poem o reduce la o serie de pasaje lirice întrerupte de disertații pseudoștiințifice. în ochii lui atât formula "poem lung", cât si formula "poem filozofic" sunt contradictorii. Estetismul generației trecute, așa cum îl găsim exprimat de un scriitor ca Logan Pearsail Smith, consideră Paradisul pierdut ca un amestec de teologie demodată și de
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Ele adoptă o concepție atomistă despre opera literară, apreciind caracterul poetic relativ al materialelor ei componente, nu caracterul poetic al operei în ansamblul ei, si aceasta poate subordona scopurilor ei numeroase elemente care, desprinse din context, n-ar fi decât disertații abstracte. Și Dante și Milton au scris atât tratate cât și poeme, fără să le confunde pe unele cu celelalte. Milton, gânditor independent în teologie, a scris disertația De doctrina Christiana cam în perioada în care a compus Paradisul pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
scopurilor ei numeroase elemente care, desprinse din context, n-ar fi decât disertații abstracte. Și Dante și Milton au scris atât tratate cât și poeme, fără să le confunde pe unele cu celelalte. Milton, gânditor independent în teologie, a scris disertația De doctrina Christiana cam în perioada în care a compus Paradisul pierdut. Oricum am defini natura acestui poem (epopee, epopee creștină sau poem epic-filozofic) și în duda intenției lui declarate de "a arate înțelepciunea căilor Domnului", el urmărea un scop
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
În Istoria ideilor mele, succinta și densa lui autobiografie. Istoria, ca domeniu de cunoaștere, Îl interesa de pe atunci, În mod eminent, motiv pentru care frecventa biblioteca prințului Grigore Sturdza și organiza o „societate studioasă“, În cadrul căreia a și făcut o disertație despre Importanța și utilitatea istoriei (1866). Ideile Însușite aminteau de Volney, Guizot, Michelet, pe linia unei valorizări a trecutului ca dinamică socială, cultură, civilizație. Istoria În sensul definit de tânărul studios era chemată apoi să pună În lumină „ideile libertății
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
din Giessen, tânărul Învățat realizând astfel o analiză comparată a istoriei civilizației, Întemeiat mai ales pe T. H. Buckle, J. Draper, F. Guizot, W. Lecky. Aproape concomitent, el a obținut aceeași calificare și În drept, la Universitatea din Berlin, cu disertația De publicanorum Romanorum historia ac natura iuridiciali, titlu ce Îi va Îngădui să profeseze apoi ca procuror și avocat. Un eveniment de seamă a avut loc la finele stagiului său academic peste hotare. Câțiva tineri, În frunte cu Eminescu și
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
atâta interes În epocă și mai târziu ca A.D. Xenopol. Dimensiunea teoretică a operei sale a produs reacții semnificative atunci, ca și ulterior. Teoria istoriei a fost amplu comentată de specialiști, tradusă În spaniolă, folosită În diverse studii, inclusiv În disertații doctorale, precum acelea Întocmite de Octavian Buhociu, Gheorghe Toma, Paul A. Hiemstra, Angela Giustino Vitolo. Nu se poate evalua o asemenea prezență intelectuală, creatoare, civică, fără a ține seama de multitudinea manifestărilor și de stăruința cu care a urmărit ideile
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
societatea "Iubitorilor de matematici și fizică". Pe lângă dezvoltarea cunoștințelor, antrenarea tinerilor în astfel de organizații urmărea să cultive acestora și sentimente patriotice. În acest sens s-a înființat la 1930 și Societatea de lectură "Mihai Eminescu" în cadrul căreia elevii prezentau disertații din literatura națională și organizau serbări publice cu program literar-artistic. Titlurile disertațiilor elevilor de clasa a VII-a, prezentate în anul 1930, sunt relevante pentru a reda preocupările viitorilor absolvenți: din 33 de analize, zece vizează diferite aspecte ale vieții
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
astfel de organizații urmărea să cultive acestora și sentimente patriotice. În acest sens s-a înființat la 1930 și Societatea de lectură "Mihai Eminescu" în cadrul căreia elevii prezentau disertații din literatura națională și organizau serbări publice cu program literar-artistic. Titlurile disertațiilor elevilor de clasa a VII-a, prezentate în anul 1930, sunt relevante pentru a reda preocupările viitorilor absolvenți: din 33 de analize, zece vizează diferite aspecte ale vieții, dar și ale creației artistice și politice ale poetului Mihai Eminescu. La
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în mediul literar conferit de școală. După un debut cu succes, în 1924, la cenaclul literar Muguri cu poezia "Floare-albastră" apreciată de public și colegi, tânărul licean a fost propus pentru participarea la concursul Tinerimii Române unde a prezentat o disertație pe tema "Dezvoltarea teatrului românesc", câștigătoare a premiului II. Momentul înmânării premiului este redat cu emoție în memoriile scriitorului: Un domn în vârstă îmi întinse o diplomă cu chenar înflorat, aurit; îmi strânse mâna, rosti câteva cuvinte; primii, de asemeni
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]