912 matches
-
Securitate cam prea cordială și nițel masochistă. Să-l fi stimat atât de mult Securitatea pe Botez încât să-l trateze aproape amical cu scopul de a-l întâlni pentru a se lăsa constant urecheată că e una din cauzele disidenței lui Tudoran? Avansăm printr-o nebulozitate opacă și numai desecretizarea dosarului lui Mihai Botez ar da contur unui profil până atunci captiv al unui derutant joc de lumini și umbre. Puse în balanță cu gentilețea și generozitatea recuperatoare ale lui
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
de vreme să-și părăsească țara și a pledat pentru drepturile sale în mod transparent, prin forme publice de protest, de la exprimări categorice în cadrul reuniunilor literare la petiții adresate autorităților, până la cele mai înalte niveluri ale acestora, inclusiv Nicolae Ceaușescu. Disidența lui Dorin Tudoran a fost una remarcabil de riguroasă, perseverentă și fără cusur în promptitudinea ripostei la tot ceea ce i se părea injust într-o lume a injustiției ridicate la rangul politicii de stat. Nu a ratat, în acest sens
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
Nicolae Croitoru, Secretar al Comitetului Municipal al PCR: „Ce fel de legalitate este aceasta cînd securitatea își face de cap în această țară a nimănui?”; intră în greva foamei, dar numai atunci când simte intrarea glonțului pe țeavă etc., etc. Inventarul disidenței lui Dorin Tudoran va rămâne întotdeauna incomplet pentru că nu poate capta spiritul dindărătul unor acte. Un spirit ce slaloma printre fanioanele vieții și ale morții, printre spaime și tentații ale compromisului, trăindu-și disidența între speranță și deznădejde, prizonier al
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
glonțului pe țeavă etc., etc. Inventarul disidenței lui Dorin Tudoran va rămâne întotdeauna incomplet pentru că nu poate capta spiritul dindărătul unor acte. Un spirit ce slaloma printre fanioanele vieții și ale morții, printre spaime și tentații ale compromisului, trăindu-și disidența între speranță și deznădejde, prizonier al unei mari singurătăți. Sau, cu cuvintele sale, citat într-o „Notă” a Securității din 12.03.1983: „...în România nu există disidență, ci numai singurătate...” Alt cântec de trecut Akheronul Disidența lui Dorin Tudoran
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
vieții și ale morții, printre spaime și tentații ale compromisului, trăindu-și disidența între speranță și deznădejde, prizonier al unei mari singurătăți. Sau, cu cuvintele sale, citat într-o „Notă” a Securității din 12.03.1983: „...în România nu există disidență, ci numai singurătate...” Alt cântec de trecut Akheronul Disidența lui Dorin Tudoran, atât cât s-a lăsat cunoscută, frapează prin forță și tensiune. Băga groaza în partid și poliția lui politică pentru că, îl citez din nou pe Nicolae Manolescu, „de ce
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
compromisului, trăindu-și disidența între speranță și deznădejde, prizonier al unei mari singurătăți. Sau, cu cuvintele sale, citat într-o „Notă” a Securității din 12.03.1983: „...în România nu există disidență, ci numai singurătate...” Alt cântec de trecut Akheronul Disidența lui Dorin Tudoran, atât cât s-a lăsat cunoscută, frapează prin forță și tensiune. Băga groaza în partid și poliția lui politică pentru că, îl citez din nou pe Nicolae Manolescu, „de ce se temea Securitatea îndeosebi era radicalizarea atitudinii ostile a
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
de orientare potrivnică propagandei culturnicilor E. Barbu, C.V. Tudor, N. Dragoș, D. Săraru, A. Păunescu, I. Lăncrănjan, M. Ungheanu etc. Tenacitatea și durata rezistenței opuse de Dorin Tudoran, curajul său absolut eroic, diversitatea derutantă a opoziției sale, succesele în mediatizarea disidenței și a mesajelor răspicate că nu va ceda în pofida insistentelor amenințări cu suprimarea fizică - această stăruitoare și imperturbabilă revoltă provoca mari perturbări ale unui aparat represiv adesea surprins de duritatea comportamentului unui adversar atât de redutabil. Disidența lui Dorin Tudoran
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
succesele în mediatizarea disidenței și a mesajelor răspicate că nu va ceda în pofida insistentelor amenințări cu suprimarea fizică - această stăruitoare și imperturbabilă revoltă provoca mari perturbări ale unui aparat represiv adesea surprins de duritatea comportamentului unui adversar atât de redutabil. Disidența lui Dorin Tudoran își trăgea energia din dezinteresul pentru consecințele acțiunilor sale de periculoasă nesupunere la regim. Nu știa de frica morții, așa încât Securitatea nu-i putea lua mai mult decât o viață pe care dovedise în atâtea rânduri că
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
la rândul său, a ridiculizat și supus la grele cazne o poliție politică ale cărei puncte vulnerabile le-a scanat migălos și le-a țintit cu precizia unui lunetist de elită. Probabil și pentru că se compune din multe texte scrise, disidența lui Dorin Tudoran e elegantă și atentă la maniere. Noblețea îl obligă la politețe, astfel că lui Ceaușescu și altor capi ai nomenclaturii li se adresează cu „Excelență”. Meticulozitatea lui stilistică pare uneori epatantă dacă luăm în calcul momentul petrecerii
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
1983 începe cu un reproș cordial privind „scuzabilele inexactități de lectură” ale unor texte ale sale transmise cu câteva luni mai devreme de același post de radio. Această aplecare către cele mai mărunte detalii dă încă o măsură a rafinamentului disidenței lui Dorin Tudoran care reușea să-și păstreze distincția, puritatea morală, ba chiar și umorul în timpul unor incidente vibrând de agresivitate. Eu, fiul lor este o carte ce se cuvine citită filă cu filă, document cu document, pentru că rescrie povestea
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
și scriitorii nu au găsit căile de a păstra în conștiințe percepția acestui simț esențial încât și azi există pervertirea dreptului la proprietate nu doar la o anumită putere politică, dar și la simpli indivizi. Nicolae Manolescu vorbește de "o disidență artistică al cărei rol în dizolvarea comunismului nu merită a fi subapreciat". Este adevărat. Numai că acea disidență artistică a fost, din păcate, prea puțin coerentă și coalizată, încât gesturile individuale, sporadice, au fost mai degrabă ele dizolvate în magma
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
există pervertirea dreptului la proprietate nu doar la o anumită putere politică, dar și la simpli indivizi. Nicolae Manolescu vorbește de "o disidență artistică al cărei rol în dizolvarea comunismului nu merită a fi subapreciat". Este adevărat. Numai că acea disidență artistică a fost, din păcate, prea puțin coerentă și coalizată, încât gesturile individuale, sporadice, au fost mai degrabă ele dizolvate în magma comunistă. în același număr de revistă este și o foarte bună cronică a Ioanei Pârvulescu, o reluare mai
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
Wiesler, specializat în anchetarea celor care, în anii Cortinei de Fier, întrețineau relații cu jumătatea capitalistă a Germaniei, primește misiunea de a contabiliza fiecare mișcare a unui faimos scriitor, Georg Dreyman, suspectat, prin superbia cu care își gestionează succesul, de disidență. Mai mult - căci revanșa politică are, nu de puține ori, origini meschine - căsnicia perfectă a acestuia din urmă cu o frumoasă actriță e de natură să stârnească invidia Ministrului Culturii. În consecință, în apartamentul elegant al poetului sunt instalate microfoane
Cadavrul din debara by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7678_a_9003]
-
singura breaslă din lume care, la cea mai ușoară sau presupusă nemulțumire, ieșim în public să ne tânguim sau să ocărâm". Odinioară, ca și azi! Luptele interne continuă în anii '30 - '40, iarăși amintindu-ne episoade recente, cu tentative de disidență, de rupere a coeziunii organizației, cum a fost aceea de la Iași (anticiparea istoriei?) pe care o semnalează (denunță?) G. Topârceanu, într-o scrisoare pe care i-o trimite lui Corneliu Moldovanu, președintele din acel moment al S.S.R. "Trei dintre ei
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
unei generații inițial marginale care se rupe de sistem atât estetic, cât și etic, pentru care noul cinematograf constituie și un manifest de generație. Termenii rupturii sunt nu întâmplător „politici”, Noul Cinematograf Român se articulează inițial ca o formă de „disidență” într-un climat „neosecuristic”, iar terminologia economiei socialiste utilizată evident ironic reapare la suprafață cu regizori precum Sergiu Nicolaescu. Valerian Sava scrie o minuțioasă cronică a metamorfozelor, fracturilor, dilemelor refondării cinematografului românesc, o istorie de interval generaționist urmărind tocmai ecloziunea
Ultimul Val – cronica unei generații by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4937_a_6262]
-
au indus în rîndul "enoriașilor" fervoarea, ci greața și plictisul". De remarcat franchețea cu care autorul îi amintește aci și pe acei poeți despre care cei mai mulți contemporani preferă a păstra deocamdată tăcerea, fie pentru că au pozat într-un soi de disidență "de cafenea" (Eugen Jebeleanu), fie pentru că mai sînt în viață (Nina Cassian, Adrian Păunescu). Resortul intim al acestei nedemne prestații îl constituia beneficiul material asigurat de partidul unic mercenarilor săi. Beneficiu care indica tăios diferența dintre trădare și demnitatea celor
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
și felul în care este rostit, prin cuvîntul asociat cu imaginile, unele inedite, selectate de-a lungul timpului scurs peste oraș, imagini din care se poate desprinde traseul sinusoidal al Bucureștiului de ieri și de astăzi. Lipsa unei mișcări de disidență, de opunere față de ideologia comunistă și față de nebunia lui Ceaușescu a avut urmări nefaste și asupra orașului care tăcut și poate resemnat a suportat întunecarea minților noastre. Alienarea ce ne-a bîntuit și ne bîntuie se întinde ca o boală
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
rupturi. Una dintre ele (cea mai dureroasă, probabil) este cea survenită între PNȚ și dr. Nicolae Lupu. Fruntașul țărănist este ademenit, la începutul anului 1946, de câțiva profitori și colaboraționiști, să se rupă de marele partid și să înființeze o disidență, care, pe de-o parte, să colaboreze cu guvernul Petru Groza, iar pe de alta, să sub- țieze falanga din jurul lui Iuliu Maniu. Chiar dacă operațiunea este de la bun început sortită eșecului, din cauză că prestigiul lui Maniu și al PNȚ erau inatacabile
Patru luni cât patru decenii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3298_a_4623]
-
urmă compuneam un discurs "dedicat luptei pentru pace", în cadrul mascaradei ordonate de sus (în timp ce România făcea un profitabil export de arme). Nu mă puteam eschiva fiindcă tocmai refuzasem să compun o telegramă de felicitare pentru tovrășu' și eram în pragul disidenței. Colegul meu, om mai în vârstă, citind "compunerea" îmi reproșează lipsa totală a referirilor la dictator. Mă surprinde fiindcă de obicei îl ponegream împreună la cele mai înalte cote. Nu poate concepe, "...totuși, orice ar fi, așa se obișnuiește. Nu
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
contemporan. Dincolo de aceste foarte interesante precizări legate de propria sa artă poetică, Angela Marinescu face și cîteva observații legate de realitatea confuză a perioadei de tranziții. Cu lipsa de menajamente care îi caracterizează scrisul ea se referă la culpa intelectualilor, disidențe și false disidențe în perioada comunistă, rostul dezvăluirilor din dosarele CNSAS, chestiunea națională în contextul tragicelor evenimente de la Tîrgu-Mureș din martie 1990. Și aici ideile poetei sînt oarecum în răspăr cu opinia generală, lucru cu atît mai de mirare cu
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]
-
foarte interesante precizări legate de propria sa artă poetică, Angela Marinescu face și cîteva observații legate de realitatea confuză a perioadei de tranziții. Cu lipsa de menajamente care îi caracterizează scrisul ea se referă la culpa intelectualilor, disidențe și false disidențe în perioada comunistă, rostul dezvăluirilor din dosarele CNSAS, chestiunea națională în contextul tragicelor evenimente de la Tîrgu-Mureș din martie 1990. Și aici ideile poetei sînt oarecum în răspăr cu opinia generală, lucru cu atît mai de mirare cu cît cele trei
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]
-
fi sporit interesul biografiei: "Cu Delirul, Marin Preda devine un disident periculos, calitate care se mărește ca grad de periculozitate după apariția trilogiei romanești Cel mai iubit dintre pământeni " (p. 60). Despre oportunismul din anii ´50, despre subversivitatea și eventuala disidență de mai târziu a scriitorului ar fi multe de glosat (ăn ceea ce mă privește, nu cred că Marin Preda a atins vreodată disidența), dar istoricul literar se mulțumește să enunțe problemele fără să le mai discute în toate consecințele și
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
romanești Cel mai iubit dintre pământeni " (p. 60). Despre oportunismul din anii ´50, despre subversivitatea și eventuala disidență de mai târziu a scriitorului ar fi multe de glosat (ăn ceea ce mă privește, nu cred că Marin Preda a atins vreodată disidența), dar istoricul literar se mulțumește să enunțe problemele fără să le mai discute în toate consecințele și articulațiile lor. Ar fi fost aici locul de a aduce argumente din dosarul de la Securitate al scriitorului, o piesă documentară importantă (deși doar
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
un prim semn al schimbării l-a reprezentat, în 1990, posibilitatea fiecărui autor de a opta. În timpul regimului comunist, cariera internațională a unui scriitor român era fie un film (mediocru) regizat de activiștii de la București, fie un efect direct al disidenței și al exilului. Vizibilitatea europeană se obținea, în nouă cazuri din zece, prin cele două extreme: a instituționalizării socialiste (categoria Zaharia Stancu) și a rupturii totale cu regimul (categoria Paul Goma). Extrem de puține sunt exemplele de scriitori români afirmați în
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7490_a_8815]
-
roman, Cămașa de forță, ambele interzise de cenzura comunistă, dar a căror circulație în regim samizdat, precum și unele povestiri publicate în revistele culturale făcuseră ca numele autorului să dobîndească o oarecare faimă în cercurile celor care cochetau cu ideea de disidență. Categoric, în anii '80, numele scriitorului Leonard Oprea devansa net notorietatea operei sale, din motive lesne de înțeles: circulația produselor sale literare se restrîngea strict la nivelul primului cerc de prieteni. Ghinionul a părut să însoțească destinul cărților lui Leonard
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]